înscrierea unei construcţii în cartea funciară în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. Dispoziţii legale aplicabile. Aplicarea legii civile în timp. Pretinsă incidenţă a Decretului nr. 115/1938. Dreptul la un proces echitabil
| Comentarii |
|
- Decretul nr. 115/1938
Dispoziţiile art. 72 alin. 2 şi 3 trebuie interpretate în sensul că efectele înscrierilor din vechile cărţi funciare rămân guvernate de legea sub imperiul căreia au fost efectuate, însă efectele înscrierilor din noile cărţi funciare sunt cele prevăzute de art. 27 Legea nr. 7/1996, adică de opozabilitate, cu excepţia cuprinsă în art. 59 din lege, în forma iniţială, până la modificarea textului prin Legea nr. 247/2005.
în niciun caz nu se poate vorbi de o ultraactivitate, cu atât mai puţin „integrală", a legii vechi faţă de dispoziţiile art. 60 alin. 1 şi 3, aşa cum acesta a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004, iar apoi prin Legea nr. 247/2005, devenit 58 după republicare, care prevede deschiderea obligatorie a unei cărţi funciare noi în cazul înscrierii unei construcţii, dezmembrării sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciară în temeiul Decretului-lege nr. 115/1938, precum şi a înscrierii imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, iar în celelalte situaţii, efectuarea înscrierilor în vechile cărţi funciare, însă cu respectarea dispoziţiilor legii noi. în noua carte funciară, parcela va fi identificată cu număr cadastral, în temeiul unei documentaţii cadastrale.
Concepţia legiuitorului, aşadar, a fost de a aplica legea nouă anterior definitivării lucrărilor de cadastru, întrucât fără aplicarea ei, inclusiv în regiunile unde publicitatea imobiliară se realiza anterior prin cărţile funciare, aceste lucrări nici nu ar începe.
Nu este vorba despre nerespectarea dreptului la un proces echitabil, protejat de art. 6 alin. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, prin nepunerea în executare a linei hotărâri judecătoreşti, întrucât nu se contestă dreptul de proprietate al petentidui, ci se solicită doar îndeplinirea unei formalităţi tehnice prevăzute de lege pentru introducerea noului sistem de publicitate imobiliară.
(Decizia nr. 2257/R/ din 29 octombrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 5473 din 28.10.2008, a Judecătoriei Turda, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul G.V. împotriva încheierii de carte funciară nr. 13706/09.07.2008 emisă de Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Turda.
Prin decizia civilă nr. 205/A/2 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, a fost admis apelul declarat de petentul G.V. împotriva sentinţei civile nr. 5473 din 28.10.2008, a Judecătoriei Turda, ce a fost schimbată în sensul admiterii plângerii formulate de petent şi, în consecinţă, anulării înscrierii în cartea funciară nr. 13706/09.07.2008 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Turda şi intabulării dreptului de proprietate al petentului G.V., dobândit în temeiul sentinţei civile nr. 2067/2007, pronunţată de Judecătoria Turda.
împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs OCPI Cluj, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii apelului, cu consecinţa menţinerii sentinţei judecătoriei.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a oficiului de cadastru, a fost pronunţată decizia nr. LXXII (72) din 2007 a Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în cauzele care au ca obiect plângerile întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.
Curtea apreciază că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu ar fi avut calitate procesuală pasivă în faţa primei instanţe, însă cert are calitatea de a exercita căile de atac, fiind persoană interesată, în sensul art. 336 alin. 3 C. pr. civ., ce reglementează procedura necontencioasă.
Cum art. 50 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, prevede că hotărârea pronunţată de judecătorie asupra plângerii împotriva încheierii de carte funciară poate fi atacată cu apel, aceste dispoziţii speciale derogă de la cele ale art. 336 alin. 1 C. pr. civ., ce prevăd doar calea de atac a recursului în cazul procedurilor necontecioase, aplicându-se cu prioritate conform art. 338 alin. 2 C. pr. civ.
Aşadar, oficiul are calitate procesuală activă pentru a exercita căile de atac, însă nu are calitate procesuală pasivă în faţa primei instanţe.
Pe fond, cu privire la aplicarea iegii civile în timp, doctrina distinge între: existenţa -ormei juridice, intrarea ei în vigoare şi aplicabilitatea acesteia. în ceea ce priveşte _egea nr. 7/1996, datorită dispoziţiilor tranzitorii cuprinse în art. 72 alin. 1-3, s-a susţinut că ea există de la data publicării în Monitorul Oficial a intrat în vigoare la 90 de ; le de la publicare, însă nu este aplicabilă în partea privitoare la publicitatea imobiliară secât în măsura în care încetează să se aplice sau se abrogă prevederile legislaţiei anterioare. Conform acestei opinii, „în nici un caz nu pot fi reţinute drept cazuri de supravieţuire o seamă de situaţii cum ar fi: abrogarea parţială a unui act normativ; aplicarea pe mai departe a normelor vechi până la momentul în care îşi vor găsi aplicare normele noi".
într-o altă opinie, la care ne raliem necondiţionat, Legea nr. 7/1996 a intrat în rigoare în termenul de 90 de zile de la publicare prevăzut de art. 72 alin. 1, însă Dunerea sa în aplicare a fost întârziată, în ceea priveşte regiunile unde publicitatea imobiliară se realiza prin registre de transcripţiuni şi inscripţiuni, până la data emiterii Ordinului ministrului de stat, ministrul justiţiei nr. 1330/C din 29 iunie 1999, care a constituit „indiscutabil, adevăratul, act de naştere al actualului sistem de publicitate imobiliară”, întrucât a dispus că „începând cu data de 1 iulie 1999, toate birourile de carte funciară vor trece la înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefinitiv (...)”, iar la data punerii sale în aplicare şi-au încetat aplicabilitatea toate sistemele de publicitate anterioare.
în ceea ce priveşte regiunile unde publicitatea imobiliară se realiza prin cărţi funciare, nu exista nici un impediment ca înscrierile să fie efectuate potrivit dispoziţiilor noii legi, cărţile funciare vechi constituind un suport material suficient.
Dispoziţiile art. 72 alin. 2 şi 3 trebuie interpretate în sensul că efectele înscrierilor din vechile cărţi funciare rămân guvernate de legea sub imperiul căreia au fost efectuate, însă efectele înscrierilor din noile cărţi funciare sunt cele prevăzute de art. 27 Legea nr. 7/1996, adică de opozabilitate, cu excepţia cuprinsă în art. 59 din lege, în forma iniţială, până la modificarea textului prin Legea nr. 247/2005.
în niciun caz nu se poate vorbi de o ultraactivitate, cu atât mai puţin „integrală”, a legii vechi faţă de dispoziţiile art. 60 alin. 1 şi 3, aşa cum acesta a fost modificat prin
O.U.G. nr. 41/2004, iar apoi prin Legea nr. 247/2005, devenit 58 după republicare, care prevede deschiderea obligatorie a unei cărţi funciare noi în cazul înscrierii unei construcţii, dezmembrării sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciară în temeiul Decretului-lege nr. 115/1938, precum şi a înscrierii imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, iar, în celelalte situaţii, efectuarea înscrierilor în vechile cărţi funciare, însă cu respectarea dispoziţiilor legii noi. Normal, în noua carte funciară, parcela va fi identificată cu număr cadastral, în temeiul unei documentaţii cadastrale.
Concepţia legiuitorului, aşadar, a fost de a aplica legea nouă anterior definitivării lucrărilor de cadastru, întrucât, fără aplicarea ei, inclusiv în regiunile unde publicitatea imobiliară se realiza anterior prin cărţile funciare, aceste lucrări nici nu ar începe.
Este adevărat că, prin Decizia nr. XXI din 12 decembrie 2005 a Î.C.C.J., s-a stabilit că legea veche, Decretul-lege nr. 115/1938, ce guvernează efectul înscrierii, al prestaţiei tabulare (constitutiv de drepturi), trebuie să guverneze, din raţiuni de simetrie, şi exerciţiul dreptului. Legea nouă, Legea nr. 7/1996, cuprinde dispoziţii tranzitorii referitoare la încetarea aplicabilităţii legii vechi doar la definitivarea lucrărilor de cadastru la
nivelul unei unităţi administrativ teritoriale, ceea ce înseamnă că legea veche ultraactivează în întregul ei, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile de carte funciară.
Cu toate acestea, aşa cum se poate observa din succesiunea legilor în tim p înscrierile făcute în cărţile funciare vechi sau noi după modificarea legii noi prin O.U.G nr. 41/2004 sunt guvernate de dispoziţiile Legii nr. 7/1996, astfel că, după această datâ cel puţin, nu există nici un argument ca acţiunea în prestaţie tabulară să fie guvernată de Decretul-lege nr. 115/1938, chiar dacă este vorba de acte juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996. Aceeaşi concluzie se desprinde şi în cazul acţiuni în rectificare, întrucât, înscrierile fiind guvernate de legea nouă, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, rectificarea lor este guvernată de aceeaşi normă.
Oricum, în speţa de faţă nefiind vorba de acţiuni de carte funciară, ci de plângere împotriva încheierii de carte funciară, aşa cum corect a sesizat prima instanţă, nu se pune problema interpretării deciziei pronunţată în recurs în interesul legii decât sub aspectul legii aplicabile înscrierilor efectuate în cărţile funciare noi şi vechi după intrarea în vigoare a legii noi.
Nu este vorba despre nerespectarea dreptului la un proces echitabil, protejat de art. 6 alin. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, prin nepunerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât nu se contestă dreptul de proprietate al petentului, ci se solicită doar îndeplinirea unei formalităţi tehnice prevăzute de lege pentru introducerea noului sistem de publicitate imobiliară. (Judecător Andrea Annamaria Chiş)
| ← Stabilire paternitate. Probe | Acţiune in constatarea nulităţii titlurilor de proprietate... → |
|---|
