SUCCESIUNE. REPREZENTARE SUCCESORALĂ. CONDIŢII.
Comentarii |
|
Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii, în temeiul căruia un moştenitor mai îndepărtat în grad (reprezentant) urcă în gradul şi locul ascendentul său (reprezentat), care este decedat
la deschiderea succesiunii, care i s-ar fi cuvenit dacă ar fi fost în viaţă.
Prin urmare, pentru ca nepotul să vină la succesiunea bunicii, prin reprezentarea mamei lui, trebuie ca aceasta din urmă să fi fost decedată la data deschiderii succesiunii bunicii.
Dacă această condiţie nu este îndeplinită, reprezentarea succesorală nu poate interveni.
Prin sentinţa civilă nr. 4.559/22.11.1996, Judecătoria Buftea a respins acţiunea reclamantului N.C. pentru lipsa calităţii procesuale active N.P. şi N.C., prin care a solicitat: anularea certificatului de moştenitor nr. 490/1994, să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei N.L., decedată la data de 21.10.1983, să se constate că are calitatea de unic moştenitor şi să i se atribuie întreaga masă succesorală, compusă din teren şi construcţie.
Prin decizia civilă nr. 938/7.04.1998, Tribunalul Bucureşti - secţia a IV-a civilă a admis apelul reclamantului şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
împotriva deciziei tribunalului a formulat cerere de recurs pârâtul N.P., prin care a criticat-o pentru nelegalitate, pe temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, cu motivarea că reclamantul nu poate veni, prin reprezentare, în locul mamei sale la moştenirea bunicii, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 664 şi 665 Cod civil.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei nr. 938/ 7.04.1998 şi menţinerea hotărârii primei instanţe.
Recursul este fondat.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, care vizează aplicarea greşită a normelor legale (art. 664 şi 665 Cod civil) referitoare la reprezentarea succesorală, este întemeiat.
Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii, în virtutea căruia un moştenitor mai îndepărtat în grad urcă în locul şi gradul ascendentului său, care era decedat la deschiderea moştenirii, pentru a culege, în concurs cu moştenitorii mai apropiaţi în grad, partea care s-ar fi cuvenit ascendentului dacă s-ar fi aflat în viaţă (art. 664 Cod civil).
Din înscrisurile depuse la dosar, precum şi din susţinerile părţilor, rezultă că prima condiţie impusă de lege, cu privire la reprezentarea succesorală, nu este îndeplinită, respectiv cea referitoare la faptul că „nu se reprezintă decât persoanele moarte" (art. 668 Cod civil).
în cauză, mama reclamantului nu era decedată la data deschiderii moştenirii defunctei N.L.
Pentru aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea a admis recursul pe temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă şi a casat decizia atacată şi, rejudecând în fond, a respins apelul reclamantului, ca nefondat. (R.S.)
(Secţia a lll-a civilă, decizia civilă nr. 2.145/1999)
← SUCCESIUNE. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂTII EXCESIVE. INVOCAREA PE... | UZUCAPIUNEA DE LA 10 LA 20 DE ANI. CONDIŢII. JUST TITLU. ÎNŢELES. → |
---|