Decizia comercială nr. 53/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 53/2011
Ședința 9 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. AL H.
JUDECĂTOR D. P.
JUDECĂTOR M. B.
GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - contestația în anulare formulată de către contestatoarea SC B. SRL împotriva deciziei civile nr.
3121/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații SC K. SRL prin lichidator LG I. S., SC D. SRL, intimat B. M. M., ATE B. R. SA B. - PRIN S. B. M., având ca obiect opoziție la executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 20 mai
2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru data de 27 mai 2011, 3 iunie 2011 și, ulterior, pentru termenul de azi.
C U R T E A :
Prin decizia civilă nr. 3121/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a respins recursul declarat de reclamanta SC B. SRL împotriva deciziei civile nr.9/A din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., care a fost menținută în întregime. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Pentru a pronunța această deciziei, instanța de recurs a reținut că la data de 30 septembrie 2004, prin încheierea nr. 5829 a J. B.-M., s-a încuviințat executarea silită împotriva recurentei SC B. SRL, la cererea intimatei SC K. SRL, în temeiul titlului executoriu - biletul la ordin emis la data de 05 iulie 2004 de către SC TO RO W. SRL și avalizat de către recurentă.
La data de 03 noiembrie 2004, recurenta înregistrează opoziția la executare, respinsă inițial ca tardivă prin sentința civilă nr.396/2005 a J. B.-M., soluție desființată prin decizia nr.221/2005 a C. de A. C., cauza fiind trimisă ulterior spre rejudecare aceleiași instanțe (decizia civilă nr.39/2005 a T. M.).
Curtea a apreciat că esențial în dezlegarea pricinii este lămurirea următoarelor probleme: care sunt excepțiile și apărările care pot fi analizate în prezenta cauză, dintre excepțiile și apărările invocate care sunt fondate și sunt în măsură să ducă la nulitatea titlului executoriu - biletul la ordin emis de către SC TO RO W. SRL cu consecința anulării executării silite efectuate.
Curtea a opinat că trebuie lămurit încă de la început că întrucât contestația la executare propriu-zisă a fost disjunsă din prezentul dosar, anularea formelor de executare silită efectuate nu este admisibilă.
Prin opoziția la executare formulată de către recurenta SC B. SRL s-a invocat inițial împrejurarea că biletul la ordin nu a fost semnat de către administratorul societății, că între părți nu există un raport juridic fundamental din care să se nască obligația recurentei de plată a sumei precum și neprezentarea biletului la scadență.
Ulterior, după depunerea biletului la ordin în original, recurenta a completat opoziția formulată invocând nulitatea biletului la ordin, susținându-se că acesta are scadențe succesive, că somația cambială nu a fost întocmită și comunicată iar executarea silită efectuată este inadmisibilă câtă vreme există o acțiune cauzală a creditoarei.
Curtea a apreciat că toate aceste excepții și apărări sunt formulate în termen întrucât jurispudența admite că prevederile art.63 alin.3 din Legea nr. 58/1934 sunt respectate și în ipoteza în care debitorul care nu a putut formula excepțiile și apărările sale până la primul termen de înfățișare datorită nedepunerii originalului biletului la ordin este îndreptățit să o facă până la următorul termen cunoscând conținutul titlului executoriu.
Prin urmare, Curtea a analizat următoarele excepții și apărări invocate de recurentă: inexistența somației cambiale, scadența succesivă a biletului la ordin, inexistența raportului juridic fundamental urmând ca celelalte apărări și excepții să fie analizate eventual în cadrul contestației la executare.
1. Susține recurenta că în prezenta cauză nu există somația cambială prevăzută de art.61 alin.6 din Legea nr.58/1934 întrucât somația cambială din (...) a fost anulată prin decizia nr.174/(...) a C. de A. C., iar somația din (...) nu îndeplinește exigențele art.61 alin.5 din Legea nr.58/1934.
Potrivit art.61 alin.5 din Legea nr.58/1934, somația de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
În speță, a învederat Curtea, se constată că la data de (...), executorul judecătoresc a procedat la întocmirea și comunicarea somației întocmite potrivit art.61 alin.5 din lege, somația cambială cuprinzând în întregime biletul la ordin prin fotocopierea acestuia.
Corespunde realității împrejurarea că prin decizia civilă nr. 174 din
(...) a C. de A. C. instanța a dispus cu privire la procedura reglementată de art.62 din Legea nr.58/1934, însă, a statuat că dovada de comunicare a somației cambiale nu întrunește cerințele de legalitate impuse prin art.90-92 și 100 C. întrucât nu s-a menționat calitatea celui căruia i s-a făcut comunicarea și a constatat nulitatea acestui act de procedură. Rezultă, așadar, fără echivoc că instanța nu a analizat somația cambială și nu a dispus anularea acesteia, ci raportat la constatarea referitoare la dovada de comunicare a somației a stabilit că opoziția la executare formulată nu este tardivă întrucât comunicarea în mod valabil a actului a avut loc la o dată ulterioară, susținerile contrare ale recurentei fiind nefondate.
Curtea a apreciat că nu există nici un motiv temeinic care să susțină ipoteza potrivit căreia anularea dovezii de comunicare a unui act valabil întocmit atrage nulitatea acestuia din urmă cu excepția situațiilor în care actul comunicat nelegal a fost întocmit cu nerespectarea unor dispoziții legale imperative, ipoteză neîntrunită în speță (după cum am menționat anterior, somația cambială a fost întocmită potrivit art.61 alin.5 din Legea nr. 58/1934 și cuprinde în întregime biletul la ordin prin fotocopierea acestuia.
Curtea a apreciat că se poate conchide, prin urmare, că procedura instituită de legiuitor prin dispozițiile legale enunțate anterior a fost respectată, în speță fiind întocmită în mod valabil atât somația cambială, la data de (...) cât și somația imobiliară prevăzută de art.387 C. din data
(...)(f.4-6).
2. Un alt motiv de nelegalitate al titlului executoriu, invocat de către recurentă, este existența unor scadențe succesive care, în opinia sa, ar atrage nulitatea biletului la ordin.
Este adevărat că potrivit art.105 din Legea nr.58/1934 raportat la art.36 alin.2 din același act normativ, biletul la ordin cu alte scadente decât cele menționate la alin.1 al textului amintit sau cu scadente succesive este nul, însă, în speță, Curtea a apreciat nu se află în prezența unui astfel de titlu de credit.
Conform art.105 din Legea nr.58/1934 raportat la art.36 din același act normativ, biletul la ordin poate avea scadența la vedere, la un anumit termen de la emitere sau fixă.
În speță, din conținutul biletului la ordin emis rezultă că acesta cuprinde mențiunea potrivit căreia este un bilet la ordin fără protest, emis la data de 05 iulie 2004, cu scadența la (...), locul plății fiind în B.-M.
Rezultă, așadar, că acest titlu de credit are scadența la o dată fixă respectiv (...) nefiind vorba despre eventuale scadențe succesive ale acestuia.
Întreaga construcție juridică a recurentei pornește de la premisa că acest bilet la ordin este unul la vedere, iar mențiunile referitoare la datele înscrise în cuprinsul titlului de credit se referă la scadențe succesive.
Este cunoscut faptul că titlul de credit care are înscris în textul ei expresii ca „la vedere";, „la prezentare"; sau „la cerere"; este cu scadența la vedere și plata devine exigibilă în momentul prezentării pentru plată de către posesorul ei; intră în această categorie și titlul de credit în alb.
În speță s-a constatat că biletul la ordin în litigiu nu poartă nici una din expresiile amintite anterior sau o alta echivalentă care să îndrituiască instanța să aprecieze că ne aflăm în prezența unui bilet la ordin la vedere.
Prin urmare, a apreciat instanța de recurs, din această perspectivă, nu se poate susține cu temei că cele două date înscrise în cuprinsul biletului la ordin reprezintă scadențe succesive întrucât acesta evidențiază data emiterii sale - (...) și data scadenței plății -(...), susținerile contrare ale recurentei fiind nefondate.
3. Cât privește apărarea recurentei referitoare la inexistența raportului fundamental care să justifice executarea biletului la ordin, Curtea a constatat că aceasta este nefondată întrucât recurenta își fundamentează această apărare invocând inexistența raportului juridic fundamental dintre aceasta și SC K. SRL, ignorând împrejurarea că recurenta este doar societatea care a avalizat biletul la ordin, având deci situația juridică a unui fidejusor, și, prin urmare, ceea ce trebuie analizat este raportul fundamental între SC TO RO W. SRL și SC K. SRL.
Potrivit art.35 alin.2 Legea nr.58/1994, obligația avalistului este valabilă, chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice altă cauză decât un viciu de formă.
Conform dispozițiilor pct.207 din Norma cadru nr.6. a BNR, obligația avalistului este o obligație cambială autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în contra posesorului de excepțiile derivând din raporturile sale personale cu acesta, dacă ele există, dar în nici un caz nu se poate servi de excepțiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fată de posesorul cambiei.
Pct.328 alin.2 Iit. a din Norma-cadru nr.6. definește raportul fundamental ca fiind o excepție personală. Raportul fundamental la care se referă recurenta este raportul juridic care a determinat crearea și circulația biletului la ordin, este raportul dintre trăgătorul cambiei S. TO RO W. SRL și SC K. SRL și prin urmare, avalista nu se poate servi de excepția lipsei acelui raport fundamental, avalista neavând calitatea să o invoce.
De altfel, dispozițiile art.12 din Legea nr.58/1934 stabilesc că în situația în care o cambie necompletată la emitere a fost completată fără a tine seama de înțelegerile intervenite între părți, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.
În speță, nu se poate observa că nu există nici un element care să conducă la concluzia că intimata a dobândit biletul la ordin cu rea credință sau printr-o greșeală gravă, ci dimpotrivă, acest titlu de credit a fost emis în considerarea raporturilor comerciale existente între părți.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat recursul declarat de către recurenta SC B. SRL ca fiind nefondat, iar în temeiul art.312 alin.1
C. l-a respins și a menținut în întregime hotărârea recurată.
Împotriva acestei decizii, contestatoarea S. B. S.B. M. a formulatcontestație în anulare prin care a solicitat anularea acesteia, soluționarea recursului formulat de SC B. (cu privire la motivele a,c,d,e indicate în decizia nr. 3. la pag 3-5 ) și în consecință, modificarea în totalitate a deciziei nr.
9/A/(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 1270/10012009, admiterea apelului și modificarea în totalitate a sentintei civile nr. 782/(...) pronunțată de Judecătoria Baia Mare, precum și admiterea opoziției la executare precizate cu consecința anulării executării silite însăși, a tuturor formelor de executare și a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin.
În motivarea contestației, contestatoarea a susținut că decizia a cărei anulare o solicită cuprinde greșeli materiale cu privire la motivul a (lipsa somației cambiale) și motivul c (nulitatea biletului la ordin pentru scadente succesive) art. 318 alin. 1 C. - prima teză, iar instanța a omis cercetarea motivelor d și e - art. 318 alin. 1 C. - a doua teză. Astfel, contestatoarea menționează că prin decizia nr. 3. instanța a înțeles să enumere motivele de recurs formulate de S. B. SRL de la litera a la f (pag 3-5 din decizie), precum și faptul că la fila 7, ultimul aliniat, Curtea arată că va examina doar motivele a,c și f (inexistența somației, scadența succesivă a biletului la ordin și inexistența raportului fundamental). Prin urmare, în mod voit Curtea a înțeles să nu examineze celelalte motive de recurs, motive care ar putea fi examinate în cadrul unei contestații la executare. D. corectă distincția: motive privitoare la executare (examinate pe calea contestației la executare) și motive privitoare la titlu (examinate pe calea opoziției), contestatoarea a apreciat că dintr-o eroare, curtea a omis să examineze și motivele d și e, (lipsa mandatului cambial și nulitatea avalului) - motive care au în vedere în mod exclusiv titlul executoriu și nu executarea silită.
1. Referitor la lipsa somatiei cambiale
2. Examinând motivul a (lipsa/inexistența somației cambiale), curtea face două greșeli materiale: a) confundă comunicarea somației cambiale din (...) cu comunicarea somației imobiliare din (...) - când afirmă (la pagina 8, pct. 1 al 4, ultima propoziție din decizia 3.), citez "întrucât comunicarea în mod valabil a actului a avut loc la o dată ulterioară";. b) confundă lipsa somației cambiale (urmare a nulității dovezii de comunicare) cu nulitatea somației cambiale - când afirmă (Ia pagina 8, pct. 1al 5), citez "nu există nici un motiv temeinic să se susțină ipoteza potrivit căreia anularea dovezii de comunicare a unui act valabil întocmit atrage nulitatea acestuia din urmă ... ".
3. contestatoarea susține că nu i-a fost comunicată somatia cambială prevăzută de art. 61 al 6 din Legea nr. 58/1934. Dacă dovada de comunicare a somației din (...) a fost anulată, atunci actul nu a fost comunicat cu acea dovadă, iar din dosarul execuțional nu rezultă că ulterior a fost comunicată somația cambială și titlul executoriu. În mod cu totul eronat - prin confuzia somației cambiale din (...) cu somația imobiliară din (...) - curtea reține că a existat o comunicare la o dată ulterioară deși din dosarul execuțional nu rezultă că ar fi existat o comunicare ulterioară a somației cambiale.
4. Potrivit motivului de recurs a - redat în decizie la pag.3 lit. a, contestatoarea a susținut că urmare a anulării dovezii de comunicare a somatiei cambiale din (...), această somatie nu i-a fost legal comunicată și se impunea comunicarea din nou a somației cambiale - prev. de art. 61 alin. 6 din Legea nr. 58/1934, mai cu seamă că acea somație era însoțită de copia titlului executor. De vreme ce dovada de comunicare a somației cambiale a fost anulată, apreciindu-se că opoziția nu a fost tardiv formulată la (...), înseamnă că somația cambială nu a fost legal comunicată.
5. În opinia contestatoarei, anularea dovezii de comunicare a somației cambiale din (...) - duce la lipsa comunicării somației cambiale, astfel că actul (somația cambială) în ce ne privește este inexistent, efectele fiind identice cu cele ale actului nul.
6. În dosarul execuțional 342/2004 al BEJ M. M. există două somații: somația cambială emisă la (...), potrivit art. 61 alin.6 din Legea nr. 58/1934, dar necomunicată în mod legal niciodată cu S. B. SRL (de vreme ce dovada de comunicare a fost anulată) și somația imobiliară, emisă potrivit art. 497
C., comunicată în mod legal cu SC B. SRL. Prima somație (necomunicată legal) cuprindea și transcrierea exactă a titlului executoriu, astfel că nu se poate aprecia că prin emiterea somației imobiliare ulterior s-a comunicat titlul executoriu și s-au acoperit exigențele art. 61 alin. 6 Legea nr. 58/1934.
II. referitor la nulitatea biletului la ordin pentru scadențe succesive, contestatoarea face următoarele mențiuni:
7. Curtea reține că ne aflăm în prezența unui bilet la ordin cu scadență la dată fixă (...) și că nu suntem în prezența unui bilet la ordin la vedere, cum este cazul biletului la ordin emis în alb.
8. Cu toate acestea omite să examineze împrejurarea că codul IBAN a fost cunoscut doar la (...) - adresa EUROM B. nr. 472/(...) (fila 39) și că biletul la ordin nu putea fi completat anterior acestei date;
9. Potrivit mențiunii de pe biletul la ordin acesta a fost emis la (...), în alb și completat ulterior, după (...) (dată la care se putea cunoaște codul IBAN comunicat de către bancă) .
10. De asemenea, nu s-a examinat declarația martorului D. R. care susține că a fost prezent la completarea biletului la ordin, că el l-a completat, și că părțile emitente au stabilit un grafic al scadențelor de plată, deci mai multe scadențe. Nu s-a înlăturat nici susținerea făcută prin întâmpinare a depusă la (...) (dosar nr. 2204/2005) că biletul la ordin a fost emis în alb.
11. Astfel, biletul la ordin "emis la (...)" este un bilet emis în alb, care are scadența la vedere. A. bilet prin completarea rubricii SCADENȚA cu o zi fixă ((...)) are o a doua scadență. Fiind un bilet cu scadența la vedere, posesorul îl putea prezenta oricând la plată. În consecință rubrica "data scadenței" nu trebuia completată anterior prezentării la plată. Princompletarea acestei rubrici cu data de (...) s-a conferit o a doua scadență. Astfel potrivit art. 105 rap. la art. 36 din Legea nr. 58/1934 biletul la ordin este nul absolut, întrucât are două scadențe: o scadență la vedere și o scadență la dată fixă.
III. Referitor la lipsa mandatului cambial:
12. Potrivit art. 9 din Legea nr. 58/1934 cine pune semnătura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra e ținut personal în temeiul cambiei (în lipsa unui mandat din partea adunării generale). Față de lipsa unei hotărâri a adunării generale, singura persoană obligată cambial este semnatarul biletului la ordin, administratorul Tomoiagă Petru în nume propriu. Textul invocat - art. 9 din Legea nr. 58/1934 derogă de la regula generală referitoare la depășirea mandatului administratorului, tocmai datorită formalismului titlurilor cambiale. Prin urmare, administratorul poate fi singurul obligat cambial și nu societatea S. B. S.
IV. Referitor la nulitatea avalului:
13. În cazul avalizării unui bilet la ordin de către o societate comercială cum este și S. B. SRL, este necesar să existe acordul asociaților SOCIETĂȚII, exprimat sub forma unei hotărâri a adunării generale a asociaților. Lipsa hotărârii adunării generale cu privire la un act de dispoziție cum este avalizarea unui bilet la ordin, atrage nulitatea avalului.
14. Potrivit art.146 din Legea nr.31/1990 administratorii vor putea sa încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societăți, a căror valoare depășește jumătate din valoarea contabilă a activelor societăți la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a acționarilor, dată în condițiile prev. la art. 115, or, în cauză s-a garantat cu întregul patrimoniu al S. B. SRL.
Prin întâmpinarea formulată, intimata S. K. S. s-a opus admiteriicontestației. În susținerea poziției sale procesuale a relevat că susținerile contestatoarea sunt nefondate, această urmărind prin demersul juridic inițiat o reapreciere a probelor administrate, reexaminarea fondului fiind inadmisibilă în această procedură.
S-a susținut că instanța de recurs a analizat toate excepțiile și apărările invocate de recurentă, așa încât teza evocată de art. 318 alin. 1 C. nu este îndeplinită în speță.
Deliberând asupra contestației în anulare, Curtea rețineurmătoarele:
Contestatoarea a solicitat retractarea deciziei nr. (...) pronunțatăde Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), susținând că dezlegarea dată în recurs raportului juridic litigios este rezultatul unei greșeli materiale, pe de o parte, iar pe de altă parte, a imputat C. faptul că a omis să cerceteze motivele de casare referitoare la lipsa mandatului cambial
și nulitatea avalului.
1. Analiza motivului referitor la existența unei greșeli materiale. Contestatoarea susține că decizia civilă nr. 3. pronunțată de Curtea de A. C. este, în primul rând, rezultatul unei greșeli materiale. Greșeala materială este raportată de contestatoarea la modul în care instanța de recurs a soluționat apărarea referitoare la lipsa somației cambiale și nulitatea biletului la ordin pentru scadențe succesive.
Se susține că, instanța de recurs a săvârșit două greșeli materiale, în privința cercetării motivului privitor la lipsa somației cambiale, întrucât aconfundat comunicarea somației cambiale din (...), cu comunicarea somației imobiliare din (...).
Totodată, se impută instanței de recurs faptul că a confundat lipsa somației cambiale, generată de nulitatea dovezii de comunicare, cu nulitatea somației cambiale. Contestatoarea afirmă că, somația cambială prev. de art. 61 alin. 6 din Legea nr. 58/1934 nu i-a fost comunicată după anularea dovezii de comunicare din (...).
Mai susține contestatoarea că, dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și în ceea ce privește modul în care a fost soluționată excepția nulității biletului la ordin pentru scadențele succesive ale acestui titlu.
Contestatoarea reproșează C. că a calificat biletul la ordin ca fiind unul cu scadență la dată fixă, în pofida faptului că acest titlu de credit era un bilet la ordin emis în alb și deci un bilet la ordin la vedere .
Contestatoarea consideră că instanța de recurs a săvârșit o greșeală materială atunci când a omis să examineze împrejurarea că biletul la ordin nu putea fi completat anterior datei de 20 august 2004, dată la care noul cod IBAN fusese generat.
În esență, se susține că potrivit mențiunii de pe biletul la ordin, acesta a fost emis la (...) în alb și completat ulterior după 20 august 2004, dată la care se putea cunoaște codul IBAN, așa încât biletul la ordin emis la (...) era în realitate un bilet emis în alb care avea scadență la vedere, iar prin completarea rubricii „scadența cu o zi fixă"; aceea de (...) a dobândit o a doua scadență, fiind nul în raport de prev. art. 105, 36 din Legea nr. 58/1934.
Curtea reține că art. 318 alin. 1 prima teză C. are în vedere greșelile materiale pentru a căror verificare nu este necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor. Totodată, greșeala materială trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății. Eroarea materială gravă, invocată de parte, trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs.
Prin criticile pe care contestatorul le aduce hotărârii instanței de recurs,acesta tinde la reformarea acestui act jurisdicțional pe motiv că judecata nu arfi fost bine realizată.
Greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anularesunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor legale.
Aprecierea greșelii materiale se face în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă, deoarece numai față de acest moment se poate determina dacă soluția este rezultatul unei greșeli materiale.
Modul în care instanța de recurs a înțeles să dezlege apărările invocate de recurent cu privire la lipsa somației cambiale și nulitatea biletului la ordinpentru scadențe succesive nu este însă rezultatul unei greșeli materiale.
Din analiza elementelor silogismului judiciar rezultă că soluția cuprinsă în considerente și dispozitiv este rezultatul aprecierii probelor și a interpretăriidispozițiilor legale incidente în materia analizată.
Chiar dacă instanța de recurs nu a răspuns principalelorapărări formulate de recurent, apărări în baza cărora acesta a înțeles să invoce nulitatea biletului la ordin pentru scadențe succesive, acest fapt nu se circumscrie noțiunii de greșeală materială.
În raport de aceste circumstanțe, s-ar fi putut eventual ridica oobiecție referitoare la omisiunea analizării acestui motiv întemeiat pe aceea că instanța de recurs nu a răspuns unei critici esențiale înraport de care recurenta a susținut că biletul la ordin era lovit de o cauză de ineficacitate datorită scadențelor sale succesive și anume: oscadență la vedere și o scadență la dată fixă.
D., prin premise, nu s-ar fi bucurat de atributul intangibilității, o astfel de critică nu a fost formulată pe calea contestației în anulare, contestatoarea reclamând doar existența unei greșeli materiale privitoare la motivul nulității biletului la ordin pentru scadențe succesive.
Într-adevăr, Curtea nu a răspuns acestei critici și a admis fără a răspunde acestor apărări,considerate ca fiind vitale, că biletul la ordin este un bilet la ordin cu scadență la dată fixă.
Recurenta s-a apărat în recurs prin aceea că biletul la ordin a fost emis în alb, faptul completării sale ulterior datei emiterii (aceea de (...)) fiind atestat de împrejurarea că numai după 20 august 2004 putea fi cunoscut codul IBAN care a fost înscris în titlul de credit. S-a relevat că prin completarea rubricii „scadența cu zi fixă";, biletul la ordin a dobândit o scadență succesivă scadenței la vedere.
Omisiunea necercetării unei critici esențiale pe care se sprijină o apărare poate fi cel mult asimilată, în anumite circumstanțe,motivului de contestație în anulare reglementat de dispozițiile art.
318 alin. 1 teza a II-a C. și nu greșelii materiale despre care se facevorbire în art. 318 alin. 1 teza I.
Din perspectiva acestor critici, cererea de retractare a deciziei civile nr.
3. formulată de contestatoarea S. B. S. nu este fondată.
II. Analiza criticii referitoare la omisiunea instanței de recurs de a cerceta două motive de recurs. Tot în această procedură, contestatoarea a imputat instanței de recurs faptul că ar fi omis să cerceteze motivele de modificare privitoare la lipsa mandatului cambial și nulitatea avalului.
Din analiza considerentelor care au condus la pronunțarea soluției la care s-a oprit instanța de recurs rezultă că apărările formulate de recurentă în ceea ce privește inadmisibilitatea executării silite cambiale determinate de împrejurarea că beneficiarul titlului a apelat la acțiunea cauzală, apărarea având ca obiect nulitatea avalului și cea legată de absența mandatului cambial trebuie să fie analizate în cadrul contestației la executare.
Curtea a admis că aceste excepții și apărări nu se pot analiza încadrul opoziției la executare.
Prin urmare, nu i se poate reproșa instanței de recurs faptul că a omis să analizeze motivele cu care a fost investită. Aceasta,interpretând dispozițiile legale aplicabile în materie, cercetând faptele deduse judecății a ajuns la concluzia că aceste motive de nelegalitate nu pot fi analizate în procedura judiciară a opoziției la executare.
Din modul de redactare a considerentelor rezultă cu claritatepunctul de vedere al instanței de recurs asupra cadrului procesual încare este oportună și admisibilă cercetarea acestor motive.
Chiar dacă acest punct de vedere poate suscita discuții,opțiunea instanței de recurs nu poate fi asimilată cu omisiuneacercetării unor motive . Aplicând normele de drept material șiprocesual incidente în cauza instanța de recurs a ajuns laconvingerea că aceste motive pot și vor face obiectul analizei înprocedura contestației la executare, dacă recurenta va mai uza deaceste apărări.
Accesul la o cale extraordinară de atac are caracter de excepție și acest drept poate fi valorificat numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Demersul contestatoarei nu se înscrie în cazurile reglementate de art. 318 C. considerent pentru care va fi respins .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S. B. S. B. M. împotriva deciziei civile nr. 3121 din 29 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) de Curtea de A. C.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 iunie 2011.
Red.S.A.H. Dact.H.C. (...)/2ex.
| ← Decizia comercială nr. 158/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 280/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
