Decizia comercială nr. 3550/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3550/2011
Ședința de 29 S. 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC A. A. DE V. SA împotriva încheierii comerciale nr. 1765 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta SC M. M. A. I. B. S., terții popriți B. T. SA, OTP B. R. SA, și intimații BRD- G. S. G. SA, B. C. R. SA, R. B. SA, U. Ț. B. SA, B. L. R. SA, B. SA, B. R. SA, C. E. B. SA, A. B. R. SA, P. B. R. SA, RBS B. R. SA, B. C. I. S. R. SA, E. B.-R. SA, L. B. SA, B. C. F. R. SA, B. C. C. SA, CEC B. SA, VOLKSB. R. SA, P. B. SA, ING B. N., THE R. B. OF S. NV- S. R., CITIB. E. PLC, - S. R., R. B. DE A.-R. S., G. A. SA, U. A. DE V. SA, U. A. SA, A.-Ț. A. SA, O. V. I. G. SA, A. A. DE V. SA, având ca obiect - sechestru asigurator.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 septembrie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C.EA
Prin Încheierea comercială nr. 1765 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a Respinge cererea formulată de petenta S. A. A. DE V. S., cu sediul în B., str. B. nr. 76-80, et. 1-3, sector 1, având J(...) și CUI 12295479 în contradictoriu cu intimata S. M. M. A. I. B. S., cu sediul în C.-N., P-ța T. C. nr. 9 ap. 69/2, având J(...), ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 591 alin. 1 C. creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiune. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.
În prezenta cauză, petenta invocând condițiile de admisibilitate ale sechestrului asigurător de la alin. 1 a făcut dovada că a intentat acțiune în pretenții, înregistrată pe rolul T. C. C. sub nr. (...), având ca obiect obligarea intimatei M. M. A. I. B. S. la plata sumei de 844.593,81 de lei reprezentând comision de rambursat și 85.135,06 lei penalități de întârziere calculate până la data de (...) și în continuare; obligarea pârâtei la plata sumei de
89.130,39 de lei reprezentând comision de rambursat și 6470 de lei penalități de întârziere calculate până la data de (...), precum și în continuare până la achitarea integrală a debitului.
Cu privire la prima condiție de admisibilitate, în jurisprudență s-a statuat că aprecierea caracterului de creanță constatată prin act scris, potrivit art. 591 alin. 1 C. presupune prevederea expresă a sumei datorate în virtutea unui contract. În lipsa acesteia sau a unor facturi acceptate la plată nu poate fi reținut caracterul de act constatator al creanței, întrucât doar asemenea facturi pot constitui mijloace eficiente de operare a operațiunilor comerciale( C. A. Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 996/R/2007 publicată în Buletinul Curților de A. nr. 1.).
T. apreciază că este o interpretare judicioasă a prevederilor legale de mai sus întrucât legiuitorul nu a cerut condiția caracterului cert al creanței, care urmează a fi stabilit prin acțiunea de fond, dar a pretins creditoarei pentru admiterea cererii de sechestru asigurător întemeiată pe dispozițiile art. 591 alin. 1 C. să facă dovada caracterului lichid și exigibil al acesteia.
În cauză petenta invocă încheierea între părți a contractului de intermediere în asigurări încheiat la data de (...), însă nu a făcut dovada caracterului scris al creanței.
A., nu trebuie confundată această cerință cu noțiunea de creanță izvorâtă dintr-un contract, respectiv cu natura contractuală a creanței. Cu privire la lichiditatea debitului, se poate constata că în prezentul dosar petenta a depus în probarea acestui caracter mai multe înscrisuri intitulate
˝situația polițelor încetate și a comisioanelor datorate la mijlocul lunii…decembrie 2009, apoi.. datorate la data de 27 ianuarie 2010, la mijlocul lunii august 2009, la mijlocul lunii septembrie 2009, la mijlocul lunii octombrie 2009, la mijlocul lunii noiembrie 2009.
În esență, în dovedirea caracterului lichid al creanței sale creditoarea a depus la dosar tabele cuprinzând o serie de date rezultate din evidența sa contabilă însoțite de calculele efectuate exclusiv de petentă.
Or, acest mod de calcul nu a fost asumat și de către intimată. Izvorul contractual al pretențiilor petentului nu este suficient pentru a proba caracterul scris care implică asumarea de debitoare prin semnătură și ștampilă a acelui înscris care constată creanța pretinsă.
Creditorul care în materie comercială nu are un act scris constatator al creanței trebuie să depună o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată conform art. 591 alin. 2 C. odată cu înregistrarea cererii având ca obiect sechestru asigurător.
Așadar, raportat la materialul probator depus la dosar și la temeiul de drept invocat de petentă, se constată că aceasta nu a probat caracterul scris al creanței pretinse în interpretarea de înscris probator asumat în mod expres atât de creditor, cât și de debitor.
În consecință, în temeiul art. 591 alin. 1 C. pretențiile petentei privind instituirea sechestrului asigurător sunt nejustificate, urmând a fi respinse. Întrucât cererea privind instituirea popririi asigurătorii reglementată de art. 597 C. vizează întrunirea condițiilor de admisibilitate prevăzute tot de alineatul 1 al art. 591 C. urmează a respinge în mod similar pentru aceleași considerente deja expuse și această solicitare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. A. A. DE V. S., ("A.") solicitând instantei sa modifice incheierea recurata, ca fiind nelegala, si sa se dispuna incuviintarea masurilor asiguratorii solicitate de catre recurenta
În motivare s-a arătat că:
(1) Incheierea recurata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiva art. 591 si urmatoarele din Codul de procedura civila, precum si art. 21 din Constitutia R.ei privind dreptul la liberul acces lajustitie si art. 6 din Conventia E.ana a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.
(2) I. a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii si a schimbat natura si intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.
1. SITUATIA DE FAPT
1. Prin cererea formulata, recurenta a solicitat instantei incuviintarea instituirii de masuri asiguratorii, reprezentate de sechestru asigurator asupra bunurilor debitoarei M. M. and I. B. S. ("M.") si poprire asupra sumelor de bani datorate debitorului de o a treia persoana.
2. Prin Citatia emisa la data de (...) (atasata la prezenta ca A. 2), Tribunalul Comercial Cluj a pus in vedere recurentei obligatia de a plati o cautiune reprezentand 10% din suma reclamata, fiind mentionat: "de a consemna 100.000 lei si a face dovada acestei obligatii pana la termenul de judecata stabilit".
In indeplinirea acestei obligatii, recurenta a consemnat suma de
100.000 lei la CEC B., la dispozitia T. C. C., depunand recipisa in registrul de valori la pozitia 1. (dovada consemnarii este atasata la prezenta ca A. 3).
3. La termenul din (...), recurenta a fost prezenta in instanta, a prezentat dovada consemnarii cautiunii fixata de catre instanta prin citatia indicata mai sus si a solicitat sa puna concluzii asupra admiterii cererii de masuri asiguratorii.
I. a aratat ca, avand in vedere ca judecata are loc in camera de consiliu, fara citarea partilor, nu poate permite avocatului sa puna concluzii, ramanand in pronuntare.
4. Prin Incheierea C. Nr. 1765/2011, instanta a respins cererea ca neintemeiata, considerand ca reclamanta nu ar fi facut dovada caracterului scris al creantei. Considera instanta ca probarea caracterului scris al creantei "implica asumarea de debitoare prin semnatura si stampila a acelui inscris care constata creanta pretinsa".
In virtutea acestei concluzii, instanta a respins cererea recurentei, arătând că ar fi trebuit ca recurenta să depună o cautiune de jumatate din valoarea reclamata. ar, acest aspect nu a fost pus in vedere recurentei. Dimpotrivă, insasi instanta a citat recurenta cu mentiunea consemnarii unei cautiuni de 10% din suma reclamata si aceeasi instanta, in mod vadit nelegal si contrar celor dis puse de catre aceasta prin citatia privind cautiunea, a retinut prin incheierea recurata faptul ca recurenta ar fi trebuit sa consemneze o cautiune de jumatate din suma reclamanta.
II. GREȘELI DE JUDECATA
1. Incheierea recurata echivaleaza cu o denegare de dreptate si o grava atingere a liberului acces la justitie al recurentei, in contextul in care:
(i) Chiar Tribunalul Comercial Cluj a fixat o cautiune in sarcina recurentei de 10% din suma reclamata - adica tocmai cautiunea ceruta de art. 591 alin. 1 din CPC, iar nu cautiunea de 50% din suma reclamata -la care se refera art. 591 alin 2 din CPC.
(ii) Tribunalul Comercial Cluj a fixat cautiunea prin citatie, iar nu printr-o incheiere, asa cum impune art. 592 alin. 2 din CPC.
(iii) Fara a permite recurentei sa sustina cererea de masuri asiguratorii, acelasi Tribunal C. C. a apreciat ca cererea de masuri asiguratorii nu ar fi admisibila, deoarece creanta nu ar fi constatata prin act scris, motiv pentru care cautiunea ar fi trebuit sa fie de 50% din suma reclamata.
(iv) I. a intepretat si aplicat in mod gresit prevederile art. 591 din
CPC, deoarece a apreciat ca creanta recurentei nu ar fi constatata prin actscris si ca in speta cautiunea ar trebui sa fie de 50% din suma reclamata. Cautiunea de 50% din suma reclamata se poate institui numai cand creditorul nu are niciun act scris, ceea ce nu este cazul in speta.
(v) Creanta recurentei este constatata prin contractul dintre parti, act ce a fost interpretat gresit de catre prima instanta.
(vi) Nu poate fi conceput un asemenea mod de infaptuire a justitiei.
Aceasta cu atat mai mult cu cat, potrivit art. 592 CPC, daca instanta ar fi considerat ca suma consemnata nu ar fi fost indestulatoare, ar fi trebuit sa fixeze, prin incheiere, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urma sa fie depusa aceasta.
(vii) In loc de aceasta, instanta, cu grava nesocotire a art. 591 si art. 592 din CPC, se rezuma a considera ca recurenta nu are creanta constatata prin act scris, interpretand gresit actele deduse judecatii, dupa care conchide ca tocmai cautiunea ce fusese fixata de instanta prin citatia trimisa recurentei nu ar fi suficienta, asftel ca cererea de masuri asiguratorii a fost respinsa.
(viii) Toate cele de mai sus releva o denegare de dreptate si o grava incalcare a dreptului legitim al recurentei la liber acces la justitie, drept statuat de art. 21 din Constitutie, precum si dreptul la un proces echitabil, statuat de art. 6 din Conventia E.ana a Drepturilor Omului.
2. I. a interpretat si aplicat in mod gresit dispozitiile art. 591 alin. 1
CPC si a incalcat prevederile art.591 alin. 2 CPC
2.1 Conform dispozitiilor art. 591 alin. 1 CPC, in aprecierea admisibilitatii unei cereri de instituire a masurilor asiguratorii, instanta va verifica in mod limitativ urmatoarele conditii: (i) creanta este constatata in scris; (ii) creanta este exigibila si (iii) intentarea unei actiuni de catre creditor.
Prin incheierea recurata, instanta adauga la aceste conditii limitativ prevazute, conditia caracterului cert si lichid al creantei.
I. considera ca numai prin asumarea de catre debitoare prin semnatura si stampila a inscrisului este indeplinita conditia creantei constatate in scris.
In realitate, prin interpretarea facuta de instanta conditiei ca creanta sa fie constatata prin inscris, instanta adauga la lege o conditie neprevazuta de textul legal, limitand aplicarea dispozitiilor legale doar in cazul unor creante asumate expres de debitor, adica instutuind conditia creantei certe, conform definitiei date de art. 379 alin. 3 CPC.
2.2 Or, instituirea unei asemenea conditii este vadit nelegala, fiind evident ca:
(i) Art. 591 alin. 1 nu prevede conditia creantei certe. Acolo unde legiuitorul a dorit instituirea unei asemenea conditii, a prevazut o atare conditie in mod explicit (de exemplu, in procedura executarii silite, a somatiei de plata, a cerereii de ordonjanta de plata).
(ii) Instituirea unei asemenea conditii, dincolo de lege, lipseste practic de continut masurile asiguratorii, deoarece ar insemna ca un creditor care are inscrisuri nu ar putea solicita instituirea unor masuri asiguratorii, ceea ce este, evident, in contradictie cu scopul procedurii reglementate de art. 591 si urm din CPC.
(iii) Creditorul care are o creanta constatata prin facturi acceptate, precum pretinde prima instanta, nu ar mai avea de ce sa urmeze calea unei actiuni de drept comun, ci ar putea formula o cerere de somatie de plata sau de ordonanta de plata, dupa cum, daca beneficiaza de un act autentic, ar putea demara direct procedura executarii silite.
(iv) Cerința cauțiunii de jumatate din suma reclamata constituie o exceptie de stricta interpretare si aplicare si care are in vedere numai situatia in care creditorul nu are niciun fel de act scris - ceea ce nu este cazul din speta.
2.3 Toate cele de mai sus sunt deplin confirmate de practica judiciara
SI de literatura de specialitate. A.
(i) S-a aratat, in acest sens, ca "norma cu caracter general din codul de procedura civila (art. 591) nu prevede cerinta dovedirii existentei unei creante certe de catre cel care solicita instituirea masurii sechestrului".
(ii) De asemenea, conform celor aratate in doctrina" "este mai intemeiata parerea potrivit careia nu este neaparat nevoie de o creanta certa si lichida, ci numai de una ajunsa la termen. C. creantei de a fi certa si lichida se cere numai in procedura de executare silita. Daca s-ar impune o astfel de conditie. s-ar goli de continut institutia sechestrului asigurator. deoarece. daca creditorul ar avea o astfel de creanta. ar apela poate la procedura mai simpla a somatiei de plata".
(iii) În același sens, s-a subliniat că "legea nu a avut in vedere cuantumul creantei, ci lichiditatea ei, care poate fi numai determinabila la cererea de sechestru asigurator, determinarea exacta urmand a fi facuta in procesul de fond. S-a decis ca prin act scris se intelege acela [ ... ] pe care se bazeaza actiunea in justitie a creditorului si care are prin el insusi o forta probanta suficienta pentru admiterea actiunii,,
(iv) De asemenea, s-a decis ca "nu este obligatorie depunerea unei cautiuni [ ... ] atunci cand obligatiile partilor isi au temeiul intr-un contract iar pretentiile reclamantului sunt dovedite cu acte de livrare. In stabilirea cuantumului cautiunii judecatorii vor analiza dupa cum actul infatisat va constitui o dovada mai mult sau mai putin completa a dreptului pretins de reclamant sau chiar numai un inceput de proba scrisa.
Stabilirea cautiunii la jumatate din valoarea reclamata trebuie sa reprezinte exceptia si sa nu se aplice decat in situatia in care creditorul nu are niciun fel de act scris"
(v) De asemenea, dupa cum a statornicit I. C.e de C. și Justiție, "in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor comerciale ce revin partilor din conventiile incheiate, datorita culpei debitorului sau altor cauze, trebuie sa se dea posibilitatea creditorului sa aceada la garantii de natura a-i asigura atat executarea integrala a obligatiilor asumate de debitor cat si protectia sa eficienta impotriva riscurilor ce ar putea impiedica indestularea sa" .
(vi) De asemenea, s-a statornicit ca "caracterul cert, lichid si exigibil al creantei se analizeaza in cadrul litigiului avand ca obiect fondul raporturilor juridice dintre parti si nu in cadrul unei cereri de luare a masurilor asiguratorii [ ... ] Se constata ca, in speta, s-a dovedit existenta raporturilor juridice dintre creditor [ ... ] si debitori [ ... ] prin depunerea la dosar a contractelor cu privire la prestarea de servicii. .. ,,
2.4 In baza celor aratate mai sus, creanta reclamantei indeplineste conditiile prevazute de art. 591 alin. 1 CPC, dupa cum urmeaza: (a) Creanta este constatata in scris
Creanta reclamantei isi are originea in Contractul de intermediere in asigurari din data de 23.0l.2008 incheiat intre reclamantă si M. ("Contractul").
Potrivit prevederilor art. 5.1. din Contract, pentru activitatea de intermediere, M. era indreptatit la plata unui comision din partea A. pentrufiecare polita de asigurare de viata a carei incheiere o intermedia, calculat ca un procent din prima de asigurare, determinat potrivit anexei la C.
Conform art. 5.8 din Contract, A. era indreptatita sa ceara rambursarea de la M. a comisioanelor platite pentru politele care erau anulate sau care incetau in primii doi ani de la emitere.
In baza acestor prevederi contractuale, avand in vedere incetarea unui numar de polite, asa cum au fost acestea listate in cererea de masuri asiguratorii, reclamanta a solicitat rambursarea comisioanleor platite M. si a penalitatilor de intarziere cu privire la acest sume.
Numarul politelor incetate nu a fost niciodata contestat de catre parata, ci doar cauzele acestei incetari.
(b) Creanta este exigibila
Asa cum a aratat prin cererea de infiintare a masurilor asiguratorii, creanta noastra este exigibila in baza art. 5.8 si 6 din C.
(c) Reclamanta a formulat actiune in pretentii contra debitoarei
Reclamanta a formulat actiune in pretentii impotriva M., in dosarul nr.
(...) pe rolul T. C. B.
Pentru motivele aratate mai sus, este evident ca cererea reclamantei se incadreaza in conditiile art. 591 alin. 1 CPC, motiv pentru care reclamanta solicita incuviintarea masurilor asiguratorii.
3. I. a incalcat prevederile art.592 alin. 2 din CPC
3.1 A., instanta nu a fixat cautiunea prin incheiere, asa cum cere art. 592 alin. 2 din CPC, ci prin "citatie".
3.2 Or, dupa cum s-a statornicit in practica judiciara "in speta cuantumul cautiunii a fost fixat printr-o rezolutie si nu printr-o incheiere, de catre instanta [ ... ] Prin urmare, prima instanta a incalcat dispozitiile art. 592 alin. 2 Cod procedura civila, astfel ca incheierea [ ... ] prin care a fost respinsa cererea de instituire a popririi asiguratorii [ ... ] este netemeinica si nelgala".
4. I. nu a pus in vedere reclamantei plata unei cautiuni de 50% din valoarea masurilor asiguratorii solicitate
4.1 Reclamanta a consemnat cautiunea de 100.000 lei ce a fost dispusa de insasi prima instanta si comunicata recurentei prin citatie.
Prin incheierea recurata, cu incalcarea art. 592 alin. 1 si a art. 592 alin. 2 CPC, prima instanta a apreciat ca cererea formulata nu se incadreaza in cazul prevazut de art. 591 alin. 1, ci in cazul prevazut de art. 591 alin. 2.
In loc de a proceda la stabilirea cuantumului cautiunii prin chiar incheierea recurata, cerinta impusa de art. 592 alin 2 din CPC, prima instanta a respins cererea, motivand ca respectiva cautiune - de 10% din suma reclamata - adica tocmai cautiunea ce fusese fixata de insasi prima instanta - devenise acum "insuficienta" .
Conform art. 592 alin. 2 CPC, cuantumul cautiunii este stabilit de urgenta, in camera de consiliu, prin incheiere executorie.
O data insa ce aceasta cautiune a fost platita asa cum a fost comunicata prin citatie, in cazul in care instanta constata ca aceasta este insuficienta in raport de obiectul cauzei, instanta este obligata stabileasca noul cuantum prin incheiere.
In concluzie, instanta, apreciind ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 591 alin. 2 CPC era obligata sa ne puna in vedere plata unei cautiuni in cuantumul considerat corect de catre instanta, iar nu sa respinga cererea.
5. I. nu a permis avocatului sa puna concluzii
Considerand ca judecarea cererii se face in camera de consiliu si fara citarea partilor, conform art. 592 alin. 2 CPC, instanta a inteles sa respinga avocatului cererea de a pune concluzii.
In aprecierea admisibilitatii punerii de concluzii de catre avocat in situatia de mai sus, vor trebui luate in considerare dispozitiile art. 105 alin.
2 CPC conform caruia "actele indeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea lor".
Conform unei definitii", concluziile in fond sunt "o expunere orala facuta de parte, infatisand instantei aprecierea proprie cu privire la modul de solutionare a litigiului. Ele constituie o concretizare a dreptului la aparare."
Prin natura lor, si in special in cazul de fata, concluziile in fond nu fac decat sa dezvolte anumite aspecte cu care instanta deja a fost sesizata prin cererea formulata. Ele sunt o dezvoltare a apararii, nu aduc motive noi, ci doar le clarifica pe cele deja formulate.
Prevederea judecarii fara citarea partilor este facuta strict pentru pastrarea unui caracter de surpriza a incheierii de incuviintare a masurilor asiguratorii, preaintampinand in acest fel o eventuala eschivare a debitorului. In niciun caz insa, lipsa citarii nu transforma procedura in una necontradictorie.
Decizia instantei de a interzice punerea de concluzii in fond de catre avocat este gresita intrucat, fiind vorba de o dezvoltare a apararii, nu se poate vorbi de o prejudiciere a celeilalte parti. Apararea in exces in niciun caz nu ar putea fi vatamatoare.
Fata de cele ce preced, solicita ca O. I. sa modifice incheierea recurata, ca fiind nelegala, si sa se dispuna incuviintarea masurilor asiguratorii solicitate de catre recurenta,
In drept s-au invocat prevederile: art. 299 si urm. din Codul de procedura civila.
Pârâta intimată S. M. M. A. I. B. S. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat de recurenta S. A. A. DE V., obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest litigiu
Prin cererea initiala, recurenta a solicitat instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, in temeiul art. 591 alinl C., pana la concurenta sumei de 1.025.329,26 lei.
De asemenea, s-a solicitat instituirea popririi asiguratorii in temeiul art. 597 C., pana la concurenta sumei de 1.025.329,26 lei.
I. In ceea ce priveste cererea de instituire a popririi asiguratorii, intelege sa invoce exceptia inadmisibilitatii, intrucat poprirea siguratorie se poate institui asupra unor sume datorate intimatei de catre o terta persoana, "de o a treia persoana", or, astfel cum este .... tertul poprit nu a fost identificat si improcesuat de catre recurenta.
In lipsa indicarii unui tert, debitor al intimatei, cererea de infiintare a popririi asiguratorii este inadmisibila.
II. In ceea ce priveste sechestrul asigurator, aduce in atentia onoratei instante urmatoarele:
1. recurenta a indicat ca temei arte 591 alin 1 C. Conditiile cerute de art. 591 alin 1 C.pr.civ sunt urmatoarele:
- creanta este constatata prin "act scris"
- creanta este exigibila
In mod corect, prima instanta a retinut ca nu exista un act scris constatator al creantei. Imprejurarea ca pretinsa creanta are o natura contractuala, izvorand din contractul de comision, nu echivaleaza cu creanta constatata printr-un act scris, cat timp intinderea si exigibilitatea ei nu sunt cuprinse in contractul de comision.
Imprejurarea ca recurenta ar fi emis facturi fiscale, neacceptate de intimata, nu poate duce la concluzia existentei unui inscris constatator al creantei. De asemenea, propria evidenta contabila a recurentei, poate face dovada impotriva recurentei si nu in favoarea sa, or la dosar nu exista un inscris emis de intimata sau acceptat de catre aceasta, din care sa rezulte pretinsa creanta.
2. Prima instanta a retinut, in mod corect, ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 591 alin 2 C. , respectiv creditorul nu are un act scris, constatator al creantei, situatie in care sechestrul poate fi dispus numai daca se depune o cautiune in cuantum de 1/2 parte din valoarea creantei pretinse.
Cam vreme instanta a fost investita cu o cerere intemeiata pe art. 591 alin 1 aceasta nu putea sa modifice temeiul de drept al cererii, asa cum, in mod eronat, pretinde recurenta.
Recurenta isi invoca propria culpa atunci cand sustine ca ar fi trebuit sa fie citata sa achite o cautiune in cuantum de 1/2 parte din valoarea creantei pretinse, deoarece, in acest fel, prima instanta ar fi incalcat principiul disponibilitatii si ar fi modificat temeiul de drept al cererii introductive.
Cata vreme cererea a fost formulata prin avocat, iar in cuprinsul acestei cereri s-a indicat in mod expres un temei de drept, nu se impunea citarea recurentei pentru a clarifica temeiul de drept, in sensul schimbarii acestuia.
In recurs nu se poate modifica temeiul de drept al cererii, astfel cum incearca recurenta.
3. De asemenea. intelege sa invoce exceptia lipsei de interes. A., invederează onoratei instante faptul ca este lipsita de interes critica formulata in recurs privind stabilirea cautiunii prin citatie si nu prin incheiere.
Din moment ce recurenta a achitat cautiunea anterior pronuntarii incheierii recurate si nu a inteles sa faca aceste aparari la termenul din martie 2011 - cand s-a solutionat cauza, formularea in recurs a acestor aparari este lipsita de interes.
Recurenta avea interes sa invoce acest motiv de recurs numai daca instanta ar fi respins cererea de instituire a sechestrului pentru motivul nedepunerii cautiunii.
4. Se sustine faptul ca prima instanta nu a permis avocatului recIamantei sa depuna concluzii fata de imprejurarea solutionarii cauzei in camera de consiliu.
Desi se sugereaza o incalcare a dreptului la aparare si se invoca art. 105 alin 2 C. , prin recursul formulat nu se indica ca temei de drept art, 304 pct. 5 si nici nu se solicita, in raport de acest motiv, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Mai mult decat atat, nu exista in concret o vatamare a recurentei, intrucat, din practicaua incheierii rezulta ca aparatorul reclamantei a fost prezent la solutionarea cauzei.
In masura in care cauza se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu acordarea posibilitatii de a pune concluzii, s-ar fi incalcat dreptul la aparare al celeilalte parti care nu a fost citata
Nu exista o incalcare a drepturilor reclamantei, deoarece aceasta incalcare trebuia examinata prin comparatie cu dreptul la aparare al intimatei, care nici macar nu a fost citata la solutionarea cauzei.
I. S. R. B. DE A. - R. S. a formulat întâmpinare solicitând admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si respingerea actiunii ca fiind îndreptata împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
C. procesuala pasiva consta in identitatea intre persoana paratului pe de o parte, si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii, pe de alta parte.
Subliniază faptul ca intimata nu a avut nicio relatie contractuala cu
S.C M. MARKETINGBERAUTUNG A. I. B. S,R.L. ("M."). A., intimata S.C R. B. DE A. - R. S. nu datoreaza catre M. nicio suma de bani, niciun titlu de valoare, niciun bun mobil incorporal si nu are niciun debit sau datorie de orice natura, avand in vedere ca intre cele doua societati nu au existat si nu exista relatii contractuale si nici raporturi juridice.
Precizează ca solicitarile recurentei se bazeaza exclusiv pe informatii posta te pe site-ul M. care mentioneaza S.C R. B. DE A. - R. S. printre clientii M.. Aceasta informatie este insa total nefondata, astfel cum a mentionat mai sus, intre M. si S. R. B. DE A. - R. S. neexinstand niciun fel de raporturi juridice.
Mai mult, desi recurenta mentioneaza ca "persoanele enumerate mai sus (n.b. inclusiv S. R. B. DE A. - R. S.) sunt indicate pe pagina de internet a M. ca fiind clienti ai acestui debitor", in anexa III la cererea indicata pentru identificarea clientilor M. nu se regaseste subscrisa S. R. B. DE A. - R. S. A. indicata prezinta printre clienti R. B., dar nu face nicio referire la s.c. R. B. DE A. - R. S., prin simpla similitudine de denumire prezumandu-se in mod eronat ca s.c. R. B. DE A. - R. S. se afla printre clientii M..
In concluzie, intimata nu are calitate procesuala pasiva, motiv pentru care solicita admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si respingerea actiunii ca fiind îndreptata împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
In drept s-au invocat prevederile: art. 115 si urm. Cproc.civ.
I. SC B. S-A a formulat întâmpinare solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitatea procesuală pasivă.
Reclamanta recurentă S. A. A. DE V. S. a depus note scrise privind excepția tardivității depunerii întâmpinării.
Termenul stabilit de către O. I. pentru judecata recursului a fost fixat în data de 29 iunie 2011.
În data de 24 iunie 2011, intimata M., prin avocat, a depus întâmpinare față de recursul promovat de către reclamantă.
Față de prevederile imperative statornicite de art. 308 alin. 2 din
Codul de procedură civilă, întâmpinarea depusă de către intimata M. este tardivă.
-De asemenea, prin cererea introductivă recurenta a indicat terții popriți, iar faptul că prima instanță nu a considerat necesară citarea acestora este explicat de prevederile arte 592 alin. 2 din Codul de procedură civilă, ce prevede că instanța decide de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților.
De asemenea, intimata invocă o pretinsă lipsă a interesului recurentei de a invoca critici față de sentința recurată, sub aspectul stabilirii cauți unii prin citație iar nu prin încheiere. I. aduce drept pretinsă motivare, faptul că recurenta a achitat cauțiunea anterior pronunțării încheierii recurate și nu a înțeles să facă aceste apărări la termenul din martie 2011, când s-a soluționat cauza.
Această excepție, dincolo de caracterul inadmisibil, prin aceea că a fost invocată prin întâmpinarea depusă tardiv, constituie un nonsens.
Recurenta s-a conformat dispozițiilor stabilite de prima instanță și a achitat cauțiunea de 10%, ce fusese fixată de către instanță corespunzător unei cereri în baza art. 591 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Total contrar celor afirmate de către intimata, la termenul din martie 2011, după cum a fost arătat prin recurs, prima instanță nu a permis recurentei să susțină apărări privind cererea de măsuri asigurătorii și a respins această cerere cu motivarea că nu a fost achitată o cauțiune de jumătate din suma creanței, aceasta cu toate că însăși prima instanță fixase cauțiunea de 10% plătită de către recurenta, după care, aceeași instanță, prin încheierea recurată, în loc de a stabili cuantumul cauțiunii prin încheiere executorie, conform art. 592 alin. 2 din Codul de procedură civilă, a respins în mod nelegal cererea .
Față de cele ce preced, este evident că întâmpinarea intimatei a fost depusă tardiv, iar intimata este decăzută din dreptul de a invoca excepții, conform 308 alin. 2, art. 103 alin. 1 și art. 136 din Codul de procedură civilă.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, C.ea constată următoarele:
Reclamanta recurentă s-a adresat instanței comerciale cu o cerere de luare a măsurilor asigurătorii - sechestru și poprire împotriva SC M. M. A. I. B. S. până la concurența sumei de 1.025.329,26 lei în temeiul dispozițiilor art. 591 alin. 1 și art. 597 C.
În motivarea cererii a arătat faptul că a fost încheiat un contract de intermediere în asigurări în temeiul căruia pârâta îi datorează suma de
844.593,81 lei comision de rambursare scadent la (...), respectiv 89.130,39 lei comision de rambursat scadent la (...) plus penalități de întârziere la cele două sume în cuantum de 1.025.329,26 lei.
Problemele de natură juridică ce se impun a fi lămurite în prezenta cauză se referă la modalitatea de selecționare a cererii de instituire a măsurilor asigurătorii, respectiv la temeiul de drept al acesteia.
Potrivit art. 592 alin. 2, art. 597 alin. 2 C. instanța soluționează cererile privind înființarea măsurilor asigurătorii de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților.
Recurenta critică soluția dată de instanța de fond invocând faptul că nu i s-a permis să pună concluzii încălcându-se astfel dreptul său la apărare.
C.ea constată că în ședința camerei de consiliu din (...) Tribunalul
Comercial Cluj a procedat la reținerea cauzei în pronunțare după ce în prealabil a luat act de prezența reprezentantului reclamantei și de faptul că deși cauza a fost examinată fără citarea părților reprezentantul reclamantei a depus la dosar o serie de acte.
Este real faptul că art. 21 din Constituție consacră dreptul la liberul acces la justiție, dar reclamantei nu i-a fost negat un astfel de drept, ea înregistrându-și cauza și obținând o hotărâre judecătorească ulterior supusă căilor de atac.
Art. 6 din CEDO consacră dreptul la un proces echitabil, drept instituit însă în favoarea tuturor participanților la proces și nu doar în favoarea celui care are calitate procesuală activă.
Dat fiind faptul că măsurile asigurătorii se soluționează fără citarea părților luarea concluziilor uneia dintre părți, în condițiile în care cealaltă parte nu are posibilitatea reală de a se apăra echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare și nu așa cum susține reclamanta cu încălcarea propriilor sale drepturi.
Nu pot fi reținute susținerile recurentei potrivit cărora pârâta intimată ar fi avut posibilitatea ca prin studierea programului Ecris/portalul instanțelor să ia cunoștință de termenul acordat în vederea soluționării cererii privind înființarea măsurilor asigurătorii formulate împotriva sa.
O astfel de obligație ar depăși limitele unei diligențe normale ce s-ar putea pretinde unui justițiabil, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a stabilit în mod expres modalitatea de soluționare a unor astfel de cereri.
Un al doilea aspect contestat în cauză este legat de pretinsa existență a înscrisului constatator al creanței, așa cum prevede art. 591 alin. 1 C.
Asupra acestei chestiuni C.ea s-a pronunțat și în alte ocazii statuând în sensul că noțiunea de act scris nu trebuie confundată cu aceea de caracter scris al creanței, așa cum de altfel a reținut și Tribunalul Comercial
Cluj în mod judicios.
Deși practica invocată vizează materia antecontractelor de vânzare- cumpărare a căror rezoluțiune se cere pentru neîndeplinirea obligației de predare a bunului ea poate fi extinsă și în ceea ce privește pretențiile deduse judecății în prezenta cauză pentru identitatea de rațiune.
Revenind la modalitatea de soluționare a cererilor privind instituirea măsurilor asigurătorii susținerile recurentei potrivit cărora instanța din oficiu ar fi trebuit să recalifice acțiunea și să o încadreze la art. 591 alin. 2
C. nu pot fi reținute, rolul activ consacrat de art. 129 C. neputând conduce la încălcarea drepturilor procesuale ale uneia dintre părți sau la schimbarea cauzei acțiunii formulate de către reclamantă.
Cu atât mai mult cu cât la termenul stabilit pentru soluționarea cauzei s-a prezentat doar reprezentantul reclamantei, instanța nu ar fi putut să pună în discuție un alt temei al cererii și să ia concluziile doar ale uneia dintre părți.
Este real faptul că potrivit art. 592 alin. 2 C. stabilirea cauțiunii se face prin încheiere ulterior luării măsurilor asigurătorii. F. că reclamantei i s-a pus în vedere prin citație să achite o cauțiune raportat la temeiul de drept indicat în cerere nu este de natură să conducă la modificarea hotărârii instanței de fond nefiindu-i cauzat părții un prejudiciu ce nu poate fi recuperat în condițiile în care poate formula oricând o cerere de restituire.
Față de aceste considerente, C.ea va respinge în temeiul art. 312 C. recursul declarat de reclamanta SC A. A. DE V. SA împotriva sentinței civile nr. 1765 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C. pe care o va menține în întregime ca legală și temeinică.
Întrucât la dosarul cauzei intimata a înțeles să depună doar facturile emise cu privire la onorariul avocațial fără să facă dovada efectivă a achitării sumelor, C.ea va respinge cererea SC M. M. A. I. B. S. pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. A. DE V. SA împotriva sentinței civile nr. 1765 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C. pe care o menține în întregime.
Respinge cererea intimatei SC M. M. A. I. B. S. pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2011.
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: D. H.
| ← Decizia comercială nr. 146/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 127/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
