Decizia comercială nr. 2315/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2315/2012

Ședința publică de la 22 M. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE R.-R. D.

Judecător L. U.

Judecător M. D.

G. M. T.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta D. G. A F. P. A J. M. PRIN A. F. P. A M. B. M., împotriva sentinței civile nr. 3796/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu pârâții SC A. G. C. S., O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL MARAMUREȘ, B. F. și A. F. P. A M. B. M., având ca obiect opoziție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata

SC A. G. C. S., avocat A. R. C., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Întrebat fiind de către instanță, reprezentantul pârâtei intimată SC A. G. C. S. arată că sediul acesteia este situat în Mun. B. M., B-dul republicii, nr. 25, Ap. 39 și prezintă spre vedere instanței originalul certificatului de înmatriculare, depunând totodată la dosar întâmpinare, în raport de conținutul căreia arată că nu aduce elemente noi.

Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reprezentantul pârâtei intimată SC A. G. C. S. respingerea recursului, conform motivelor invocate prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 3796 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a respins opoziția formulată de către creditoarea A. F. P. A M. B. M. în contradictoriu cu intimații SC A. G. C. S., B. F. și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Deși creditoarea a invocat ca temei al cererii sale, art. 202 alin. 2 ind. 3 din L. nr. 3., nu a probat în ce constă prejudiciul cauzat prin transmiterea părților sociale, pasivitatea față de gestiunea societății neputând constitui un temei concret al răspunderii civile delictuale, cât timp noii asociați și-au asumat necondiționat, atât actul, cât și pasivul societății.

Pentru aceste considerente, reținând ca nefondată opoziția formulată în cauză, instanța a dispus în consecință, respingerea acesteia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B.-M. solicitând sa se admita recursul, sa se modifice in intregime sentinta T.ui M. in sensul admiterii cererii de opozitie si obligarea paratului asociat care isi cesioneaza partile sociale la plata sumei de 156.287 lei reprezentand creante fiscale, din care 150.349 lei debit principal si 5938 lei dobanzi si penalitati de intarziere calculate pana la data de (...) si in continuare pana la incasarea debitului.

În motivare s-a arătat că:

Instanta de fond a a retinut in mod gresit ca organul fiscal in calitate de creditor nu a facut dovada prejudiciului inregistrat ca urmare a cesionarii partilor sociale de catre unicul asociat B. F. prin actul aditional nr.1423 din (...) noilor asociati O.c Ion si N. M..

Consideră ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale ceea ce impunea admiterea opozitiei astfel cum a fost formulata si precizata:

1.Dovada prejudiciului consta in evidenta fiscala pe platitor si din care reiese cuantumul obligatiilor fiscale neachitate de societate la data retragerii din societate a unicului asociat.

2.Fapta ilicita consta in neindeplinirea obligatiilor prevazute de L. nr. 3. privind societatile comerciale si actul constitutiv privind neatragerea raspunderii si descarcarea de gestiune a administratorului responsabil in relatia cu organul fiscal si cu organul de conducere al societatii debitoare - adunarea generala a asociatilor, de existenta debitelor fiscale neachitate, avand in vedere raportul juridic societar guvernat de regulile mandatului.

3.Ca urmare a neatragerii raspunderii administratorului pentru indeplinirea defectuoasa a mandatului, asociatul este raspunzator cu administratorul si se subroga in obligatia de plata a prejudiciului cauzat de administrator si a carui raspundere pentru modul defectuos in care si-a indeplinit mandatul nu a fost atrasa de asociatul care isi cesioneaza partile sociale.

4.Prejudiciul produs consta in obligatiile fiscale neachitate, aceste obligatii nu pot fi retinute numai in sarcina exclusiva a societatii comeciale atata timp cat unicul asociat nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege si de actul constitutiv privind drepturile si obligatiiie adunarii generale a asociatilor, ca organ de conducere a persoanei juridice.

Faptul ca cele doua calitati asociat si administrator se contopesc intr-una si aceeasi persoana nu insemana o exonerare de raspundere.

Asociatul care isi cesioneaza partile sociale nu numai ca nu a atras raspunderea persoanei care se retrage din calitatea de administrator, dar affectio societatis nu mai exista, de vreme ce noul asociat nu poate asigura plata de catre societate a obligatiilor fiscale de plata. O astfel de garantie ar fi fost majorarea capitalului social tocmai cu un aport in numerar la nivelul valorii obligatiilor fiscale neachitate, existand garantia ca, in schimbul aportului lor la capitalul social al sociatatii, noul asociat sa aiba un drept de creanta fata de societate pentru suma cu care a contribuit la capitalul social al firmei si pe care firma il poate folosi la achitarea debitelor fiscale.

Dispozitiile art. 224 - 225 din L. nr. 31 / 1990 privind situatia raspunderii asociatului care este exclus au fost invocate in sensul ca, prin procedeul analogiei situatiei de drept, aceeasi raspundere poate fi stabilita si in sarcina asociatului care isi cesioneaza partile sociale. De vreme ce asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere si este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni, tot astfel, asociatul care se retrage din societate trebuie sa suporte consecintele neachitarii debitelor fiscale de catre societate. Temeiul de drept il constituie raspunderea civiladelictuala, asociatul care isi cesioneaza partile sociale nu a luat mei o masura in calitate de membru al organului de conducere al societatii ( adunarea generala a asociatilor ) pentru atragerea raspunderii persoanelor vinovate de neachitarea debitelor fiscale pe de o parte, pe de alta parte nu a luat masuri care sa confere creditorului fiscal garantia ca debitele fiscale vor fi insusite de noii asociati care vor fi interesati in achitarea lor.

Societatea cu raspundere limitata este o societate mixta, fiind atat o societate de capital cat si o societate de persoane. P. de la acest caracter, inlocuirea asociatilor intr-o societate cu raspundere limitata trebuie sa nu afecteze pactul societar si sa nu aduca atingere stabilitatii patrimoniale a societatii. Creditorul fiscal nu are nici o garantie ca noul asociat va avea acelesi interese pentru affectio societas ca si cei care au format vointa societara prin infiintarea si functionarea societatii comerciale.

Pentru motivele invocate solicită instanței sa admita recursul in sensul celor solicitate.

In drept s-au invocat prevederile art. 202 ( alin. 2 ind. 3) din L. nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale, Codul Civil art. 998 - 999 Cod Civil, 312 Cod Proc. Civila.

Pârâta intimată SC A. G. C. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului - fila 12.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D. G. a F. P. M. prin A.

F. P. B. M. solicitând modificarea în întregime a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de opoziție și obligarea pârâtului asociat care își cesionează părțile sociale la plata sumei de 156.287 lei reprezentând creanțe fiscale, din care 150.349 lei debit principal și 5.938 lei dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data de (...) și în continuare până la încasarea debitului.

În motivarea recursului reclamanta a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit că organul fiscal în calitate de creditor nu a făcut dovada prejudiciului înregistrat ca urmare a cesionării părților sociale de către unicul asociat B. F. prin actul adițional nr.1423/(...), apreciind că în cauză sunt incidente dispozițiile art.27 din C.pr.fiscal.

Consideră că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale ceea ce impunea admiterea opoziției astfel cum a fost formulată și precizată.

1.Dovada prejudiciului consta in evidenta fiscala pe plătitor si din care reiese cuantumul obligațiilor fiscale neachitate de societate la data retragerii din societate a unicului asociat.

2.Fapta ilicita consta in neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de L. nr. 3. privind societățile comerciale si actul constitutiv privind neatragerea răspunderii si descărcarea de gestiune a administratorului responsabil in relația cu organul fiscal si cu organul de conducere al societății debitoare - adunarea generala a asociaților, de existenta debitelor fiscale neachitate, având in vedere raportul juridic societar guvernat de regulile mandatului.

3.Ca urmare a neatragerii răspunderii administratorului pentru îndeplinirea defectuoasa a mandatului, asociatul este răspunzător cu administratorul si se subroga in obligația de plata a prejudiciului cauzat de administrator si a cărui răspundere pentru modul defectuos in care si-a îndeplinit mandatul nu a fost atrasa de asociatul care își cesionează părțile sociale.

4.Prejudiciul produs consta in obligațiile fiscale neachitate, aceste obligații nu pot fi reținute numai in sarcina exclusiva a societății comerciale atâta timp cât unicul asociat nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege si de actul constitutiv privind drepturile si obligațiile adunării generale a asociaților, ca organ de conducere a persoanei juridice.

Faptul ca cele doua calități asociat si administrator se contopesc intr-una si aceeași persoana nu însemna o exonerare de răspundere.

Asociatul care își cesionează părțile sociale nu numai ca nu a atras răspunderea persoanei care se retrage din calitatea de administrator, dar affectio societatis nu mai exista, de vreme ce noul asociat nu poate asigura plata de către societate a obligațiilor fiscale de plata. O astfel de garanție ar fi fost majorarea capitalului social tocmai cu un aport in numerar la nivelul valorii obligațiilor fiscale neachitate, existând garanția ca, in schimbul aportului lor la capitalul social al societății, noul asociat sa aibă un drept de creanța fata de societate pentru suma cu care a contribuit la capitalul social al firmei și pe care firma î poate folosi la achitarea debitelor fiscale.

Dispozițiile art. 224 - 225 din L. nr. 3. privind situația răspunderii asociatului care este exclus au fost invocate in sensul ca, prin procedeul analogiei situației de drept, aceeași răspundere poate fi stabilita si in sarcina asociatului care isi cesionează părțile sociale. De vreme ce asociatul exclus rămâne obligat fata de terți pentru operațiunile făcute de societate, pana in ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere si este obligat sa suporte consecințele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operațiuni, tot astfel, asociatul care se retrage din societate trebuie sa suporte consecințele neachitării debitelor fiscale de către societate. Temeiul de drept il constituie răspunderea civila delictuala, asociatul care isi cesionează părțile sociale nu a luat nici o măsura in calitate de membru al organului de conducere al societății (adunarea generala a asociaților) pentru atragerea răspunderii persoanelor vinovate de neachitarea debitelor fiscale pe de o parte, pe de alta parte nu a luat masuri care sa confere creditorului fiscal garanția ca debitele fiscale vor fi însușite de noii asociați care vor fi interesați in achitarea lor.

Societatea cu răspundere limitata este o societate mixta, fiind atât o societate de capital cat si o societate de persoane. P. de la acest caracter, înlocuirea asociaților intr-o societate cu răspundere limitata trebuie sa nu afecteze pactul societar si sa nu aducă atingere stabilității patrimoniale a societății. Creditorul fiscal nu are nici o garanție ca noul asociat va avea acelei interese pentru affecttio societas ca si cei care au format voința societara prin înființarea si funcționarea societății comerciale.

Pentru motivele invocate reclamanta solicită admiterea recursului in sensul celor solicitate.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 202 alin. 32din L. nr.3. prevede că : „creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaților privitoare la transmiterea părților sociale pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat precum, precum și, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale.

Cu alte cuvinte, prin mecanismul procesual al opoziției se conferă posibilitatea creditorului de a recupera prejudiciul cauzat.

În speță, așa cum corect a reținut prima instanță, nu se dovedește că prin inițierea cesiunii, recurenta ar fi prejudiciată.

Mai apoi, Curtea reține că executarea eventualelor creanțe se poate face împotriva societății, respectiv a patrimoniului acesteia, în contextul în care transmiterea se face atât cu drepturile cât și obligațiile sociale. Actele nu relevă că societatea nu ar avea bunuri în patrimoniu în măsură să fie executate sau că ar fi fost făcute demersuri efective și concrete pentru executarea eventualelor debite și nu a fost posibilă executarea.

Mai apoi, sub aspectul vinovăției, ca element inerent, tratamentului răspunderii patrimoniale, nu s-a dovedit intenția asociatului cedent de a frauda bugetul de stat prin inițierea cesiunii.

L. nu oferă creditorului ori altor persoane intentarea opoziției ci evocă necesitatea ca acestea să dovedească că sunt efectiv prejudiciate prin inițierea operațiunii de sesiune materializată în hotărârea asociaților privitoare la transmiterea părților sociale și nu o virtualitate.

Altfel spus, în cauză nu s-a demonstrat nici raportul de cauzalitate între hotărârea asociatului unic al societății comerciale intimate privind transmiterea părților sociale către un terț și suma de bani incertă solicitată cu titlu de prejudiciu.

L. în textul legal precitat impune o atare dovadă căci dreptul de a formula opoziție le este rezervat doar creditorilor sociali și oricăror altor persoane prejudiciate prin hotărârea asociaților privitoare la transmiterea părților sociale.

Față de cele ce precedă și ținând seama de economia argumentelor mai sus evocate, Curtea reține că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

Prin urmare constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312

C.pr.civ. Curtea urmează a da o soluție de respingere a recursului declarat

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge recursul declarat de intimata D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B.-M., împotriva sentinței civile nr. 3796/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 22 M. 2011.

{ F. |

PREȘEDINTE,

R.-R. D.

JUDECĂTOR,

L. U.

JUDECĂTOR,

M. D.

G., M. T.

}

Red.M.D./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.fond: E. C.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia comercială nr. 2315/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii