Decizia comercială nr. 151/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 151/2012
Ședința din data de 05 noiembrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. M. C.
JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : V. D.
S-au luat în examinare apelurile formulate de reclamanta P. M. C. și pârâta SC G. R. A. R. SA ( F. SC A. R. A. SA ), împotriva sentinței civile nr.
11248 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimații SC G. R. A. R. SA - S. C. și B. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru apelanta P. M. C., avocat C. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare și răspuns la întâmpinare din partea apelantei P. M. C. la apelul declarat de pârâtă.
Reprezentanta apelantei P. M. C. arată că, nu are de formulat alte cereri în probațiune.
C.ea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare pe fondul cauzei.
Reprezentanta apelantei P. M. C. solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii apelate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii formulate, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele detaliate pe larg prin memoriul de apel și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare. S. respingerea apelului declarat de pârâtă.
Soluția instanței de fond este contrară dispozițiilor art. 41 alin. 2 din
C.pr.civ. care statuează în sensul că societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere, S. T. având organe proprii de conducere. Se critică hotărârea de fond și sub aspectul referitor la cuantumul daunelor materiale, care au fost dovedite.
Soluția de fond fiind criticată și referitor la cuantumul daunelor morale, instanța de fond reținând greșit stare de fapt, din depozițiile martorilor rezultând fără echivoc că legătura afectivă dintre apelanta și mama sa era una puternică, apelanta suferind enorm datorită pierderii mamei sale.
De asemenea, critică soluția instanței de fond cu privire la perioada pentru care intimata a fost obligată la plata penalităților de întârziere, hotărârea fiind nelegală și sub acest aspect.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr.1248 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al
Tribunalului Specializat C. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. C. M. în contradictoriu cu pârâții SC G. R. A. R. SA, , SC G. R. A. R. SA S. C., și intervenientul forțat B. I., cu domiciliul în C.-N., str. C. D. nr.109, ap.33, jud. C. și în consecință:
A fost obligată pârâta SC G. R. A. R. SA să plătească reclamantei suma de 16.207,80 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, 10.950 lei reprezentând cheltuieli de amenajare loc de veci și 100.000 lei cu titlul de daune morale.
A fost obligată pârâta SC G. R. A. R. SA la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe fiecare zi de întârziere calculată asupra sumei de 137.157,80 lei începând cu data de 7 martie 2012 și până la data plății efective.
S-a respins cererea de chemare în judecată pentru restul pretențiilor reclamantei.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SC G. R. A. R. SA S. C. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
A fost obligată pârâta SC G. R. A. R. SA să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în data de 6 septembrie
2009 intervenientul forțat B. I. a condus autoturismul cu număr de înmatriculare (...) pe DN 1 E60 iar înainte de intrarea în comuna C. a intrat în depășirea unui autocamion cu remorcă fără să se asigure dacă poate finaliza manevra, intrând în coliziune cu autoturismul cu număr de înmatriculare (...) ce circula regulamentar din sens opus. În urma impactului a decedat d-na B. M., soția intervenientului forțat și mama reclamantei, care ocupa scaunul din partea dreaptă al intervenientului forțat și vătămarea celor două persoane aflate în autoturismul care se deplasa regulamentar (dosarul penal nr. (...) al Judecătoriei L.).
Potrivit art. 49 alin.1 și 2 din Legea nr. 136/1995, asiguratorul acorda despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, fata de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, despăgubirile acordându-se indiferent de locul în care au fost produse accidentele de autovehicule, atât în timpul mersului, cât și în timpul staționarii.
A., raportat la faptul că pârâtul deținea o poliță RCA valabilă la data producerii evenimentului rutier, răspunderea pentru repararea prejudiciului cauzat revine asiguratorului RCA, pârâta SC G. R. A. R. SA .
Potrivit art. 998-999 Cod civil, orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudenta sa.
A., în ceea ce privește fapta ilicită și vinovăția, din actele efectuate de parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș reiese atât săvârșirea acesteia de intervenientul forțat B. I. cât și vinovăția acestuia în producerea accidentului auto.
Așa cum s-a arătat în doctrina juridică, prejudiciul este cel mai important element al răspunderii civile delictuale, fiind o condiție esențială și necesară a acesteia, de sine stătătoare. Prejudiciul, material sau moral,trebuie să fie cert, respectiv să aibă o existență sigură, neîndoielnică și să poată fi evaluat în prezent, și să fie nereparat.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate, instanța reține că potrivit facturii fiscale de la fila 14, a bonului chitanță de la fila 16 și a facturii fiscale de la fila 13 (cu mențiunea achitării sumei de 9.650 lei înscrisă de emitent), valoarea cheltuielilor de înmormântare se ridică la suma de 16.207,80 lei, astfel că aceste sume reprezintă un prejudiciu cert și efectiv.
În ceea ce privește cheltuielile legate de amenajarea locului de veci, instanța reține că deși factura fiscală nr. 68/(...) a fost emisă pentru suma de 23.956 lei, în contul acesteia s-a achitat doar suma de 10.350 lei (fila 12), astfel că această din urmă valoare reprezintă prejudiciul efectiv suferit și va fi avută în vedere de către instanță. Tot în această categorie se înscrie și factura fiscală 6825677/(...) (fila 15), cuantumul acesteia de 717,40 lei fiind achitat integral, astfel că totalul cheltuielilor legate de amenajarea locului de veci se ridică la suma de 10.950 lei.
În ceea ce privește sumele de 1.987 lei și 1.004 lei reprezentând taxe de studii aferente anilor 3 și 4, instanța reține că nu sunt urmare a faptului ilicit, neexistând o legătură de cauzalitate între plata acestor taxe și fapta ilicită, reclamanta nerepetând nici un an de studiu, astfel că acestea vor fi respinse ca neîntemeiate.
În ceea ce privește prejudiciul moral solicitat de către reclamantă tribunalul reține că daunele morale nu pot fi evaluate în bani, deci nu au o valoare patrimonială, ele nu sunt destinate să înlocuiască o valoare economică cu o altă valoare economică, ci aceste sume au destinația de a atenua sau alina suferințele fizice sau psihice ale victimelor, având un efect compensatoriu. De asemenea mai trebuie subliniat că nu există criterii legale sau jurisprudențiale de cuantificare a prejudiciului moral, însă trebuie reținut faptul că asemenea sume trebuie să aibă un efect stric compensatoriu, fără a se transforma în amenzi excesive pentru autorul daunei sau persoanele răspunzătoare și nici în venituri nejustificate pentru victime, astfel că în stabilirea lor trebuie avut în vedere criteriul importanței și gravității prejudiciului moral precum și criteriul echității.
A., mai întâi de toate instanța a reținut că decesul d-nei B. M., mama reclamantei, s-a datorat faptei ilicite a intervenientului forțat B. I., soțul defunctei și tatăl reclamantei. Pe de altă parte, nu se coroborează cu declarațiile martorilor faptul că defuncta se ocupa de întreținerea reclamantei și a soțului acesteia, căci potrivit depoziției martorului B. L. V. soțul reclamantei obținea venituri din muncă, iar pe de altă parte martorul C. I. a declarat că ambii părinți o ajutau material pe reclamantă, astfel că în lipsa unor dovezi din care să reiasă veniturile defunctei, nu se poate reține acest aspect. De asemenea, deși în cererea de chemare în judecată reclamanta a reliefat faptul că era foarte atașată de defunctă datorită faptului că tatăl datorită activității sale lipsea foarte mult de la domiciliu, din declarația martorului C. I. reiese că intervenientul forțat a fost și este în continuare administratorul asociației de proprietari, activitate care nu este compatibilă cu lipsa în perioade excesive de la domiciliu. În ceea ce privește afecțiunile medicale invocate de către reclamantă, potrivit scrisorii medicale de la fila 107, eliberată la data de 6 februarie 2012, aceasta a avut diagnosticul de acnee papilo- pustuloasă, ori acesta afecțiune este cauzată de activitate hormonală, producția exagerată de sebum de către glandele sebacee, descuamarea necontrolată a celulelor moarte ale pielii de la suprafața ei sau din interiorul porilor datorată exfolierii excesive sau lipseide exfoliere, înmulțirea bacteriei P. acnes în exces în interiorul foliculului, iritația și extrem de rar ca reacție la produse cosmetice, medicamente sau mâncare, ori având în vedere cauzele menționate nu se poate stabili o legătură între decesul mamei reclamantei și această afecțiune.
Din adeverința emisă de facultatea de drept a U. „. C. reiese că reclamanta nu s-a prezentat la examenele semestrului II din sesiunea iulie
2009, însă s-a prezentat în sesiunea de restanțe din septembrie 2009 promovând 6 examene, iar din adeverința emisă de UBB C.-N. -. reiese că reclamanta nu s-a prezentat la examenul de disertație aferent masterului în anul 2009, astfel că raportat la data acestor evenimente, proximitatea acestora cu data decesului mamei reclamantei, pot fi reținute ca fiind generatoare a unui prejudiciu moral. De asemenea, mai reține instanța că moartea unei persoane apropiate produce în mod inerent o durere rudelor și persoanelor apropiate, astfel încât și acest fapt poate fi reținut ca factor generator al unui prejudiciu moral.
În ceea ce privește susținerile reclamantei cu privire la faptul că datorită decesului mamei sale a fost obligată sa asigure întreținerea bunicii sale materne fapt care îi afectează viața de familie, instanța reține că aceasta nu a făcut dovada acestei susțineri, deși avea această obligație potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil. De asemenea, mai reține instanța că deși reclamanta a susținut că nu avea venituri, toate cheltuielile de înmormântare ale defunctei sale mame (inclusiv cheltuielile privind locul de veci) au fost achitate de către reclamantă, intervenientul forțat, în calitate de soț al defunctei necontribuind la aceste cheltuieli, ceea ce induce o notă de exercitare cu rea credință a dreptului la despăgubire din partea reclamantei.
Având în vedere toate aceste considerente, raportat la criteriul echității
și a gravității prejudiciului moral, instanța apreciază că suma de 100.000 lei reprezintă o despăgubire suficientă pentru prejudiciul suferit.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 998-999 Cod civil, instanța a obligat pârâta SC G. R. A. R. SA să plătească reclamantei suma de
16.207,80 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, 10.950 lei reprezentând cheltuieli de amenajare loc de veci și 100.000 lei cu titlul de daune morale.
Având în vedere dispozițiile art. 43 Cod comercial, raportat la art. 37 din Ordinul CSA nr. 20/2008, instanța a obligat pârâta SC G. R. A. R. SA la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe fiecare zi de întârziere calculată asupra sumei de 137.157,80 lei începând cu data de 7 martie 2012 și până la data plății efective.
În ceea ce privește cererea reclamantei cu privire la pârâta SC G. R. A.
R. SA S. C., instanța reține că potrivit art. 41 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru a sta în judecată pârâta trebuie să aibă personalitate juridică, iar potrivit art. 43 alin. 1 din Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridica ale societăților comerciale, astfel că pârâta S. C. a SC G. R. A. R. SA neavând patrimoniu propriu și nici organe proprii de conducere, acționând doar în temeiul unui mandat acordat de către societatea mamă, nu poate sta în judecată fiind lipsită de capacitate procesuală de folosință, această calitate având-o SC G. R. A. R. SA, societatea mamă, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Față de cele de mai sus, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. C. M. în contradictoriu cu pârâții SC G. R. A. R. SA, SC G. R. A. R. SA S. C. și intervenientul forțat B. I. și vaobliga Obligă pârâta SC G. R. A. R. SA să plătească reclamantei suma de
16.207,80 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, 10.950 lei reprezentând cheltuieli de amenajare loc de veci și 100.000 lei cu titlul de daune morale, precum și la plata unor penalități de întârziere în cuantum de
0,1% pe fiecare zi de întârziere calculată asupra sumei de 137.157,80 lei începând cu data de 7 martie 2012 și până la data plății efective, respingând ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamantei. De asemenea va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SC G. R. A. R. SA S. C. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, având în vedere că pretențiile reclamantei au fost admise doar în parte, instanța a obligat pârâta SC G. R. A. R. SA să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (fila 91).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta P. M. C. și pârâta SC G. R. A. R. SA .
Prin apelul său, reclamanta solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței apelate, iar după rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivele de apel reclamanta arată că soluția instanței de fond este contrară dispozițiilor art.41, alin.2 C.pr.civ., care statuează în sensul că societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere, or, pârâta intimată are organe proprii de conducere, aspect ce rezultă din cuprinsul întâmpinării depusă la dosarul cauzei. A., se menționează ca reprezentant legal dna. A. Bacioiu, membru al directoratului, care l-a împuternicit pe consilierul juridic să reprezinte pe pârâtă în dosarul nr. (...), inclusiv să semneze întâmpinarea depusă la dosarul cauzei și s-a aplicat ștampila acestei pârâte.
In ceea ce privește admiterea doar în parte a acțiunii față de intimata pârâtă se G. R. A. R. SA, arătă următoarele: a).Daunele materiale solicitate în sumă de 34.087,20 lei reprezintă cheltuieli de înmormântare, cheltuieli cu amenajarea locului de veci al defunctei mele mame si taxe pentru susținerea examenelor restante care nu au putut fi susținute in sesiunea din iunie-iulie 2009 ca urmare a evenimentului tragic care a avut ca urmare decesul mamei mele. Susține că în cuprinsul concluziilor scrise a detaliat componența acestor daune materiale indicând și documentele care probează achitarea acestora astfel că reținerea instanței de fond privind caracterul cert și efectiv doar al sumei de
16.207,80 lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare și al sumei de 10.950 lei, reprezentând cheltuieli cu amenajarea locului de veci este contrazisă de probatoriul administrat în cauză. In acest sens, arată că documentele justificative indicate în motivarea sentinței de către instanța de fond, nu corespund cu cele indicate în cuprinsul concluziilor scrise și al acțiunii ce a fost înregistrate sub nr.(...) al Tribunalului Specializat C. și pentru care s-a admis excepția de litispendență, sens în care dosarul a fost transmis la dosarul nr. (...) al aceleiași instanțe.
Referitor la aprecierea instanței de fond cu privind la netemeinicia daunelor materiale reprezentând taxe pentru susținerea examenelor restante și taxe școlare, arătă că, prin adeverința nr. 353/(...) eliberată de F. de D. C. N. din cadrul U. Dimitrie Cantemir rezultă că apelanta nu s-a prezentat în sesiunea din iunie 2009 pentru sustinerea examenelor pentru semestrul II, or decesul mamei a avut loc la data de (...), fapt ce a dus la imposibilitatea apelantei reclamante de a mai învăța și de a mai susține vreun examen înperioada ce a urmat evenimentului tragic. Pe cale de consecintă, aprecierea instanței de fond cu privire la lipsa legăturii de cauzalitate între plata acestor sume și fapta ilicită este contrară probatoriului administrat în cauză.
In concluzie, soluția instantei de fond cu privire la admiterea doar în parte a daunelor materiale este nelegală, cuantumul daunelor materiale și dovada că acestea reprezintă un prejudiciu suferit de către apelanta ca urmare a faptei ilicite este susținută de probatoriul administrat în cauză, sens în care solicită admiterea în totalitate a pretențiilor apelantei reclamante cu titlu de daune materiale. b. Starea de fapt reținută de către instanța de fond cu privire la împrejurarea că apelanta era foarte atașată de mama sa întrucât tatăl apelantei lipsea foarte mult de la domiciliu datorită activității sale arătă că este o interpretare eronată a instanței de fond, în sensul că apelanta era foarte atașată de mama sa întrucât era singurul copil al acesteia și apelanta a locuit împreună cu părinții. Din depozițiile martorilor audiați în față instanței de fond rezultă fără echivoc că legătura de afecțiune dintre apelantă și mama sa era una foarte puternică. A., martorul C. I., care este vecin cu apelanta și părinții acesteia, a arătat că apelanta și părinții acesteia erau o familie unită și că apelanta a fost grav afectată de pierderea mamei. După evenimentul tragic din (...), apelanta a fost cuprinsă de o tristețe care se vedea pe chipul acesteia în permanență, aceasta a fost obligată să renunțe la serviciu întrucât nu mai avea concentrarea necesară continuării activității și că părinții apelantei reprezentau un sprijin material permanent pentru aceasta. Totodată, martorul B. L. V., coleg cu apelanta și prieten de familie, a declarat că anterior evenimentului tragic din iunie 2009, apelanta era o persoană energică, veselă, sociabilă, iar după eveniment, aceasta a devenit foarte retrasă, a fost nevoită să întrerupă cursurile de masterat, a renuntat la serviciu. Cu ocazia vizitelor dese la domiciliul apelantei a observat că aceasta și mama ei erau foarte apropiate, existând o relație specială între acestea.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv contractele individuale de muncă ale apelantei, rezultă împrejurarea că apelanta s-a angajat începând cu data de (...) cu un program normal de 8 ore/zi, însă, după pierderea mamei, a mai continuat să lucreze o perioadă de timp la sfârșitul căreia a încetat activitatea beneficiind de ajutor de somaj.
In ceea ce privește starea de sănătate a apelantei după pierderea mamei, arătă că aceasta s-a deteriorat, aspect dovedit cu actele medicale depuse la dosarul cauzei, acte care reliefează împrejurarea că starea de sănătate a apelantei s-a deteriorat fiind obligată să urmeze mai multe tratamente. In acest sens, au fost depuse și analize medicale anterior datei de (...), care arată că apelanta nu avea probleme de sănătate.
Corespunde adevărului că, în absența unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanța de judecată în raport cu consecințele negative suferite de victima . auto, importanța valorilor lezate acesteia, în ce măsură au fost lezate aceste valori, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite în ce măsură i-a fost afectată situația familială, socială și profesională. Prejudiciul moral constă în atingerea adusă valorilor care personalitatea umană, valori care se referă la existenta fizică și psihică a omului, la sănătate și integritate corporală, la cinste, demnitate, onoare, la prestigiu social și profesional, precum și a altor valori, or probatoriul administrat în cauză confirmă susținerile apelantei cu privire la prejudiciulmoral suferit ca urmare a pierderii mamei sale. S. cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral, nepatrimonial include o doză mare de aproximare, însă instanta de fond a realizat o apreciere eronată a întinderii acestui prejudiciu raportat la consecințele negative suferite de apelantă prin decesul mamei sale, atât în plan fizic cât și psihic, importanța valorilor morale lezate ale acesteia și intensitatea cu care au fost percepute aceste consecințe de către apelantă. A., evenimentul tragic din (...) i-a afectat situația familială, profesională și socială a apelantei, care a pierdut un sprijin moral și material odată cu decesul mamei.
Apreciază că despăgubirile reprezentând daunele morale solicitate de către apelantă în cuantum de 434.611,8 lei, echivalentul a 102.000 euro, sunt rezonabile, juste și echitabile, acestea corespund prejudiciului moral real și efectiv produs apelantei și suferit de aceasta, despăgubirile acordate de instanța de fond cu titlu de daune morale fiind derizorii.
In concluzie, cuantumul daunelor morale solicitate de apelantă nu contravin principiului echității și îmbogățirii fără justă cauză. A., jurisprudența a statuat că, în cazul pierderii unor persoane apropiate (rude de gradul 1), cuantumul daunelor morale poate să depășească suma de
100.000 euro, în acest sens, a fost pronunțată sentința penală nr. 2707/(...) de J. S. 5 B., prin care s-a dispus obligarea în favoarea părții civile la plata sumei de 500.000 lei cu titlu de daune morale pentru pierderea fiului, hotărâre menținută de C.ea de A. B., Secția a II-a Penală prin decizia penala nr.1789/(...). In plus, părților civile constituite în dosarul penal nr. (...) al judecatoriei L. le-au fost acordate despăgubiri in valoare de 300.000 lei pentru fiecare ( sot și soție), acestea supraviețuind evenimentului din (...), or apelanta și-a pierdut mama în acel eveniment. c).Instanța de fond a admis doar în parte pretențiile apelantei privind obligarea intimatelor pârâte la plata penalităților de întârziere în cuantum de
O,l%/zi de întârziere aferente sumei cuvenită apelantei, în sensul că a dispus obligarea la plata acestor penalități începând cu data de (...), data pronunțării sentintei, deși s-a solicitat obligarea intimatelor la plata penalităților începând cu data introducerii acțiunii, respectiv data de (...) ( dosar nr.(...)). Prevederile art. 37 din Ordinul CSA nr.20/2008, în vigoare la data producerii evenimentului din (...), statuează că:" Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.", iar potrivit art.36, alin. 1 din același act normativ, termenul pentru acordarea despăgubirilor este de maximum 15 zile de la data la care asigurătorul a definitivat investigația necesară evaluării sumei pe care este obligat să o plătească, or prin e-mailul transmis la data de (...) intimata ne-a comunicat oferta de despagubire in valoare de 35.000 lei, iar acțiunea a fost înregistrată la data de 18.08.20 Il.
Apreciază că soluția instanței de fond este nelegală cu privire la perioada pentru care intimata a fost obligată la plata penalităților de întârziere, sens în care solicită modificarea sentinței apelate, respectiv obligarea intimatelor la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere începând cu data de (...) și până la achitarea efectivă a sumei.
Pârâta SC G. R. A. R. SA, prin apelul declarat solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul diminuării sumelor reprezentând daune morale.
În motivele sale de apel arată practica judiciara a stabilit ca, clement al răspunderii civile delictuale este prejudiciul care consta in consecințele negative patrimoniale si morale suferite de o persoana.
A., s-a subliniat in mod constant ca legiuitorul dorind sa apere toate drepturile si bunurile unei persoane, a prevăzut in termeni generali si fara a face nicio distinctie dupa natura prejudiciului, ca orice dauna trebuie sa fie reparata. Cunoaste faptul ca evaluarea in bani a daunei morale este uneori aproape imposibila, in lipsa unor criterii legale de determinare, fapt ce duce la misiunea dificila a judecatorului de a aprecia prin raportare la gravitatea, importanta si urmarile evenimentului.
T., pentru a nu exista un hazard in apreciere și față de faptul ca preiudiciul moral trebuie dovedit, se impune analizarea cauzei, a valorilor lezate, consecintele negative fizice si psihice, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii si masura in care le-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. Este de notorietate ca U. E. impune instantelor nationale anumite limite ale despagubirilor ce pot fi acordare in urma accidentelor de circulatie, insa la aprecierea in concret a cuantumului acestor sume se impune a se avea in vedere conditiile de trai din R., veniturile partilor civile, veniturile victimei cat si circumstantele reale ale cauzei.
Dincolo de suferinta prin care a trecut partea vatamata și pe care nu o contestă, apreciază ca sumele solicitare sunt nejustificat de mari, instantele de judecata trebuind sa judece in echitate si sa cenzureze orice încercare de îmbogatire fara o justa cauza.
Arată că fără justa cauza, intrucat sumele solicitate ca despagubire ar trebui sa se raporteze la veniturile partii vatamate cat si la mijloacele si nivelul de trai de care acestea au beneficiat până la momentul evenimentului tragic. Totodată se impune si analiza practicii europene, precizand astfel ca in anul 2007 Tribunalul din Frankfurt a acordat unei mame ce a fost obligata, legata de scaun fiind, sa asiste la uciderea unicei sale fiice in varsta de 17 ani, daune morale in cuantum de 7.000 de euro. In 2003, o alta instanta germana din M.chaim , a acordat sotului si copiilor minori fiecaruia suma de
3000 euro, pentru faptul ca au văzut cum soția, respectiv mama copiilor, a fost omorâta de tren in gara în care aceștia o asteptau. Foarte multe instante europene nu înteleg sa acorde daune morale pentru decesul cauzat din accidente de circulatie, considerand ca nu se poate realiza o interpretare subiectiva in acordarea de daune morale unor persoane ce isi pierd parinții, copii, etc. prin accidente violente, de cei care isi pierd persoanele dragi prin moarte naturala.
S. a se avea în vedere ca apelanta a despăgubit mama defunctei
Szanto Paraschiva ( bunica reclamantei) cu suma de 60000 lei , suma pe care o considera corecta si apta sa acopere prejudiciul suferit.
Analizând apelurile declarate de părți prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor art.292 și urm. C.pr.civ., C.ea le-a apreciat ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al reclamantei vizează stabilirea răspunderii delictuale a persoanelor vinovate de prejudiciul cauzat reclamantei urmare a decesului numitei B. M. cât privesc fapta ilicită și vinovăția, din actele efectuate de P. de pe lângă Judecătoria Luduș reiese atât săvârșirea acesteiade intervenientul forțat B. I. cât și vinovăția acestuia în producerea accidentului auto.
Referitor la daunele materiale solicitate de către reclamantă, C.ea constată că acestea au fost corect stabilite de către instanța de fond. A., probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că potrivit facturii fiscale de la fila 14, a bonului chitanță de la fila 16 și a facturii fiscale de la fila 13 (cu mențiunea achitării sumei de 9.650 lei înscrisă de emitent), valoarea cheltuielilor de înmormântare se ridică la suma de 16.207,80 lei, astfel că aceste sume reprezintă un prejudiciu cert și efectiv.
Cât privesc cheltuielile legate de amenajarea locului de veci, instanța a reținut în mod corect că deși factura fiscală nr. 68/(...) a fost emisă pentru suma de 23.956 lei, în contul acesteia s-a achitat doar suma de 10.350 lei (fila 12), astfel că această din urmă valoare reprezintă prejudiciul efectiv suferit. De asemenea, factura fiscală nr.6825677/(...) (fila 15), cuantumul acesteia de 717,40 lei este achitat integral, astfel că totalul cheltuielilor legate de amenajarea locului de veci sunt în suma de 10.950 lei.
Referitor la taxele de studiu, C.ea constată că pentru sumele de 1.987 lei și 1.004 lei nu s-a făcut dovada existenței unei legături de cauzalitate între plata acestor taxe și fapta ilicită, reclamanta nefiind în situația de a repeta nici un an de studiu, susținerile contrare fiind nefondate.
Cât privesc daunele morale solicitate, C.ea reține că pentru justa și corecta apreciere a prejudiciului moral esențiale sunt câteva principii ce stau la baza stabilirii nivelului de despăgubire în astfel de situații și care mutatis mutandis pot fi reținute și în prezenta cauză corespunzător particularităților acesteia. A., în literatura de specialitate unită cu practica judiciară pertinentă s-a reținut în ansamblu că indemnizația acordata pentru repararea prejudiciului moral trebuie sa reprezinte, in realitate, o reparare a acestuia, in sensul unei compensații sau satisfacții compensatorii. S. cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor morale include, în mod firesc, o doza mai mica sau mai mare de arbitrar. T., despăgubirea trebuie raportata la prejudiciul moral suferit, la gravitate, importanta si consecințele acesteia pentru persoana vătămată. Aprecierea prejudiciului se realizează sub aspectul efectelor negative suferite de persoana vătămată pe plan fizic si psihic.
Aprecierea prejudiciului moral nu se rezuma la determinarea "prețului" suferinței fizice si psihice care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterala a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului si a implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. T. să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional si familial din ceea ce ar însemna o viata normală, liniștită si fericita pentru aceasta in momentul respectiv, dar si in viitor in societatea respectiva. Se face, deci, o apreciere a prejudiciului moral si apoi, in raport cu acesta, se stabilește indemnizația.
În speță, esențial în a stabili întinderea prejudiciului moral suferit de reclamant este analiza de legalitate efectuată de instanță asupra faptei ilicite și a vinovăției. Pornind de la aceste statuări ale instanței trebuie reținut că asemenea sume trebuie să aibă un efect stric compensatoriu, fără a se transforma în amenzi excesive pentru autorul daunei sau persoanele răspunzătoare și nici în venituri nejustificate pentru victime, astfel că în stabilirea lor trebuie avut în vedere criteriul importanței și gravității prejudiciului moral precum și criteriul echității.
C.ea va achiesa statuărilor instanței de fond potrivit cărora raportat la criteriul echității și a gravității prejudiciului moral, suma de
100.000 lei reprezintă o despăgubire suficientă pentru prejudiciul moral suferit.
Pentru a dispune astfel, instanța va reține că decesul numitei B.
M., mama reclamantei, s-a datorat faptei ilicite a intervenientului forțat B. I., soțul defunctei și tatăl reclamantei. P. testimoniale administrate în cauză respectiv declarațiile martorilor B. L. V. și C. I. nu confirmă susținerile reclamantei referitoare la întreținerea prestată de defunctă și de atașamentul reclamantei față de aceasta. C.ea observă că potrivit declarațiilor martorilor audiați, soțul reclamantei obținea venituri din muncă, însă, ambii părinți au ajutat-o material pe reclamantă, lipsa tatălui reclamantei pentru perioade îndelungate de la domiciliu nefiind confirmată.
Cât privesc afecțiunile medicale ale reclamantei, C.ea observă că raportat la actele medicale existente la dosar - scrisoarea medicală din data de 6 februarie 2012 (f.107) - nu se poate susține cu temei existența unei legături de cauzalitate între decesul mamei și această afecțiune (diagnosticul fiind de acnee papilo- pustuloasă), care este determinată de activitate hormonală, producția exagerată de sebum de către glandele sebacee, descuamarea necontrolată a celulelor moarte ale pielii de la suprafața ei sau din interiorul porilor datorată exfolierii excesive sau lipsei de exfoliere, înmulțirea bacteriei P. acnes în exces în interiorul foliculului, iritația și extrem de rar ca reacție la produse cosmetice, medicamente sau mâncare.
Însă, întrucât reclamanta nu s-a prezentat la examenele semestrului II din sesiunea iulie 2009 și nici la examenul de disertație aferent masterului în anul 2009, ci doar în sesiunea de restanțe din septembrie 2009 promovând 6 examene, se poate susține că raportat la data acestor evenimente, precum și proximitatea acestora cu data decesului mamei reclamantei, pot fi reținute ca fiind generatoare a unui prejudiciu moral.
Nu în ultimul rând trebuie remarcat faptul că reclamanta nu a dovedit că datorită decesului mamei sale a fost obligată să asigure întreținerea bunicii materne astfel încât viața de familie să îi fie afectată și nici că reclamanta nu avea venituri întrucât toate cheltuielile de înmormântare ale defunctei au fost achitate de către reclamantă, fără contribuția altei persoane, exercitare cu rea credință a dreptului la despăgubire din partea reclamantei fiind astfel evidentă.
Cât privește data de la care instanța de fond a obligat pârâta la plata de penalități de întârziere, C.ea constată că în raport de obiectul prezentului litigiu, data pronunțării hotărârii este cea care poate determina momentul de la care asigurătorul a avut reprezentarea asupra cuantumului despăgubirilor datorate, ipoteza normei legale din art.37 din Ordinul CSA nr.20/2008 fiind întrunită.
Pentru toate aceste considerente, C.ea a apreciat că apelurile declarate sunt nefondate iar în temeiul art.296 și urm. C.pr.civ. le va respinge și va menține în întregime hotărârea apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge apelurile declarate de reclamanta P. C. M. și pârâta SC G. R. A. R. SA (fosta SC A. SA) împotriva sentinței civile nr.1248 din (...)pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER AUGUST AM. C. M. S. V. D.red.M.S./A.C.
4 ex. - (...)
| ← Decizia comercială nr. 10677/2012, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 1414/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
