Servitute de utilitate publică. Greşita aplicare a legii
| Comentarii |
|
Prin sentinţa civilă nr. 9719/15.10.2001 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admisă în parte acţiunea civilă exercitată de reclamanţii N.I., Z.S. şi SC C. SRL Cluj-Napoca, împotriva pârâţilor Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca şi statul român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, pârâţii fiind obligaţi în solidar să ridice conducta ce traversează imobilul proprietatea reclamanţilor pe o distanţă de 7,4 m, potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, şi să plătească reclamanţilor 500.000 lei pe fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la îndeplinirea obligaţiei stabilite.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii sunt proprietarii unui teren cu casă de piatră şi dependinţe, înscris în CF Cluj-Napoca, şi că din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză rezultă că într-adevăr conducta în litigiu traversează terenul proprietatea reclamanţilor pe o lungime de 7,4 m, din care 0,6 m sunt lipiţi de clădirea în construcţie a reclamanţilor. Reclamanţii nu pot exercita atributul de folosinţă al dreptului lor de proprietate, conform dispoziţiilor art. 480 C. civ., din cauza amplasării conductei pe terenul lor, fără acordul proprietarilor de la acea dată, neavând relevanţă împrejurarea că ea exista la data cumpărării imobilului de către reclamanţi, decât dacă s-ar fi cerut constatarea unui drept de prescripţie achizitivă, doar în această situaţie putându-se vorbi de constituirea unei servituti fără acordul proprietarului fondului aservit.
Prin decizia civilă nr. 554/A/14.05.2002, tribunalul a admis apelul declarat de pârâţi şi a schimbat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea înaintată de reclamanţi.
Tribunalul a reţinut următoarele: prin Decretul de expropriere nr. 422/1977 o porţiune de 815 mp din acest teren a fost expropriat de către statul român şi din acest motiv parcela iniţială a fost dezlipită în două parcele cu numere top noi, o parcelă în suprafaţă de 815 mp fiind transcrisă în cartea funciară, în favoarea statului român, iar parcela de teren în suprafaţă de 624 mp cu construcţia existentă a fost reînscrisă pe numele vechilor proprietari.
Reclamanţii au cumpărat de la moştenitorii acestora parcela de teren în suprafaţă de 624 mp, cu construcţii înscrise în cartea funciară. A rezultat din raportul de expertiză tehnică că reclamanţii au executat construcţii extinzându-se pe o suprafaţă de 87,68 mp şi pe parcela proprietatea tabulară a statului român.
Conducta de termoficare străbate parcela proprietatea reclamanţilor în limitele stabilite prin cuprinsul cărţii funciare, pe o lungime de 2,9 m, şi nu de 7,4 m; această conductă a existat în subsolul terenului cu mult timp anterior cumpărării de către reclamanţi a parcelei şi, evident, construirea ei nu se putea realiza decât cu acordul celor care erau proprietari la acea dată şi care au înţeles să consimtă la construirea acestei servituţi a apeductului, conform art. 628-629 şi 622 alin. 2 C. civ.
S-a reţinut că servitutea apeductului este o servitute legală, având un obiect de utilitate publică, în sensul art. 586 C. civ., chiar actuala Constituţie, cu toate prevederile ce ocrotesc dreptul de proprietate privată, conţinând o limitare a acestuia prin dispoziţiile art. 41 alin. 4, în care se arată că pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
Prin urmare, raportat la dispoziţiile Constituţiei actuale, ca şi ale vechii Constituţii şi ale Codului civil, chiar în situaţia în care o porţiune din conductă trece prin subsolul terenului proprietatea reclamanţilor, pentru aceasta nu era necesară exproprierea terenului, autoritatea publică fiind îndreptăţită să utilizeze subsolul oricărei proprietăţi pentru această lucrare, incontestabil de utilizare publică, deservind peste 500.000 apartamente.
Curtea de apel a respins recursul declarat împotriva deciziei tribunalului, ca nefondat.
C.A. Cluj, decizia civilă nr. 2262 din 31.10.2002
