Decizia comercială nr. 38/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 38/2011
Ședința data de 09 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. S.
JUDECĂTOR : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea SC A. SRL împotriva deciziei civile nr. 687 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., în contradictoriu cu intimații OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN O. R.
C. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ și D. G. A F. P. A J. C., având ca obiect dizolvare societate (registrul comerțului).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat administratorul contestatoarei asistată de avocat C. S. M., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data în data de 6 mai
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea contestatoarei la care a anexat dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei și note de ședință însoțite de înscrisuri în susținerea poziției procesuale.
Reprezentanta contestatoarei arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că este legal investită raportat la dispozițiile art. 317 C.pr.civ și apreciind că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra contestația în anulare formulate. Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației, anularea deciziei nr. 687 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C. și rejudecând cauza urmare a admiterii căii extraordinare de atac, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pe cale de consecință respingerea cererii formulate de O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței. În susținere se arată că decizia atacată este rezultatul unei greșeli materiale, învederând instanței că la fila 2 din decizie contestată, instanța de recurs reține faptul că din conținutul înscrisului aflat la fila 5 rezultă că societatea a depus la O. R. C. declarație de inactivitate pe anul 2007 ce nu poate fi asimilată cu situațiile financiare, însă la fila indicată există dovada achitării taxei judiciare de timbru și nu declarația de inactivitate pe anul 2007. De asemenea, se arată că eroarea materială constă și în faptul că s-a analizat declarația de inactivitate pe anul 2007 în locul celei pe 2008 și că nu s-a asimilat declarația de inactivitate depusă pe anul 2008 cu situațiile financiare anuale, firma neavând activitate nici pe 2007 nici pe 2008. T., se arată că decizia atacată este susceptibilă și de motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 318 alin.1 C. instanța a omis să se cerceteze unul din motivele de casare, respectiv depunerea situațiilor financiare anuale aferente anului 2008, și arată că societatea dorește să își continue activitatea. C U R T E A : Prin decizia civilă nr. 687 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C. s-a respins recursul declarat de S. A. SRL împotriva sentinței comerciale nr. 7497 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. care a fost menținută în întregime. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că dispozițiile art. 237 din L. nr. 31/1990 statuează că la cererea oricărei persoane interesate, precum si a O.ui N. al R. C., tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni; societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la O. R. C. societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau administratorii societății au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscuta, societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii. Promovarea acțiunii de către reclamantă, sub aspectul interesului, a fost justificată prin invocarea importanței efectuării publicității situațiilor financiare. Interpretarea dispozițiilor legale enunțate relevă că dizolvarea remediu a societății comerciale, urmare a intervenției terților în viața socială, cu ignorarea voinței sociale trebuie să fie pronunțată de instanța investită de persoana care justifică un interes doar în ipoteza în care lipsește manifestarea voinței societare . Manifestarea voinței sociale prin îndeplinirea obligației de a depune, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la O. R. C. de către societatea recurentă ar fi reflectat voința acesteia de continuare a activității și de asigurare a standardelor de publicitate impuse, însă recurenta nu a procedat la depunerea înscrisurilor care să ateste manifestarea voinței sale sociale în acest sens. Curtea, reținând că tribunalul a apreciat în mod legal că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 237 din L. nr. 31/1990, iar pârâta- recurentă nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor care au determinat aplicarea sancțiunii instituite prin textul legal menționat, a apreciat recursul ca nefondat și, în consecință, în temeiul disp. art. 312 C., a respins recursul declarat de pârâtă și a menținut în întregime sentința pronunțată de Tribunalul Maramureș. Pentru a dispune astfel, s-a reținut și că, din conținutul înscrisului depus la dosar la f. 5, rezultă că recurenta a înregistrat la ORC, aferent anului 2007, doar declarația de inactivitate, care nu poate fi asimilată, în opinia Curții, situațiilor financiare anuale, în înțelesul legii, respectiv a prev. art. 185 din L. nr. 31/1990, nicio prevedere legală nescutind societățile care nu au desfășurat activitate de obligația întocmirii și depunerii acestora. Împotriva acestei decizii, contestatoarea S. A. S. C.-N. a formulat contestație în anulare solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei contestate și rejudecând cauza, admiterea recursului declarat împotriva sentinței comerciale nr. 7497/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Comercial Cluj și, drept urmare, casarea acesteia ca fiind nelegală și netemeinică, cu consecința respingerii cererii introductive formulate de reclamantă ca fiind lipsită de obiect. T., în temeiul art. 319 C. a solicitat suspendarea executării deciziei contestate până la soluționare pe fond a căii de atac promovate. In primul rând se arată că, decizia contestată este nelegală, fiind susceptibilă de criticile prev. de art. 318 C., deoarece instanța de recurs nu a ținut cont de faptul că situațiile financiare aferente anului 2008 au fost depuse în termen legal, iar nu cu depășirea acestuia. Dovada depunerii în termen a situațiilor financiare rezultând din înscrisurile depuse la dosar, respectiv lista de control de la O. C., confirmarea depunerii la O. a situațiilor financiare anulare și din înscrisul cuprinzând situația anuală aferentă anului 2008 depusă la A. C.-N. din (...) sub nr. 2073/962. Drept urmare, contestatoarea apreciază că sancțiunea dizolvării nu este justificată, soluția instanței de recurs fundamentându-se pe o evidentă eroare materială ce se impune a fi remediată prin admiterea prezentei contestații în anulare. În al doilea rând, contestatoarea a apreciat că se impune suspendarea executării hotărârii atacate, dat fiind consecințele extrem de grave pe care efectele hotărârii atacate le produce în privința sa, intrarea de îndată în lichidare prin efectul deciziei atacate fiind de natură a afecta în mod grav întreaga activitate a societății. În drept, s-au invocat dispozițiile art. 318, art. 318, 319 și urm. C. respectiv, art. 403 alin. 3 C. Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea retine următoarele: Contestația în anulare, cale extraordinară de atac, se circumscrie motivelor reglementate în mod limitativ de C. de procedură civilă. În cazul de față, contestatoarea a invocat prevederile art. 318 teza I C. Art. 318 Cod procedură civilă prevede două motive pentru admisibilitatea acestei contestații: când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este "rezultatul unei greșeli materiale"; sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Prima ipoteză a textului, invocată de altfel de către contestatoarea de față, vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care să fi condus la pronunțarea unei soluții eronate, erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății, cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat, etc. Fiind un text de excepție, noțiunea de "greșeală materială" nu poate fi interpretată extensiv, fiind vorba doar despre o eroare evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății. În niciun caz, textul nu permite verificarea modului în care instanța a înțeles să interpreteze anumite mijloace de probă sau prevederi legale, deoarece, în situația în care s-ar admite o astfel de interpretare, s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs, ceea ce nu este admisibil. Susținerile contestatoarei referitoare la faptul că instanța de recurs s-a aflat în eroare materială la momentul respingerii recursului său canefondat, reținând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 237 din L. nr. 31/1990, nu deschide calea contestației în anulare pentru cele ce se vor arăta în continuare. Astfel, în opinia contestatoarei la dosarul de recurs exista dovada depunerii situațiilor aferente anului 2008. Or, se constată că aceste susțineri reiterate prin contestația în anulare au fost invocate și examinate și în fața instanței de recurs care a concluzionat că depunerea unei simple declarații de inactivitate nu exonerează recurenta de obligația de a înregistra la registrul comerțului situațiile financiare aferente anului respectiv. D. cum se poate observa, prin contestația formulată se invocă greșeli de judecată, de interpretare, nefiind vorba de simple erori materiale de natură procedurală. Greșeala materială în sensul articolului 318 C. nu trebuie să fie în nici un caz rezultatul modului în care instanța a înțeles să interpreteze un text de lege pe care și-a întemeiat hotărârea pronunțată. A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele, a interpretat legea și a stabilit raporturile dintre părți, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac a recursului, ceea ce este inadmisibil. Cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, contestatoarea a mai adăugat că instanța de recurs a reținut că înscrisul aflat la fila 5 atestă că societatea a depus la O. R. C. declarație de inactivitate pe anul 2007 ce nu poate fi asimilată situațiilor financiare, deși la fila indicată există dovada achitării taxei judiciare de timbru și nu declarația de inactivitate pe anul 2007. Corespunde realității că la fila 5 din dosarul instanței de recurs se află dovada privind achitarea taxei judiciare pentru recursul promovat, iar nu declarația de inactivitate pentru anul 2007, însă această eroare materială strecurată în considerentele deciziei poate fi îndreptată prin parcurgerea procedurii reglementate de art. 281 C., iar nu prin promovarea unei contestații în anulare. Curtea constată confuzia în care se află contestatoarea în ce privește înțelesul noțiunii de „ greșeală materială"; în sensul art. 318 C. fapt ce rezultă din împrejurarea că aceasta încearcă să își sprijine întreaga argumentație pe eroare materială vizibilă săvârșită cu ocazia redactării considerentelor hotărârii în care s-a făcut trimite la un număr de filă greșit și s-a menționat în mod greșit anul 2007 în loc de anul 2008, erori materiale vizibile care nu sunt de natură a aduce atingere raționamentului juridic prezentat de instanța de recurs. Întrucât pretinsa eroare în interpretarea probelor nu constituie motiv de contestație în anulare, iar contestatoarea nu a invocat o altă greșeală materială de ordin procedural susceptibilă de a atrage incidența prevederilor art. 318 teza I C., Curtea va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S. A. S. împotriva deciziei civile nr. 687 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., în contradictoriu cu intimații OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin O. R. C. de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ și D. G. A F. P. A J. C.. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII, D E C I D E : Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S. A. S. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 687 din 16 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 9 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, M. S. M. I. I. A. C. L. F. GREFIER, Dact.M.I.I. Dact.H.C./2 ex./(...).
| ← Decizia comercială nr. 1554/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 2536/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
