Prescripţia extinctivă. întreruperea cursului prescripţiei prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare. Condiţii
| Comentarii |
|
Potrivit art. 16 pct. 5 din Decretul nr. 167/1958, prescripţia se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanţă judecătorească ori la organ de arbitraj, necompetent.
In situaţia în care reclamantul nu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată unei instanţe judecătoreşti, unui organ arbitrai sau unui alt organ de jurisdicţie, aceasta nu poate produce efectul întreruptiv de prescripţie, prevăzut de art. 16 dinDecretul nr. 167/1958.
(Secţia a IH-a civilă, decizia nr. 820/13.09.1995)
Prin sentinţa civilă nr. 7.16/27.01.1995, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins acţiunea formulată de reclamantul C.V., ca tardiv introdusă, prin care a solicitat obligarea pârâtei S.C. "A." - SA. să-1 dezdăuneze pentru pagubele suferite ca urmare a mişcărilor seismice din 1991, produse imobilului proprietatea sa, situat în com. T, jud. G.
S-a avut în vedere Decretul nr. 167/1968, care stipulează că în raporturile ce izvorăsc din asigurare termenul de prescripţie este de 2 ani; în raport de data înregistrării cererii reclamantului, la 2.11.1994, s-a constatat că dreptul la acţiune s-a prescris.
Prin decizia civilă nr. 1.124/A/l 8.11.1995, Tribunalul Bucureşti - secţia a IH-a civilă, apelul reclamantului C.V. s-a admis, s-a desfiinţat sentinţa judecătoriei şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, apreciindu-se că prin petiţiile adresate organelor administrative centrale - Guvernul României şi Societatea de Asigurare Românească, s-a întrerupt cursul prescripţiei prevăzute de Decretul nr. 167/1958.
împotriva acestei decizii a declarat recurs S.C. "A." - SA., invocând nelegalitatea acestuia, în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recurenta a învederat că dispoziţiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958, care prevăd cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive, sunt imperative şi limitativ prevăzute de lege.
Cererea adresată de intimatul-reclamant organelor administrative, lipsite de atribuţiuni jurisdicţionale, nu este întrerupătoare de prescripţie.
Recursul este fondat.
Cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive sunt imperativ şi limitativ prevăzute de lege.
Conform art. 16 din Decretul nr. 167/1958, prescripţia se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanţă judecătorească ori la un organ de arbitraj necompetent.
în speţă, Guvernul României şi S. C. Asigurarea Românească nu au atribuţii legale jurisdicţionale sau arbitrale, nu sunt instanţe judecătoreşti sau organe arbitrale.
în consecinţă, recursul va fi admis, decizia tribunalului casată şi, pe fond, se va respinge apelul formulat de reclamant, ca nefondat.
| ← Petiţia de ereditate. Condiţiile exercitării. întinderea... | Prescripţia extinctivă. întrerupere. Condiţii → |
|---|
