Decizia comercială nr. 1554/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1554
Ședința publică din 13 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B.
JUDECĂTORI : F. T.
M. H.
G.: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 4924 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. în contradictoriu cu intimații SC R. S. B. M., OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ, R. G. A. , având ca obiect opoziție-Legea nr.31/1990.
La apelul nominal, făcut în cauză la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
P. de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea recurentei- cerere privind judecarea cauzei în lipsă .
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reține cauza în pronunțare C U R T E A Prin sentința civilă nr. 4924/0(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei invocată din oficiu de instanță. S-a respins cererea formulată de reclamanta A. F. P. a municipiului B. M., în contradictoriu cu pârâții SC R. RO S. B. M., R. G. A. și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș. Pentru a dispune în acest sens, T. a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul T. M. sub dosar nr. (...) la data de (...) și depusă la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș la data de (...), precizată ulterior conform cererii înregistrate la data de (...) (fila 26), reclamanta A. F. P. a M. B. M. în contradictoriu cu pârâții R. G.-A. și S. R. RO S. a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța o va pronunța să admită opoziția la hotărârea nr. 94/(...) adoptată de asociații pârâtei S. R. RO S. cu sediul în B. M., Bd. București nr. 27, înregistrată cunr. J(...), să stabilească răspunderea asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale și să-l oblige proporțional cu cota de participare la beneficii și pierderi la plata sumei de 17.098 lei reprezentând creanțe fiscale, din care 16.891 lei debit principal și 207 lei majorări de întârziere calculate până la data de (...) și în continuare până la achitarea debitului principal. În motivarea cererii se susțin următoarele: R. G. A. deține calitatea de asociat la S. R. RO S. având o participare la beneficii și pierderi de 50%. Prin hotărârea asociaților nr. 94/(...) s-a decis în unanimitate cu asociatul rămas cesionarea celor 12362 de părți sociale noului asociat Boie Constantin. La data cesionării, S. R. RO S. figurează cu debite fiscale în cuantum de 16.891 lei rezultând din activitatea desfășurată de societatea la care deține calitatea de asociat. Din hotărârea asociaților nu rezultă dacă noul asociat a luat cunoștință de valoarea exactă a pasivului societății, în special de debitul fiscal al societății la data dobândirii calității de asociat și administrator al S. R. RO S., astfel încât, în eventualitatea formulării unei cereri de atragere a răspunderii solidare în temeiul art. 27 Cod procedură fiscală pentru societatea insolvabilă sau în cazul răspunderii în temeiul L. nr. 8. privind procedura insolvenței, debitul să-i fie opozabil și să răspundă pentru modul în care a fost generat și neachitat. Prin această atitudine pasivă față de situația financiară a societății, pe care în calitate de organ de conducere, de deliberare și decizional au aprobat-o implicit neatrăgând răspunderea administratorilor pentru dauna produsă creditorului fiscal și nici nu s-a menționat în hotărârea asociaților nr. 94/(...) modul în care noul asociat și administrator a luat cunoștință de existența acestui pasiv și dacă înțelege să și-l însușească ca reprezentant legal al societății, organul fiscal este prejudiciat prin imposibilitatea atragerii răspunderii noului administrator pentru neplata creanțelor fiscale din perspectiva Codului de P. F. sau a L. nr. 8. privind procedura insolvenței. În drept se invocă dispozițiile art. 191-202, art. 224-226 din Legea nr. 31/1990, art. 9988 - art. 999 Cod civil, O. nr. 5. și art. 25 din O.G. nr. 92/2003. Prin întâmpinarea și notele de ședință depuse la dosar la termenele de judecată din data de (...) și (...) pârâta S. R. RO S. s-a opus admiterii cererii, poziție procesuală întemeiată atât pe excepția tardivității introducerii opoziției, cât și pe excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei, însușindu-și excepția invocată din oficiu de către instanță la primul termen de judecată (fila 22). La termenul de judecată din data de (...), instanța a respins excepția tardivității pentru motivele redate în cuprinsul încheierii de ședință. În temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanța a soluționat cu precădere excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei, excepție de fond și absolută pe care a admis-o pentru următoarele considerente: Cererea de chemare în judecată este formulată în nume propriu de către A. F. P. a M. B. M., concluzie confirmată și prin notele de ședință depuse la ultimul termen de judecată în cuprinsul cărora reclamanta și-a exprimat poziția cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință. Condițiile generale de exercițiu a acțiunii civile se impune a fi respectate și în materie comercială, nefiind reglementate situații de excepție. Una dintre aceste condiții este aceea a capacității procesuale de folosință și exercițiu care reprezintă reflectarea în plan procesual a capacității civile din dreptul civil material. În concret, în măsura în care există capacitate de folosință și de exercițiu în dreptul civil, în aceeași măsură există și în dreptul procesual civil. Potrivit art. 5 alin. 2 și art. 28 lit. a. din Decretul nr. 31/1994, capacitatea de folosință se dobândește de către persoana juridică din momentul în care ia ființă în modalitățile enumerate în art. 28, reclamantei fiindu-i incident cazul prevăzut la lit. a, și anume, prin actul de dispoziție al organului competent sau al puterii de stat. O.a și funcționarea M.ui F. P. este reglementată prin HG nr. 3., în subordinea sa funcționând potrivit art. 13 alin. 2 Agenția Națională de A. F., instituție publică cu personalitate juridică. În conformitate cu art. 1 și 2 din H.G. nr. 1., Agenția Națională de A. F. se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea M.ui F. P., finanțată din bugetul de stat și din venituri proprii. În subordinea Agenției Naționale de A. F. funcționează Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, direcțiile generale ale finanțelor publice județene și D. G. a F. P. a M. București, ca instituții publice cu personalitate juridică. Administrațiile finanțelor publice ale comunelor, orașelor și municipiilor sunt structuri în subordinea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, fără personalitate juridică, regulamentul lor de organizare și funcționare fiind aprobat prin O. P. A. nr. 1434 și 1.. Lipsa personalității juridice a administrațiilor financiare este confirmată prin dispozițiile art. 4 alin. 2 pct. 37 din HG nr. 1. în conformitate cu care reprezentarea în fața instanțelor de judecată în raporturile juridice fiscale și alte activități ale A. se face direct sau prin direcțiile generale ale finanțelor publice. O. P. A. nr. 143. nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, din acest punct de vedere neîntrunind cerința de a fi accesibilă, precisă și previzibilă pe care jurisprudența CEDO în aplicarea art. 8 și art. 1 din Protocolul 1 le impune pentru a se recunoaște calitatea de lege. O. nr. 1. reglementează modelele formularelor utilizate în domeniul colectării creanțelor, fără a cuprinde nicio dispoziție susceptibilă să confere personalitate juridică administrațiilor financiare. Potrivit art. 41 alin. 1 C.proc.civ., poate avea calitatea de parte în proces orice persoană care are folosința drepturilor sale civile, de la această regulă existând doar excepția reglementată de dispozițiile art. 41 al. 2 C.proc.civ., care se referă la asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică, dar care au organe proprii de conducere, dar care pot sta în judecată doar în calitate de pârâte. Reclamanta A. F. P. B. M. nu are nici calitatea de asociație sau societate fără personalitate juridică și nici nu a acționat în calitate de pârâtă în prezentul litigiu, demersul său procesul fiind exercitat cu încălcarea dispozițiilor art. 41 al. 1 C.proc.civ. Potrivit art. 42 al. 1 C.proc.civ., persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor, iar potrivit art. 43 al. 1 C.proc.civ., lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii, fiind o excepție de ordine publică. Chiar trecând peste faptul că reclamanta A. F. P. B. M. nu este o persoană juridică ea a inițiat prezentul demers procesual fără a fi reprezentată și autorizată de D. G. a F. P. a J. M. în subordinea căreia funcționează, deși instanța i-a semnalat această neregularitate prin punerea în discuție a excepției lipsei capacității procesuale de folosință menționată inclusiv pe citațiile trimise la două termene de judecată. În consecință, reținând și faptul că reclamanta nu a depus la dosar dovada unei eventuale confirmări a actelor sale de către D. G. a F. P. M., pentru a fi incidente dispozițiile art. 43 al. 2 teza a II-a C.proc.civ., instanța a admis excepția și a respins cererea. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. F. P. amunicipiului B. M., solicitând admiterea recursului, în sensul respingerii excepției lipsei capacitații de folosință, cu consecința casării sentinței recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Se relevă că instanța de fond a făcut o greșita interpretare a dispozițiilor legale, deși in mod corect a reținut temeiul legal aplicabil în cauza in ce privește capacitatea de folosința procesuala a Administrației F. P. B. M.. Astfel, deși retine existenta si aplicarea O.ui P. A. nr. 1348/(...), instanța de fond in mod greșit reține ca acest ordin reglementează "modelele formularelor utilizate in domeniul colectării creanțelor"; în realitate insa, acest ordin cuprinde regulamentul de organizare si funcționare a administrațiilor finanțelor publice municipale, potrivit căruia administrațiile finanțelor publice municipale "reprezintă interesele statului in fata instanțelor de judecata in litigiile legate de activitatea pe care o desfășoară, participa potrivit actelor normative in vigoare". Aceasta autorizare data prin O. președintelui A. nr. 1. este in concordanta cu dispozițiile procedurale civile ale art. 42 C.proc.civ., "persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decât daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul arătat in legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor". Așa fiind, A. F. P. a municipiului B. M. deși nu are personalitate juridica, prin O. P. A. nr. 1348/(...) are autorizarea de a reprezenta interesele statului in nume propriu si nu este necesara autorizarea din partea Direcției Generale a F. P. M., chiar daca aceasta din urma instituție are personalitate juridica. Potrivit art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 1. privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de A. F., "in exercitarea atribuțiilor sale, președintele Agenției Naționale de A. F. emite ordine, În condițiile legii." De asemenea, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de A. F. unele atribuții pot fi delegate, În condițiile legii. Văzând aceste dispoziții legale coroborate cu art. 42 C.proc.civ., apreciem ca A. F. P. B. M. are capacitate procesuala de folosință decurgând din Regulamentul de O. si F. al administrațiilor F. P. municipale ce constituie anexa nr. 2 la O. P. A. nr. 1348 / 2009. Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului. Analizând recursul, Curtea constată următoarele: Chestiunea asupra căreia are a se pronunța instanța este legată de admisibilitatea formulării de către reclamanta A. F. P. B. M., instituție fără personalitate juridică, a unei opoziții la o hotărâre adoptată de AGA a pârâtei SC R. S. B. M., prin care se modifică actul constitutiv, ca urmare a cesiunii părților sociale deținute de către unul din cei doi asociați. La fond, cererea a fost respinsă, ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință, constatându-se că reclamanta nu a reușit, prin actele depuse în probațiune, să probeze legitimitatea demersului. Curtea apreciază că criticile invocate prin recurs nu pot fi reținute, statuările instanței de fond fiind corecte. Astfel, în mod corect au fost relevate prev. art. 28 lit. a din Decretul nr. 31/1954, conform cărora persoana juridică ia ființă prin actul de dispozițiune al organului competent al puterii sau administrației de stat. În continuare, se relevă că prin art. 8 din OUG nr. 331/2008 a fost înființat Ministerul Finanțelor Publice, prin preluarea activității și structurilor specializate pe domeniul finanțelor de la M. E. și F., care s-a desființat. În baza OUG nr. 331/2008 a fost adoptată HG nr. 3., prin care s- a stabilit organizarea și funcționarea M.ui F. P.. Prin art. 13 alin. 2 din HG nr. 3., în subordinea M.ui F. publice s-a dispus organizarea și funcționarea Agenției Naționale de A. F., organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, în condițiile legii. În conformitate cu art. 1 și 2 din HG nr. 1., Agenția Națională de A. F. se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea M.ui F. P., finanțată din bugetul de stat și din venituri proprii. În subordinea Agenției Naționale de A. F. funcționează Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, direcțiile generale ale finanțelor publice județene și D. G. a F. P. a M. București, ca instituții publice cu personalitate juridică. Administrațiile finanțelor publice ale comunelor, orașelor și municipiilor sunt structuri în subordinea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, fără personalitate juridică, regulamentul lor de organizare și funcționare fiind aprobat prin O. P. A. nr. 1344 și 1.. Potrivit art. 41 alin. 1 C.proc.civ. poate avea calitatea de parte în proces orice persoană care are folosința drepturilor sale civile, de la această regulă existând doar excepția reglementată de dispozițiile art. 41 alin. 2 C.proc.civ. care se referă la asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică, dar care au organe proprii de conducere, dar care pot sta în judecată doar în calitate de pârâte. Reclamanta A. F. P. a municipiului B. M. nu are nici calitatea de asociație sau societate fără personalitate juridică și nici nu a acționat în calitate de pârâtă în prezentul litigiu, demersul său procesual fiind exercitat cu încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. 1 din C.proc.civ. Potrivit art. 42 alin. 1 C.proc.civ. persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor, iar potrivit art. 43 alin. 1 C.proc.civ. lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii, fiind o excepție de ordine publică. Chiar trecând peste faptul că reclamanta nu este o persoană juridică, ea a inițiat prezentul demers procesual fără a fi reprezentată și autorizată de D. G. a F. P. a județului M., în subordinea căreia funcționează. În consecință, reținând și faptul că reclamanta nu a depus la dosar dovada unei eventuale confirmări a actelor sale de către D. a jud. M., pentru a fi incidente dispozițiile art. 43 alin. 2 teza a II-a C.proc.civ., în temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ., coroborat cu art. 43 alin. 2 teza I C.proc.civ., tribunalul în mod corect a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei și, în consecință, a respins demersul formulat. De altfel, prin recursul formulat nu se aduc critici pertinente cu privire la concluzia primei instanțe conform căreia O. preș. A. nr. 1., nefiind publicat în Monitorul oficial, nu îndeplinește cerințele de accesibilitate șiprevizibilitate, cerințe intrinseci pentru ca un act să fie calificat drept „lege";, în lumina jurisprudenței convenționale. Aceste aspecte au fost dezvoltate în cadrul conceptului de calitate a legii, relevându-se că, pentru a ști ce prevede legea, este necesar, dar nu suficient ca ea să fie accesibilă în sens material. Este vorba de o exigență esențială, iar publicarea normei, care este destinată să o facă accesibilă, constituie de altfel o condiție a opozabilității sale față de terți. Mai mult, chiar dacă nu ar fi așa, raportat la conținutul art. 3 lit. m din acest ordin, citat de către reclamantă, se ridică serioase semne de întrebare și cu privire la caracterul „. al acestuia, știut fiind că legea nonnormativă diminuează regula necesară, inducând un dubiu asupra efectului real al dispozițiilor sale. Aceasta întrucât, pentru a ști ce prevede legea, trebuie și ca norma să fie inteligibilă. Inteligibilitatea implică lizibilitatea, respectiv claritatea și precizia enunțurilor, precum și coerența lor. Ea mai presupune și ca regulile să dobândească întreaga lor forță în contextul corpus-ului juridic în care ele sunt chemate să se integreze, fără să facă, în acest scop, apel la prea multe dispoziții exterioare textului. Astfel, lit. m prevede că administrațiile finanțelor publice municipale „. interesele statului în fața instanțelor de judecată…., participă potrivit actelor normative în vigoare";. Or, unul dintre actele normative în vigoare este și Codul de procedură civilă, care reglementează cerințele impuse în vederea formulării unei cereri de chemare în judecată, altul fiind HG 1., norme care, spre deosebire de ordin, îndeplinesc toate exigențele impuse cu privire la accesibilitate și previzibilitate. Drept consecință, văzând și prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul declarat va fi respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Respinge recursul declarat de A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 4924 din 0(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. M. B. F. T. M. H. M. ȚÂR Red.M.B./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: M.H.
| ← Încheierea comercială nr. 272/2011, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 38/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
