Decizia comercială nr. 17/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
Nr. 17/2012
Ședința de la 10 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător A.-I. A. Judecător C. I. G. M. N. Țâr
Pe rol judecarea cauzei recursului declarat de D. G. A F. P. A J. M. PRIN A. F. P. A M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1293 din 22 martie
2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. în contradictoriu cu intimații
SC I. S. S. S., O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL MARAMUREȘ, T. B. PRIN M. , având ca obiect opoziție răspundere civilă delictuală referitoare la prejudiciu.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din L. nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar. C U R T E A , Prin sentința civilă nr. 1293 din 22 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta D. G. A F. P. M. PRIN A. F. P. A M. B. M., împotriva pârâților T. B., SC I. S. S. S., și OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ. În considerente se reține că prin opoziția înregistrată pe rolul instanței la data de (...), precizată la data de (...), astfel cum a fost însușită la data de (...), reclamanta D. M.-AFP B. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții SC I. S. S. S. B. M., Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș și T. B. să se stabilească răspunderea asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale și să fie obligat la plata sumei de 4688 lei reprezentând creanțe fiscale principale, precum și la plata creanțelor fiscale accesorii calculate până la achitarea debitului principal. Pârâtul T. B. deține calitatea de asociat unic al SC I. S. S. S. iar prin hotărârea din (...) a decis cesionarea totală a celor 20 părți sociale noului asociat domnul Sibiceanu C.. La data cesionării, SC I. Savind S. S. figurează cu debite fiscale în cuantum de 4688 lei rezultând din activitatea desfășurată de societatea la care deține calitatea de unic asociat și administrator. Din hotărârea adunării generale din (...) nu rezultă dacă noul asociat a luat la cunoștință de situația financiară a societății, în special de debitul fiscal al societății la data dobândirii calității de asociat și administrato al SC I. S. S. S., astfel încât, în eventualitatea formulării unei cereri de atragere a răspunderii solidare în temeiul art.27 Cod procedură fiscală pentru societatea insolvabilă în cazul răspunderii în temeiul Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței, debitul să-i fie opozabil și să răspundă pentru modul în care a fost generat și neachitat. Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale referitoare la prejudiciu, fapta ilicită, raport de cauzalitate și vinovăție, solicitând să admită opoziția să oblige pe asociatul T. B. să achite prejudiciul de 4688 lei reprezentând creanțe fiscale neplătite la scadență. Totodată s-au invocat dispozițiile art.191-202, art.224-226 din L. nr.31/1990 privind societățile comerciale, art.998-999 Cod civil, OUG nr.5. privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, Codul de procedură fiscală. Pentru a putea discuta de răspunderea persoanelor fizice în solidar cu societățile comerciale debitoare, în condițiile art. 27 din Codul de procedură fiscală, este necesar ca debitoarea să fi fost declarată insolvabilă, ceea ce nu s-a întâmplat. SC I. S. S. S. B. M. nu este în faliment și nici în procedură de executare silită (de altfel, reclamanta nu a depus la dosar titluri de creanță sau titluri executorii împotriva societății). Prevederile art. 224-225 din L. 31/1990 modificată privind societățile comerciale se referă la asociatul exclus și nu la cel care-și cesionează părțile sociale. Prin urmare, invocarea acestor prevederi legale pentru obligarea asociatului cedent la plata obligațiilor bugetare neachitate este neîntemeiată. Reclamanta nu este creditoare a asociatului cedent al societății comerciale, care în prezent își desfășoară activitatea în condiții normale. Pe de altă parte, potrivit principiului libertății de circulație a bunurilor aflate în circuitul civil, cesiunea părților sociale este liberă, nefiind îngrădită decât în cazurile prevăzute de art. 202 alin.2 ind.3 din L. 31/1990, introdus prin O. nr. 5.. Textul, ca orice limitare a exercițiului liber a unui drept, este de strictă interpretare, ceea ce înseamnă că instanța poate obliga societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, prin hotărârea asociatului privitoare la transmiterea părților sociale, doar dacă s-a invocat și dovedit prejudiciul produs prin actul de cesiune, pentru că acest prejudiciu nu se presupune. După cesiunea părților sociale, creanțele sociale vor fi recuperate de la aceeași persoană juridică (debitoarea), al cărei patrimoniu a rămas neschimbat. Prin urmare, creditorul nu este prejudiciat automat prin cesiune, ci doar dacă odată cu transmiterea părților sociale are loc și o altă modificare a persoanei juridice, cum ar fi diminuarea patrimoniului sau dacă există alte suspiciuni cu privire la crearea ori mărirea stării de insolvabilitate a societății debitoare ca urmare a cesiunii. Or, în speță, reclamanta nu a invocat asemenea motive, alegațiile sale fiind generale, nefăcând astfel dovada legăturii de cauzalitate între cesiune și producerea prejudiciului. Mai mult, nu se poate vedea cum reclamanta ar putea fi prejudiciată prin încheierea contractului de cesiune, în condițiile în care cesionarul Sibiceanu C. a declarat în cuprinsul contractului că are cunoștință de situația economico-financiară și juridică a societății. Împotriva sentinței a formulat recurs D. G. a F. P. M. , solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii deopoziție și obligarea pârâtului asociat care își cesionează părțile sociale la plata sumei de 4688 lei, reprezentând creanțe fiscale principale, precum și accesorii calculate până la plata debitului principal. În motivarea recursului se arată că dovada prejudiciului consta in evidenta fiscala pe platitor si din care reiese cuantumul obligatiilor fiscale neachitate de societate la data retragerii din societate a unicului asociat. Fapta ilicita consta in neindeplinirea obligatiilor prevazute de L. nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale si actul constitutiv privind neatragerea raspunderii si descarcarea de gestiune a administratorului responsabil in relatia cu organul fiscal si cu organul de conducere al societatii debitoare - adunarea generala a asociatilor, de existenta debitelor fiscale neachitate, avand in vedere raportul juridic societar guvernat de regulile mandatului. Ca urmare a neatragerii raspunderii administratorului pentru indeplinirea defectuoasa a mandatului, asociatul este raspunzator cu administratorul si se subroga in obligatia de plata a prejudiciului cauzat de administrator si a carui raspundere pentru modul defectuos in care si-a indeplinit mandatul nu a fost atrasa de asociatul care isi cesioneaza partile sociale. Prejudiciul produs consta in obligatiile fiscale neachitate, aceste obligatii nu pot fi retinute numai in sarcina exclusiva a societatii comeciale atata timp cat unicul asociat nu a indeplinit obligatiile prevazute de lege si de actul constitutiv privind drepturile si obligatiile adunarii generale a asociatilor, ca organ de conducere a persoanei juridice. Dispozitiile art. 224 - 225 din L. nr. 31 / 1990 privind situatia raspunderii asociatului care este exclus au fost invocate in sensul ca, prin procedeul analogiei situatiei de drept, aceeasi raspundere poate fi stabilita si in sarcina asociatului care isi cesioneaza partile sociale. De vreme ce asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere si este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni, tot astfel, asociatul care se retrage din societate trebuie sa suporte consecintele neachitarii debitelor fiscale de catre societate. Temeiul de drept il constituie raspunderea civila delictuala, asociatul care isi cesioneaza partile sociale nu a luat nici o masura in calitate de membru al organului de conducere al societatii (adunarea generala a asociatilor ) pentru atragerea raspunderii persoanelor vinovate de neachitarea debitelor fiscale pe de o parte, pe de alta parte nu a luat masuri care sa confere creditorului fiscal garantia ca debitele fiscale vor fi insusite de noii asociati care vor fi interesati in achitarea lor. Societatea cu răspundere limitată este o societate mixtă, fiind atât o societate cu capital, cât și o societate de persoane. P. de la acest caracter, înlocuirea asociaților într-o societate cu răspundere limitată trebuie să nu afecteze pactul societar și să nu aducă atingere stabilității patrimoniale a societății. Creditorul fiscal nu are nicio garanție că noul asociat va avea aceleași interese pentru affectio societatis ca și cei care au format voința societară prin înființarea și funcționarea societății comerciale. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Prin Hotărârea adunării asociațiilor s-au cesionat părțile sociale ale SC I. S. S. S., iar recurenta D. M. a formulat opoziție împotriva acesteia, solicitând obligarea persoanei juridice la repararea prejudiciului în cuantum de 4688 lei, reprezentând creanțe bugetare. Potrivit art.202 alin.23din L. nr.31/1990 republicată „creditorii sociale și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociațiilor privitoare la transmiterea părților sociale pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, precum și dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale";. Opoziția formulată de reclamanta recurentă se referă la prima teză a articolului sus menționat susținându-se în esență că se impune obligarea societății la repararea prejudiciului cauzat recurentei. Astfel se invocă existența unor creanțe bugetare, fără însă să rezulte cu certitudine din titlurile executorii data la care acestea au devenit scadente, perioada pentru care sunt datorate pentru a se putea aprecia asupra exigibilității creanței. Așa fiind, Curtea relevă că în speță prin adoptarea hotărârii împotriva căreia s-a formulat opoziție, nu s-a creat un prejudiciu concret și efectiv, pentru a putea fi analizat și raportul de cauzalitate între acest act și eventuala pagubă. Prin urmare în lipsa existenței și dovedirii în concret a prejudiciului cauzat, în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de prevederile art.202 alin.23din L. nr.31/1990 republicată. Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.proc.civ. recursul declarat de D. G. a F. P. M. va fi respins. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. M. împotriva sentinței civile nr.1293 din 22 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. D. P. A. I. A. C. I. M. N. ȚÂR Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: S.A.
← Încheierea comercială nr. 486/2012, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 3111/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|