Decizia comercială nr. 2484/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 2484/2011
Ședința din data de 30 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de C. T. M. C. lichidator judiciar al - SC C. S. S. împotriva sentinței civile nr. 4638 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C., în contradictoriu cu intimata M. R., având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. S. S., d-na T. M. C. și avocat I. A. pentru intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 18 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea recurentei pri care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din
C. pr. Civ.
În data de 25 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei M. R., din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentanta recurentei.
Reprezentantele părților arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicitând cuvântul pe fond.
C.ea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond. Reprezentanta lichidatorului judiciar al debitoarei SC C. S. S. - C. T. M. C. solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, admiterea cererii de antrenare a răspunderii și obligarea pârâtei la plata întregului pasiv, pentru motivele expuse pe larg în scris. În susținere se arată că, în mod greșit a reținut judecătorul sindic că s-a afirmat că administratorul statutar ar fi făcut plăți anticipate. Lichidatorul a arătat că s-au fost făcute plăți doar către creditorii care erau furnizori de materiale și către societatea de leasing, evitând creditorul bugetar și că a prezentat pentru punerea sub sechestru bunuri aflate în posesia debitoarei nu în proprietatea acesteia. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare și susținute în fața instanței. În susținere se arată că instanța în mod corect a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 138 din Legea nr.85/2006, că societatea nu a avut înproprietate bunuri decât cele cumpărate în leasing, situație adusă la cunoștința A. De asemenea, se arată că administratorul statutar nu a prezentat bunurile întrucât acestea au fost predate societății de leasing și că administratorul statutar nu a efectuat plăți cu preferință și care nu erau scadente și că din lipsa fondurilor bănești nu a achita și datoria față de A. C U R T E A Deliberând reține că, Prin sentința comercială nr.4638 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C., s-a respins cererea formulată și precizată de către lichidatorul judiciar C. I. DE I. T. M. C. împotriva pârâtei M. R. Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că administrator al debitoarei este pârâta M. R. care în aceasta calitate avea obligația de a gestiona cu atenție patrimoniul și activitatea societății. Din înscrisurile administrate în apărare a rezultat ca debitoarea a efectuat plăți cu prioritate către furnizorii de materiale și către societatea de leasing, aceste plăți nefiind efectuate anticipat, anterior datei scadenței, toate aceste creanțe fiind exigibile la data efectuării. Împrejurarea că debitoarea a efectuat plăți către anumiți creditori și nu si către A. C. nu poate conduce la concluzia că a efectuat plata unor creanțe neexigibile, condițiile textului de lege invocat nefiind îndeplinite în cauză. Insuficienta fondurilor bănești ale debitoarei a fost cauza pentru care au fost plătiți doar o parte din creditori întrucât debitoarea a achitat cu prioritate creanțele scadente care îi permiteau o continuare a activității, neplata acestora ducând la încetarea automată a oricărei activități. Lichidatorul judiciar nu si-a dovedit susținerea in sensul ca s-au făcut plăți preferențiale si nici aceea că pârâta a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți, astfel ca judecătorul sindic a respins acțiunea precizata ca nefondata, in baza considerentelor de fapt si de drept arătate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs CII T. M.-C., lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. S. S. solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței recurate. În motivele de recurs se arată că judecătorul sindic și-a format o percepție eronată atât cu privire la susținerile lichidatorului cât și cu privire la documentele depuse în probațiune. Arată că în motivarea sentinței s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele de antrenare a răspunderii administratorului statutar susținând că singurul motiv care au fost făcute plăți preferențiale a fost ca societatea nu dispunea de fonduri suficiente pentru plata tuturor creditorilor, alegând cu prioritate creanțele scadente care îi permiteau continuarea activității. Precizează că judecătorul sindic a insistat pe faptul că pârâta nu ar fi făcut plăți pentru creanțe neexigibile, combătând o așa zisă susținere în acest sens a lichidatorului, pe când în realitate, lichidatorul judiciar nu a invocat în motivarea cererii sale o astfel de afirmație. Debitoarea mai arată că, singurele argumente și documente s-au referit la plățile preferențiale și la faptul că deși pârâta conștientiza starea de insolvență, a preferat că continue activitatea în interes propriu. Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 25 mai 2011, pârâta M. R. E. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței tribunalului. Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., C.ea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente: Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta CII T. M. C., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. S. S. a solicitat obligarea pârâtei la suportarea pasivului debitoarei în sumă de 312.702,23 lei, temeiul juridic al cererii fiind dispozițiile art.138 alin.1 lit.a, c și g din Legea nr.85/2006 motivat de împrejurarea că administratorul statutar al debitoarei a efectuat plăți preferențiale către anumiți creditori și nu a predat lichidatorului judiciar bunurile aflate în proprietatea acesteia. Declanșarea demersului judiciar având ca finalitate antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere - administratori, directori, cenzori și orice altă persoană - care au contribuit la ajungerea debitoarei în insolvență impune existenta unei proceduri în baza Legii nr. 85/2006, condiție îndeplinită în speță. După cum rezultă din certificatul constatator eliberat de către ORC C., pârâta este administratoarea debitoarei. Probele administrate în cauză relevă împrejurarea că după numirea lichidatorului, practicianul în insolvență a notificat atât societatea debitoare, cât și pe fostul administrator să predea registrele și actele societății; din probele administrate în cauză, rezultă că debitoarea nu a deținut bunuri în proprietate singurele bunuri ale debitoarei fiind cele deținute în baza unor contracte de leasing și, întrucât aceste bunuri au fost restituite proprietarului, altele nu mai există. Înscrisurile existente la dosar evidențiază împrejurarea că pârâta, în calitate de administrator al debitoarei a procedat la efectuarea de plăți în perioada anterioară deschiderii procedurii insolvenței, însă, aceste plăți au fost făcute creditorilor societății, neexistând dovezi că aceste plăți ar fi fost făcute preferențial, pentru creanțe neexigibile. Prin urmare, C.ea va achiesa statuărilor judecătorului sindic potrivit cărora insuficiența fondurilor bănești ale debitoarei a fost cauza pentru care au fost plătiți doar o parte din creditori întrucât debitoarea a achitat cu prioritate creanțele scadente care îi permiteau o continuare a activității, neplata acestora ducând la încetarea automată a oricărei activități, pârâta nedispunând în interes personal, continuarea unei activități care să ducă, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți. Pentru toate aceste considerente, C.ea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din Legea nr.85/2006 îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de debitoarea SC C. S. S. împotriva sentinței civile nr.4638 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 30 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, M. S. M. I. I. A. C. L. F.red.M.S./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.D. D.
| ← Decizia comercială nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 92/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
