Stabilire paternitate. Probe
| Comentarii |
|
- Codul familiei: art. 61
In sistemul de drept românesc, nu există o ierarhizare a probelor, în principiu toate probele sunt lăsate la aprecierea judecătorului, care îşi formează convingerea intimă independent de felul sau cantitatea elementelor de dovadă prezentate.
în stabilirea paternităţii, raportul de expertiză medico-legală a filiaţiei faţă de tată ste un mijloc de probă foarte important. Dacă pârâtul refuză să se prezinte în mod repetat pentru a i se recolta probe biologice, stabilirea paternităţii se va face având în vedere celelalte probe administrate în cauză.
Stabilirea paternităţii trebuie făcută cu celeritate, deoarece copilul are dreptul să-şi cunoască părinţii, familia extinsă, dreptul la identitate, motiv pentru care soluţionarea cauzei trebuie să se facă într-un termen rezonabil.
(Decizia nr. 1356/R din 27 mai 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 202/05.03.2008 a Judecătoriei Şimleu-Silvaniei a fost admisă acţiunea precizată a reclamantei P.C.R. împotriva pârâtului B.A., stabilindu-se că pârâtul este tatăl minorei P.A.B. născută la data de 25.03.2005 şi s-a dispus înscrierea cuvenitelor menţiuni în actul de naştere al minorei. Aceasta a fost încredinţată spre creştere şi educare mamei reclamante.
Prin decizia civilă nr. 4 din 19.02.2009 a Tribunalului Sălaj s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul B.A. contra sentinţei civile nr. 202/05.03.2008 a Judecătoriei Şimleu-Silvaniei.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut că la cererea apelantului B.A. s-a dispus şi în apel efectuarea unei expertize medico-legale în cauză având ca obiect stabilirea profilului ADN. al părţilor şi al copilului, acordându-se mai multe termene de judecată, dar apelantul nu s-a prezentat la INML Bucureşti.
Având în vedere că apelantul a avut aceeaşi atitudine şi în faţa instanţei de fond tribunalul a respins apelul.
Recursul declarat de pârâtul B.A. nu este fondat.
Reclamanta P.C.R. a solicitat stabilirea paternităţii fetiţei P.A.B. născută la data de 25.03.2005. Pârâtul a fost citat să se prezinte la interogator pentru data de 19 septembrie 2007, însă nu s-a prezentat şi nu a făcut dovada imposibilităţii de a se prezenta în instanţă. Deşi s-a încuviinţat efectuarea unei expertize pentru stabilirea profilului ADN al presupusului tată şi s-au acordat trei termene în acest scop, pârâtul nu s-a prezentat la INML Bucureşti. Reclamanta şi fetiţa s-au prezentat de două ori şi au aşteptat de la ora 8,30 la ora 14,00. Pentru termenul din 15.01.2008 reclamanta şi fetiţa nu s-au prezentat din motive obiective, fetiţa a fost bolnavă - depunându-se o adresă în acest sens.
Recurentul nu a justificat lipsa la termenele: 15.10.2007; 26.11.2007 şi
15.01.2008. La primul termen s-a susţinut că a fost plecat din ţară în intervalul
10.10.2007 - 8.11.2007, însă este o simplă susţinere nedovedită. Pârâtul a dovedit faptul că în această perioadă s-a aflat în concediu de odihnă nu şi faptul că a fost plecat din ţară. Prin urmare, fiind în concediu de odihnă ar fi avut posibilitatea să se prezinte pentru efectuarea raportului de expertiză a profilului ADN. La următoarele termene: 26.11.2007 şi 15.01.2008 recurentul nu a justificat prin nici un act lipsa la Bucureşti pentru recoltarea probelor biologice.
Curtea a constat că pârâtul a manifestat o totală rea credinţă în exercitarea drepturilor procesuale: acesta nu s-a prezentat la interogatoriu, nu s-a prezentat la IML Bucureşti pentru efectuarea raportului de expertiză şi dosarul a fost de mai multe ori suspendat, reclamanta sperând că stabilirea paternităţii copilului se va putea rezolva amiabil.
Atitudinea pârâtului a fost duplicitară: pe de o parte, a promis reclamantei că va recunoaşte copilul (declaraţia necontestată de pârât) şi, pe de altă parte, nu s-a prezentat la efectuarea expertizei ADN, deşi era în interesul său, să înlăture bănuiala că ar putea fi tatăl acelui copil. Este de necontestat faptul că, în cazul stabilirii paternităţii, expertiza profilului genetic al prezumtivului tată, al mamei şi al copilului este proba ştiinţifică care poate stabili cu cea mai mare certitudine dacă pârâtul este prezumtivul tată.
Acesta este motivul pentru care instanţa de apel a admis suplimentarea probaţiunii cu raportul de expertiză a profilului ADN (nu pentru că lipsa recurentului la prelevarea probelor a fost justificată), însă pârâtul a avut acelaşi comportament ca şi la instanţa de fond. La primul termen stabilit pentru data de 04.12.2008 a justificat lipsa la convocare, dar pentru termenul din 08.01.2009, chiar dacă a susţinut pârâtul că a fost consemnat la serviciu, deoarece a fost declarată o situaţie de urgenţă, această împrejurare nu a fost dovedită, fiind o simplă susţinere a acestuia.
Pentru termenul din 05.02.2009 când a fost stabilită o altă convocare la INML Bucureşti, pârâtul susţine că a fost în imposibilitate de a se prezenta, deoarece a primit adresa de înştiinţare, doar în 05.02.2009. Nici această susţinere nu este dovedită. Copia plicului expediat de Tribunalul Sălaj conţine o singură ştampilă care atestă ziua de 03.02.2009. Dacă plicul ar fi ajuns în 05.02.2009 trebuia să existe o ştampilă cu această menţiune. Prin urmare, nici acest impediment invocat de pârât nu poate fi primit.
în aceste condiţii în care pârâtul s-a opus constant să se prezinte pentru prelevarea probelor biologice pentru efectuarea raportului de expertiză, poate fi administrată această probă?
Pârâtul a fost legal citat şi pentru ultima convocare şi în mod corect instanţa de apel a revenit asupra acestei probe încuviinţate şi a soluţionat apelul având în vedere probatoriul administrat. Deşi nu se contestă importanţa expertizei medico-legale, în sistemul probator românesc nu există o ierarhizare a probelor.
Prin urmare, expertiza medico-legală are aceeaşi valoare probatorie, ca orice altă probă administrată în cauză, instanţa urmând a soluţiona cauza în baza probelor administrate.
Prin acţiunea de stabilirea paternităţii se stabileşte statutul unui copil şi este clar că în aceste cauze trebuie aplicat principiul celerităţii, ori din cele mai sus reţinute, rezultă cu certitudine intenţia pârâtului de a tergiversa soluţionarea cererii.
Stabilirea paternităţii trebuie făcută cu celeritate, deoarece copilul are dreptul să-şi cunoască părinţii, familia extinsă, dreptul la identitate, motiv pentru care soluţionarea cauzei trebuie să se facă într-un termen rezonabil. (Judecător Tania Antoaneta Nistor)
| ← Plasament în regim de urgenţă. Ordonanţă preşedinţială. | înscrierea unei construcţii în cartea funciară în temeiul... → |
|---|
