Decizia comercială nr. 107/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 107/2011
Ședința publică din data de 30 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. I. I.
JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâții SC D. & S. C. S. și M. D. - I. împotriva sentinței civile nr. 8264 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ului Comercial C., în contradictoriu cu intimații M. Z. - S. și M. M. - A., având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat S. L. L. pentru intimați, lipsă fiind apelanții
Procedura de citare este îndeplinită .
Apelul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de
1617 lei și timbru judiciar in valoare de 5 lei .
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 24 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimaților M. Z. - S. și M. M.
- A.
În data de 27 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea apelanților la care a anexat dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 1617 lei și timbru judiciar in valoare de 5 lei .
Reprezentantul intimaților arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .
Reprezentantul intimaților solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, culpa exclusivă pentru rezilierea antecontractelor le revine vânzătorilor, cererea a rămas fără obiect prin înstrăinarea acelui bun. Totodată, depune la dosarul cauzei note de ședință.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 8.264 din 02 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ului Comercial C. s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții M. Z. S. și M. M. A., împotriva pârâților M. D. I. și SC D. & S. C. S. C.-N. și, în consecință, s-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare nr.30, încheiat între părți la data de (...), având ca obiect obligația de transmitere a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.21 din blocul de locuințe corp C2B, etaj 3 care urma a fi edificat în com. B., str. Viilor Lab, nr.982, cu suprafața utilă de 41,07 mp., compus din 2 camere, 1 baie, 1 bucătărie, 1 hol și o terasă de 12,11 mp, cu cotele indivize aferente, fără pod și, respectiv asupra cotelor părți indivize din teren aferente.
Au fost obligați pârâții, în solidar, să restituie reclamanților contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății a sumei de 16.000 Euro, achitată de reclamanți cu titlu de avans și rată din preț, precum și dobânda legală în materie comercială calculată asupra sumei în lei la cursul BNR din ziua plății, începând cu data de (...) și până la plata integrală a sumei precum și la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților, în cuantum de 7.651,68 lei.
P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 12 februarie 2008 între părți s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care pârâții se obligau să le vândă reclamanților apartamentul nr. 21, ce urma să fie construit în imobilul reprezentând bloc de locuințe corp C2 B, et.3, pe terenul situat în comuna B., str. Viilor Lab nr. 982, înscris în CF 3891 și 3892 B.. Prețul vânzării a fost de 37.700 Euro, preț care urma a fi achitat, după cum urmează: 1.000 Euro cu titlu de avans până la data de (...), 15.000 Euro cel mai târziu până la data de (...), iar restul de 21.700 Euro urma a fi achitat la data semnării contractului de vânzare cumpărare în formă autentică.
Reclamanții au achitat pârâților, conform chitanțelor aflate în copie la fila
29, suma de 16.000 Euro, respectiv 1.000 Euro la data de (...) și 15.000 lei la data de (...), urmând ca cea de a treia tranșă în sumă de 21.700 Euro să o achite în momentul încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare, îndeplinirea obligațiilor asumate de către promitenții cumpărători, fiind recunoscută de către pârâtul M. D., astfel cum rezultă din răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriul luat acestuia (f.21-22 dosar fond).
Astfel, instanța de fond a constatat că reclamanții și-au îndeplinit obligațiile contractuale ce le reveneau în timp ce pârâții nu au înțeles să-și respecte obligațiile contractuale asumate.
Astfel, pârâții, contrar dispozițiilor art. 969 alin. 1 C., care prevăd că convențiile legal încheiate au putere de lege între părțile contractante, nu și-au executat obligațiile asumate prin contract, respectiv nu au finalizat apartamentul și nu l-au predat reclamanților la termenul stipulat în contract, respectiv în 16 luni de la emiterea autorizației de construire, respectiv până la data de 16 decembrie 2008.
Instanța a mai reținut că, dată fiind natura contractuală a obligației de a face a pârâților, aceștia sunt prezumați a fi în culpă pentru neîndeplinirea obligației, conform art. 1082 C., iar pârâții nu au răsturnat această prezumție.
Sub acest aspect, tribunalul a apreciat că nu pot fi reținute apărările pârâților vizând neîndeplinirea obligației contractuale asumate de reclamanți, cu privire la plata restului de preț în cuantum de 21.700 Euro, în condițiile în care reclamanții și-au asumat obligația plății acestei sume la data încheierii contractului în formă autentică, astfel încât, obligația nu este scadentă.
În același sens, instanța a reținut că deși pârâții au transmis reclamanților o notificare pentru încheierea contractului în formă autentică (f.30-31 dosar fond), la data stabilită în acest sens, respectiv (...), în fața notarului public s-au prezentat doar reclamanții, lipsit pârâtul M. D. precum și reprezentantul pârâtei SC D.&S. C. S., astfel cum rezultă din încheierea de certificare nr. 5286 încheiat de notarul public la aceeași dată (f.29 dosar fond).
De altfel, a mai precizat instanța, neîndeplinirea obligației asumate de către pârâți, vizând finalizarea imobilului, conform clauzelor contractuale asumate, rezultă și din declarațiile martorilor audiați în cauză, K. I. și K. Ioszef Atilla (f.47-
48 dosar fond) și chiar și din declarația martorului V. D. D. (f.49 dosar fond), care a arătat că blocul în care ar fi fost situat apartamentul reclamanților era acoperit, însă în nici un caz nu avea efectuate finisajele stabilite prin convenția părților.
Neîndeplinirea obligației de finalizare a construcției în maniera asumată prin convenția părților, rezultă cu prisosință, chiar și din întrebările interogatoriilor formulate de către pârâți, respectiv din întrebarea nr. 5, prin intermediul căreia practic pârâții recunosc faptul că imobilul în litigiu, ar fi fost cel mult ridicat și acoperit, deși prin antecontractul de vânzare cumpărare, pârâții s-au obligat să predea imobilul reclamanților, cu următoarele finisaje: finisat exterior, geamuri termopan, ușă de intrare metalică, uși interioare, corpurisanitare, pereți zugrăviți în lavabil, parchet laminat, gresie și faianță nemontate cu adezivi necesare montării, centrală termică și calorifere montate, utilități racordate, întrerupătoare, prize și corpuri de iluminat.
Așadar, față de aspectele reținute, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1020-1021 C., potrivit cărora, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul în care una din părți nu îndeplinește angajamentul său. În caz, contractul nu este desființat de drept. P. în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau sa-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.
Aplicând dispozițiile art. 1020-1021 C. la speța de față, instanța a reținut că reclamanții, se află în situația de a nu fi obținut din partea pârâților executarea contractului încheiat, în condițiile în care această neexecutare a contractului se datorează culpei pârâților, reclamanții sunt îndreptățiți să ceară rezoluțiunea contractului, cu consecința desființării retroactive a acestuia, cu obligarea pârâților la restituirea sumei primite cu titlu de preț, conform art. 1021
C.
Având în vedere considerente mai sus expuse, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată și, în consecință, a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare nr.30, încheiat între părți la data de (...), având ca obiect obligația de transmitere a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.21 din blocul de locuințe corp C2B, etaj 3 care urma a fi edificat în com. B., str. Viilor Lab, nr.982, cu suprafața utilă de 41,07 mp., compus din 2 camere, 1 baie, 1 bucătărie, 1 hol și o terasă de 12,11 mp, cu cotele indivize aferente, fără pod și, respectiv asupra cotelor părți indivize din teren aferente, fiind obligați pârâții, în solidar, să restituie reclamanților contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății a sumei de 16.000
Euro, achitată de reclamanți cu titlu de avans și rată din preț, precum și dobânda legală în materie comercială calculată asupra sumei în lei la cursul BNR din ziua plății, începând cu data de (...), data la care pârâții au fost notificați prin executor judecătoresc pentru rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare și restituirea sumei de 16.000 Euro încasată cu titlu de avans (f.18-19 dosar fond) și până la plata integrală a sumei.
În temeiul disp. art. 274 C.pr.civ., pârâții fiind căzuți în pretenții, au fost obligați să achite reclamanților suma de 7.651,68 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe pârâții S. D. & S. C. S. C.-N. și M. D.-I. au declaratapel, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinței apelate însensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți.
În motivarea apelului, pârâții au arătat că instanța de fond a comis mai multe erori de judecata. O prima eroare de judecata consta în aceea că a interpretat greșit stipulațiile contractuale în special cele referitoare la termenul de finalizare a construcției si de predarea apartamentului.
Astfel, instanta a reținut ca pârâtii « nu si-au executat obligațiile asumate prin contract/respectiv nu au finalizat apartamentul si nu l-au predat reclamanților la termenul stipulat in contract/respectiv 16 luni de la emiterea autorizației de construire/respectiv la data de 16 decembrie 2008.» Se arată că instanța de fond se afla intr-o grava confuzie întrucât termenul de finalizare a construcției nu este același cu termenul de predare al apartamentului cu toate finisajele aferente. Termenul de finalizare a construcției într-adevăr este 16 decembrie 2008, însă părțile nu au stipulat un termen precis de predare a apartamentului, predarea făcându-se la momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentica. Termenul de predare nu a fost stipulattocmai pentru ca nu putea fi prevăzut la momentul încheierii antecontractului, moment în care întregul bloc de locuințe se afla în stadiu de proiect.
Termenul de (...) era prevăzut pentru finalizarea construcției, adică a blocului de locuințe, iar predarea urma să se facă pe data perfectării contractului autentic de vânzare-cumpărare. D. perfectării contractului autentic nu a fost prevăzuta de părti în antecontract, părtile considerând ca aceasta se poate realiza în orice moment fără să existe vreo sancțiune. Părtile contractante au prevăzut doar o singura sancțiune pentru promitenții vânzători, anume aceea a penalităților de întârziere în cazul în care părâții nu finalizează construcția.
Acest lucru rezulta din declarațiile martorilor la care face referire însăși prima instanta. Aceștia arata ca la data de 16 decembrie 2008 era finalizata construcția, iar finisajele trebuiau sa existe doar la momentul predării apartamentului, iar nu la data de 16 decembrie 2008.
O altă eroare de judecată comisa de prima instanța constă în neanalizarea faptului ca prin antecontractul de vânzare-cumpărare în discuție nu s-a stipulat posibilitatea solicitării rezoluțiunei pentru motivele invocate de către reclamant în acțiunea introductiva de instanta. P. nerespectarea scadentei s-a stipulat o clauză potrivit căreia "dacă promitentul-vânzător M. D. I. nu finalizează construcția în termenul sus menționat, va datora promitentului-cumpărător penalități pe zi de întârziere în cuantum de 0,01% din suma încasată, până la îndeplinirea obligației sus menționate".
Din analiza acestei stipulații contractuale rezultă că părțile au prevăzut la încheierea antecontractului și reclamantul a acceptat posibilitatea nerespectării scadenței obligației de finalizare a construcției fixată pentru data de (...). De asemenea părțile nu au sancționat cu rezoluțiunea antecontractului nerespectarea acestei scadențe de către promitenții vânzători, sens în care nu au inclus în conținutul antecontractului un pact comisoriu de gradul IV, ci au convenit ca nerespectarea scadenței să fie sancționată numai cu obligarea promitenților vânzători la plata unor " ... penalități de întârziere în cuantum de
0,01% pe zi de întârziere din suma încasată, până la îndeplinirea obligației. .. " de finalizare a construcției, iar nu cea de finisare a apartamentului obiect al antecontractului;
În aceste condiții, urmează a se conchide că prin antecontractul convenit de părți promitentul-cumpărător a renunțat implicit la dreptul de a cere rezoluțiunea antecontractului, acceptând ca nerespectarea scadenței obligației de finalizare a construcției să fie sancționată doar cu plata de către promitenții vânzători a penalităților mai sus menționate.
Mai mult, în cazul de fata prin probatoriul administrat în cauza s-a dovedit faptul ca a fost finalizata construcția exact la data de 16 decembrie 2008, astfel ca nici măcar dreptul de a cere penalități nu mai subzista.
Prin sentinta apelata instanta de fond a mai comis o eroare de judecata interpretând greșit dispozițiile art. 1020-1021 C., potrivit cărora rezoluțiunea poate fi cerută de partea care si-a executat prestația sau este gata să si-o execute.
In cazul dat instanța retine în considerentele sentinței ca « nu pot fi retinute apararile paratilor vizand neindeplinirea obligatiei contractuale asumate de reclamanti, cu privire la plata restului de pret in cuantum de 21.700 euro, in conditiile in care reclamantii si-au asumat obligatia platii acestei sume la data incheierii contractului in forma autentica. »
Reclamanții intimați nu au făcut dovada că ar fi avut banii pentru a doua rată din preț la momentul când aceasta devenea exigibila. In aceste condiții rezulta că nici reclamantii nu erau gata să-și execute prestația asumata prin contract la acel moment, fapt ce se datorează culpei lor exclusive.
Faptul că prin încheierea de certificare nr. 5. se menționează lipsa pârâtilor, acest lucru nu are vreo valoare. Chiar daca reclamanții s-au prezentatacea încheiere nu certifică faptul ca reclamanții erau dispuși să plătească sau că aveau asupra lor restul de preț sau că au obținut creditul ipotecar. Aceștia au înaintat doar notificarea trimisa de reclamant, iar nu si dovada ca erau dispuși la încheierea contractului.
Intimații M. Z.-S. și M. M.-A. au depus întâmpinare în cauză prin care au solicitat respingerea ca nefondat a apelului și menținerea sentinței apelate, cu plata cheltuielilor de judecată.
În argumentarea poziției lor, intimații susțin că promitentul vânzător s-a obligat să vândă imobilul apartament nr. 21 situat în Comuna B. str. Viilor Lab nr. 982, jud. C., în suprafață utilă de 41,07 mp și o terasă în suprafață de 12,11 mp, cu următoarele finisaje: exterior fini sat, geamuri termopan, ușă de intrare metalică, uși interioare, corpuri sanitare în baie (chiuvetă, vană, vas toaletă, baterii aferente), pereți zugrăviți în lavabil, parchet laminat montat, gresie și faianță la cutie, nemontate, cu adezivii necesari montării, centrală termică și calorifere montate, utilități apă, gaz, curent racordate, întrerupătoare și prize, corpuri de iluminat, iar termenul de finalizare a construcției era (...).
Dar așa cum rezultă din probele de la dosarul cauzei, predarea imobilului nu a fost realizată din culpa exclusivă a apelanților M. D. I. și S. D. & S. C. S.R.L deoarece la aceea dată imobilul nu era terminat conform convenției părților. Se mai arată că recepția lucrărilor de construcție a avut loc în luna iulie a anului
2009, iar imobilul a fost racordat la rețeaua la gaze naturale abia în noiembrie
2010.
Stipularea termenului de 16 decembrie 2008 pentru finalizarea lucrărilor cu finisaiele aferente era făcută tocmai în scopul predării imobilului cumpărătorilor fapt ce rezultă din obiectul și clauzele contractuale și din interpretarea art. 978 C. civ., care prevede că atunci când o clauză este primitoare de două înțelesuri, ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect, iar nu în acela ce n-ar produce nici unul. Din modul de redactare a antecontractului rezultă că termenul de 16 decembrie 2008 a fost stabilit tocmai în ideea ca la această dată să se finalizeze construcția și să se predea imobilul apartament cu finisajele stipulate în antecontract.
Se mai arată că promitentul vânzător a dat dovadă de rea credință în tot timpul derulării contractului cât și după acționarea lor în judecată, refuzând orice dialog, nerăspunzând la notificările cumpărătorilor și a executorului judecătoresc, nici la invitațiile făcute pentru conciliere. Intimații susțin că, din cauza lipsei de fonduri, apelanții au cedat o parte din apartamente unor terți, fără a notifica în prealabil promitenții cumpărători.
Totodată intimații susțin că au demonstrat capacitatea de plată a diferenței de preț prin depunerea contractului de vânzare - cumpărare a unor imobile înscrise în cărțile funciare 38.144 și 38.281 a localității A. I. pentru suma de
320.680 lei, în care figurează în calitate de vânzător tatăl promitentului cumpărător M. Z.-S., respectiv M. O. care i-ar fi susținut financiar pe promitenții cumpărători, în vederea achitării sumei de 21.700 euro.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate
și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În primul rând, se constată că apelanții aduc critici hotărârii instanței de fond sub aspectul modului de interpretare a clauzelor contractuale convenite de către părți.
Întrucât apelanții nu au solicitat administrarea unor probe suplimentare în etapa apelului, Curtea a procedat la o reexaminare a probațiunii administrate în fața primei instanțe pentru a verifica temeinicia criticilor aduse de apelanți cu privire la situația faptică care a generat formularea cererii de rezoluțiune a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Astfel, Curtea reține că prin antecontractul de vânzare-cumpărare din 12 februarie 2008 încheiat între pârâții M. D. I. și SC D. & S. C. S., pe de o parte și reclamanții M. Z. S. și M. M. A., pe de altă parte, cei dintâi s-au obligat să vândă în favoarea reclamanților dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 21 cu o suprafață totală de 41,07 mp, situat în corpul de clădire C2B, din com. B., str. Viilor Lab, nr. 982, jud. C., compus din 2 camere, o bucătărie, o baie, un hol și o terasă, cu părțile comune aferente. Construcția era la momentul încheierii convenției în curs de edificare conform autorizației de construire nr. 64/(...) pe terenul înscris în CF nr. (...) B., proprietatea pârâtei SC D. & S. C. S.
Prețul negociat de părți a fost stabilit la suma de 37.700 Euro, din care promitenții cumpărători au achitat suma de 16.000 euro potrivit, iar restul de
21.700 euro trebuia plătit la momentul încheierii contractului de vânzare- cumpărare în formă autentică.
Părțile contractante au puncte de vedere divergente în privința scadenței obligației de finalizare a apartamentului, apelanții susținând în primul rând se impune a se face o distincție între obligația de finalizare a construcției și cea de predare a apartamentului, pretinzând că doar la predarea imobilului trebuiau executate finisajele interioare, iar obligația de predare nu are o scadență prestabilită.
Teza apelanților, deși seducătoare, nu poate fi primită. Este ilogic a se admite că finalizarea unui bloc de locuințe ar presupune doar executarea în linii mari a apartamentelor și a părților indivize comune, iar nu și a finisajelor convenite de părți în mod individual pentru fiecare apartament întrucât partea contractantă este interesată la momentul încheierii convenției de vânzare- cumpărare de stadiul execuției apartamentului pe care dorește să îl achiziționeze, iar nu de stadiul de execuție a ansamblului de locuințe în general. Prin urmare, cu siguranță intenția comună a părților a fost aceea de a stabili data de (...) ca termen limită pentru construcția apartamentului cu părțile indivize comune aferente și pentru realizarea finisajelor enumerate în mod exhaustiv în cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv: exterior finisat, geamuri termopan, ușa de intrare metalică, uși interioare, pereți zugrăviți în lavabil, parchet laminat montat, gresie și faianță la cutie nemontate cu adezivii necesari montării, centrală termică instalată și calorifere legate, corpuri sanitare la baie ( chiuveta, vana, vas toaletă și bateriile aferente), corpuri de iluminat și întrerupătoare și prize montate, utilități apă, gaz, curent racordate.
În plus, Curtea apreciază că intenția comună a părților a fost aceea de a supune și obligația de predare a posesiei și de încheiere a contractului în formă autentică aceleiași scadențe de (...), cât timp nu s-au convenit în mod expres alte termene pentru aceste operațiuni, fiind greu de acceptat că intenția promitentului-cumpărător a fost aceea de a lăsa exclusiv la latitudinea promitenților vânzători momentul la care se vor executa aceste obligații de o importanță majoră pentru realizarea scopului urmărit prin încheierea antecontractului.
Nu este întemeiată nici susținerea apelanților potrivit căreia reclamanților nu le-ar fi deschisă calea unei acțiuni în rezoluțiune cât timp s-a stipulat un pact comisoriu cu privire la penalitățile de întârziere pe care le datorează promitenții vânzători pentru nefinalizarea la termen a construcției. Dreptul de a opta între executarea unui contract și rezoluțiunea acestuia cu plata de daune interese aparține întotdeauna părții contractante care și-a executat propriile obligații contractuale și este prevăzut de art. 1021 C. astfel că interpretarea dată de apelanții clauzelor contractuale este contrară legii și nu poate fi primită.
Curtea reține apoi că instanța de fond a dat o interpretare corectă probelor administrate, stabilind că a avut loc o neexecutare a obligațiilor contractuale dinpartea promitenților-vânzători până la scadența convenită cu reclamanții M. Z. S.
și M. M. A., fără a se putea reține vreo culpă în sarcina acestora din urmă.
Cât privește neplata de către reclamanți a diferenței de preț de 21.700 euro, Curtea constată că această obligație devenea scadentă, potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare, doar la data semnării contractului de vânzare-cumpărare etapă care nu a avut loc până la pronunțarea instanței de apel. De vreme ce potrivit art. 1023 C. nu se poate pretinde plata înaintea scadenței convenite, reclamanților nu le incumba, a priori, sarcina de a proba că dețin disponibilități suficiente pentru plata restului de preț, această problemă punându-se doar în ipoteza prezentării ambelor părți la notar în vederea perfectării convenției în formă autentică, ipoteză care nu se regăsește în cauza de față.
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 296 C.proc.civ, va respinge ca nefondat apelul formulat de pârâții M. D.-I. și S. D. & S. C. S. C.-N. împotriva sentinței comerciale nr. 8264 din 2 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ului Comercial C., pe care o va menține în întregime.
Întrucât intimații nu au probat cuantumul cheltuielilor efectuate în etapa apelului, în temeiul art. 274 C.proc.civ. și art. 1169 C. Curtea va respinge cererea intimaților de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
P. ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
Respinge apelul declarat de pârâții M. D.-I. și S. D. & S. C. S. C.-N. împotriva sentinței comerciale nr. 8.264 din 2 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ului Comercial C. pe care o menține în întregime.
Respinge cererea intimaților de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. I. I. M. S. L. F.
Red.M.I.I./(...) Dact.H.C./5 ex./ 2011. Jud.fond: N.Koșa;
| ← Sentința comercială nr. 583/2011, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 523/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
