Decizia comercială nr. 3110/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA C. Nr. 3110/2012
Ședința publică de la 19 A. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. A. P. C., împotriva sentinței civile nr. 4305/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., în contradictoriu cu pârâta S. P. C. S., având ca obiect cereri în baza OUG 1. - cerere de interventie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâta intimată, d-na D. I., cu delegație la dosar, în calitate de director general.
P. de citare este { F. |legal} îndeplinită.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare. C.ea pune în discuția părții prezente excepția nulității recursului, invocată de pârâtă, prin întâmpinare. Reprezentanta acesteia din urmă arată că susține excepția nulității recursului, conform motivelor invocate prin întâmpinare. C.ea, după deliberare, urmează a respinge excepția nulității recursului, îănvederându-i reprezentantei pârâtei intimată, faptul că la fila 2 dosar există o serie de aprecieri/critici ale recurentei, asupra modului în care prima instanță a statuat asupra speței dedusă judecății. Nemaifiind alte cereri de solicitat, C.ea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei. Reprezentanta pârâtei intimată solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacată. C.ea reține cauza în pronunțare. C.EA Prin sentința comercială nr. 4305 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., a fost respinsă cererea de intervenție formulata de către intervenienta S. A. P. C. în contradictoriu cu intimata SC P. C. S. C.-N., ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: În primul rând este evident că cererea de intervenție reglementată de OUG nr. 1., nu are caracterul și natura juridică a cererii de intervenție reglementată de prevederile C. de procedură civilă. În prima situație, „.a de intervenție"; (denumită nefericit de legiuitor astfel), este practic o cerere principală de chemare în judecată, prin care cineva dorește ca anumite solicitări adresate registrului comerțului să nufie menționate în acel registru. Prin urmare, ea nu trebuie să fie nici admisă în principiu și nici nu trebuie să stea pe lângă o altă acțiune pornită deja. Pe fondul cauzei, de asemenea, nu poate fi verificată, în acest proces, calitatea de acționari ai intervenienților și ai celor care au adoptat hotărârea. Pentru neînțelegerile ivite cu privire la cine sunt acționarii societății pârâte și câte acțiuni dețin fiecare, trebuie formulată o altă acțiune. Pe calea intervenției reglementată de OUG nr. 1., nu se poate discuta, analiza și stabili, în ce măsură actele de cesiune de părți sociale încheiate de-a lungul timpului între foști acționari ai pârâtei și diferite alte persoane sunt valabile, obiectul acțiunii prezente fiind cu totul altul. Ceea ce contează este că „intervenienta"; ce își arogă calitatea de acționar al pârâtei, este nemulțumită de faptul că alte persoane, ce își arogă, de asemenea, calitatea de acționari ai pârâtei, au adoptat, fără acordul ei, două hotărâri în cadrul unei adunări generale, depuse spre menționare la registrul comerțului. Din acest motiv nu se poate vorbi de existența unei puteri de lucru judecat sub aspectul calității de acționari ai părților, chestiune stabilită într-o altă hotărâre judecătorească, dată cu privire la o „. de intervenție"; asemănătoare. Cel mult, în lipsa unei hotărâri având ca obiect tocmai stabilirea calității de acționari ai părților sau anularea actelor de cesiune de părți sociale sau orice asemănător, calitățile procesuale active ale părților implicate în acțiune sunt verificate strict în și pentru acel litigiu, ca o chestiune incidentală. P. reglementată de OUG nr. 1., a „. de intervenție";, în mod logic este instituită doar în favoarea unor terți de societate care se consideră prejudiciați de schimbările ce ar putea avea loc în cadrul societății, dacă hotărârile adoptate ar fi operate la registrul comerțului. Pentru cei care se consideră asociați ai societății, există procedura atacării hotărârilor adunării generale, conform prevederilor Legii nr. 3., doar într-un astfel de litigiu putându-se stabili dacă și în ce măsură acele hotărâri au fost adoptate legal și de către persoanele ce aveau calitatea de acționari ai societății. Nu este posibil ca în legislație să existe două căi diferite prin care o persoană să obțină același rezultat (în speță împiedicarea efectuării modificărilor survenite în cadrul actelor constitutive ale unei societăți și împiedicarea aducerii lor la cunoștință terților, respectiv a publicității și opozabilității lor). În fine, este indiscutabil că o primă cenzură, sub aspect formal cel puțin, a legalității actelor depuse spre menționare, respectiv a verificării provenienței lor de la reprezentanții/acționarii/administratorii cunoscuți ai societății, trebuie făcută chiar de către registrul comerțului. Este indiscutabil că nu orice acte emanând de la orice persoane și depuse spre menționare la registrul comerțului, trebuie acceptate și operate, în mod automat. Directorul registrului comerțului, este obligat să verifice, așa cum s-a arătat deja, dacă actul dat lui spre examinare aparține și a fost emis de către cei împuterniciți să o facă. În materia „. de intervenție"; reglementată de OUG nr. 1., nici nu se poate pune în discuție legalitatea actului ci doar a oportunității operării modificărilor cerute, având în vedere diferitele motive ce ar putea fi invocate de către „. în susținerea cererii lor. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. A. P. C., solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a hotărârii atacate; admiterea cererii de intervenție și constatarea nelegalității cererii de înscriere mențiuni nr. 37724/(...), formulată de S."P. C. "S. C.-N. și pe cale de consecință să se dispună respingerea cererii de înscriere mențiuni formulată de S. P. C. S. reprezentată prin C. I. pentru următoarele motive: În fapt așa cum s-a arătat și la instanța de fond, recurenta în cursul lunii noiembrie 2010 a achiziționat de la M. M. un număr de 116.131 acțiuni nominative cu valoarea nominală de 2.5 lei, în valoare totală de 290.327.5 lei. emise în formă dematerializată, la S. C. P. S. C.-N. conform contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 48/(...). In acest moment, pe rolul T. S. C. există o cauză având ca obiect constatarea dreptului de proprietate a subscrisei asupra acestor acțiuni. cauză care are nr. (...). La data de 17 iunie 2011 la sediul acționarului Agenția Națională de P. și A.. din București a avut loc a așa-zisă adunare generală a acționarilor care a adoptat o hotărâre. Această hotărâre a este total nelegală și este lovită de nulitate absolut, iar recurenta a formulat contestație în instanță împotriva acestei hotărâri și care face obiectul dosarului nr. (...)/2011 aflat pe rolul T. C. C. Cererea de intervenție formulată de recurentă și respinsă de instanță: este reglementată de OUG nr. 1. cu un anumit scop, acela de a preîntâmpina înregistrarea la ORC a unor cote care ulterior va fi nevoie să se radieze. Practic, scopul acestui act normativ este blocarea înregistrărilor la ORC a unor acte care sunt contestate în instanță, pentru simplul fapt că nu tot timpul, hotărârile contestate în instanță sunt și suspendate de la aplicare, cum este și în cazul de față. Indiferent câte posibilități de atacare în instanță le are o persoane legat de anumite acte emise de o societate și care să producă efecte și aflată de această persoană, scopul actului normativ nu poate fi înlăturat de instanță printr-o hotărâre judecătorească. Instanța de fond face anumite aprecieri în ceea ce privește analiza modului când s-a transferat dreptul de proprietate asupra acțiunilor și că acest aspect nu poate fi analizat în această procedură, dar recurenta nici nu am solicitat să se analizeze acest aspect, ci doar a arătat instanței că există o anumită situație conflictuală legată de deținerile de acțiuni și de modul de administrare a intimatei și a modului de alegere a conducerii intimatei pe o anumită perioadă, iar din acest punct de vedere se impune blocarea înregistrări lor la ORC a orice fel de hotărâri AGA până al soluționarea problemei referitoare la dreptul de proprietate asupra acțiunilor. Astfel, scopul declarat al actului normativ este următorul: "Ținând cont de necesitatea remedierii cât mai urgente a blocajului existent la oficiile registrului comerțului, care duce la nerespectarea drepturilor comercianților, cu consecințe deosebit de periculoase pentru circuitul comercial, cunoscând faptul că funcționarea eficientă a registrului comerțului în subordinea M.ui Justiției constituie premisa esențială a derulării unor programe de cooperare judiciară europeană extrem de importante, precum Ei-Justice sau N-Lex, având în vedere contextul social economic actual care impune, pe de o parte, o decongestionare a activității judiciare prin luarea unor măsuri energice de remediere a supraîncărcării instanțelor și, pe de altă parte, o fluidizare a procedurilor aferente activității comerciale, ... ". Așa cum a arătat și în cererea de intervenție, în conformitate cu registrul acționari lor ținut de societate la sediul acesteia până la data de (...), structura acționariatului la S. P. C. S. este următoarea: 1. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE P. ȘI ACV ACUL TURĂ. cu sediul în București. B-dul Carol 1 nr. 2-4, Sector 3, deține 1. acțiuni reprezentând 42,25% din capitalul social subscris și vărsat; 2. S. A. P. C. sediul în localitatea Ș. nr. 117. Comuna C., județul C., având CIF RO 10638171, înregistrată în registrul persoanelor juridice de pe lângă Judecătoria Turda la nr. 1. deține 116.131 acțiuni reprezentând 45,73% din capitalul social subscris; 3. NEGREA CRISTIAN-CONSTANTIN. cu domiciliul în loc. C.. S. Teiului nr. 3. ap. 13, jud. Alba. identificat prin CI seria AX nr. 293297/(...), eliberată de S. C., CNP 1., deține 14328 acțiuni reprezentând 5,64% din capitalul social subscris; 4. R. C.. cu domiciliul în loc. Salicea nr. 73, comuna C. J. C. identificat cu CI seria 2. eliberată de S. T., CNP 1680810 1., deține 10233 acțiuni reprezentând 4,03% din capitalul social subscris 5. CONȚ I., cu domiciliul în loc. C.-N., S. Fântânele nr. 10, jud. C., identificat prin CI seria KX nr. 5., eliberată de S. C.-N., CNP 1. deține 5000 acțiuni reprezentând 1,97% din capitalul social subscris; 6. SĂ TMAR L.. cu domiciliul în loc. C.-N., S. Tulcea nr. 29. ap. 32. jud. C. identificat prin CI seria KX nr. 6., eliberată de S. C.-N. CNP 2.. deține 1000 acțiuni reprezentând 0,38% din capitalul social subscris. Această structură trebuia transpusă și în registrul acționarilor transferat la societatea specializată în acest sens, S. R. M. S. Singura posibilitate de blocare a unei înregistrări nelegale în registrul comerțului este ce prevăzută de art.71din OUG nr. 116/2099: 1). D. la cererile de înregistrare sunt depuse cereri de intervenție, directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoana ori persoanele desemnată/desemnate transmite/transmit instanței întregul dosar, care cuprinde cererea de înregistrare în registrul comerțului și cererea de intervenție, precum și înscrisurile depuse în susținerea acestora. Prevederile art. 6 alin. (4) se aplică În mod corespunzător. (2) Soluționarea cererilor de Î. și a cererilor de intervenție se face cu citarea părții și a intervenienților. Instanța se pronunță de urgență, în condițiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă. (3) Hotărârea pronunțată În condițiile alin. (2) este executorie și este supusănumai recursului. Având în vedere scopul pe care l-a urmărit recurenta prin formularea acțiunii și scopul actului normativ declarat la emiterea sa, este foarte clar că cererea era perfect admisibilă, iar hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală. În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 309 alin. 1 pct. 9 C.pr.civ, coroborat cu prevederile legale invocate mai sus și pe prevederile art. 49-56, 331, 335 C. Pr. Civ și prevederile OG nr. 1.. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 26 martie 2012 pârâta S. P. C. S., asolicitat în principal admiterea excepției nulității recursului și declararea ca nul a recursului declarat de S. A. P. C., iar în subsidiar respingerea recursului și menținerea sentinței atacate. În motivarea pârâtul a arătat că potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs. Prin motivare a recursului trebuie sa se înțeleagă nu numai indicarea textelor de lege pe care se încadrează criticile și dezvoltarea lor, ci și încadrarea lor în limitele recursului, cale de atac extraordinara nedevolutiva prin care o hotărâre poate fi modificata sau casata doar pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres în pct. 1 - 9 ale art. 304 C. proc. civ. Neindicarea motivelor de casare sau modificare ale sentinței civile prevăzute de art. 304 Cod procedura civila sau imposibilitatea încadrării din oficiu a criticilor formulate intr-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului atrage sancțiunea nulității cererii de recurs. În conformitate cu dispozițiile art. 303 Cod procedura civila recurentul are obligația de a arata și dezvolta motivele de recurs iar potrivit art. 306 alin. 3 Cod procedura civila indicarea greșita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila încadrarea lor într-unul din cazurile prevăzute de art. 304 Cod procedura civila; per a contraria, neindicarea motivelor de casare și modificare prevăzute de arte 304 Cod procedura civila sau imposibilitatea încadrării din oficiu a criticilor formulate intr-unul din cazurileexpres si limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea caii de atac a recursului atrage sancțiunea nulității cererii de recurs. În speța, recurenta nu a menționat în cererea de recurs critici care sa permită încadrarea lor din oficiu intr-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedura civila. R. se constituie într-o înșiruire de afirmații și susțineri nestructurate din punct de vedere juridic. Prin cererea de recurs, recurenta nu a făcut altceva decât sa expună în mod eminamente subiectiv o stare de fapt: încheierea unui contract de vânzare- cumpărare cu M. M., înregistrarea unei acțiuni în dosarul nr. 238011285/20 Il, a invederat instantei de recurs ca " exista o anumita situație conflictuala legata de deținerile de acțiuni și de modul de administrare" iar în finalul recursului a redat în integralitate textul art. 7 ind. 1 din OUG nr. 1. și, cu o serie de regretabile erori gramaticale, o parte din preambulul Legii nr. 8.. Apărări precum "Aceasta hotărâre este total nelegala și este lovita de nulitate absoluta " și "Aceasta structura trebuia transpusa și în registrul acționarilor transferat la societatea specializata în acest sens, SC R. M. SA" nu se pot constitui în motive de recurs privind sentința civila re curata iar criticile formulate nu permit încadrarea lor de către instanța în vreunul din cazurile prevăzute de art. 304 Cod procedura civila. Afirmația generala conform căreia hotărârea recurata este nelegala și netemeinica, fără arătare a motivelor de casare si/sau modificare și dezvoltarea lor nu reprezintă o motivare în sensul procedural al termenului. Simpla exprimare a nemulțumirii fata de soluția pronunțata, cu solicitarea de a se face o noua judecata nu permite instanței de recurs o cenzurare a hotărârii recurate. În ceea ce privește momentul la care invocam acesta excepție, dat fiind faptul ca aceasta excepție este una de ordine publica și care vizează chiar legalitatea investirii instanței de recurs, apreciem ca este invocata în termenul legal. Deoarece în cauza nu s-au invocat motive de ordine publica și cum nu se pot constata motive de ordine publica care sa afecteze legalitatea și temeinicia sentinței și care sa poată fi analizate de către instanța de control judiciar, în temeiul art. 306 alin. 3 raportat la art. 303 Cod procedura civila a solicitat să se admită excepția nulității recursului și să se constate nul recursul formulat de către recurenta S. A. P. C.. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, pentru următoarele considerente: La data de (...), acționarii subscrisei reprezentând întregul capital social s-au întrunit la sediul acționarului minoritar și au adoptat hotărârea AGEA nr. 2/(...). în vederea asigurării opozabilității acestei hotărâri, recurenta am efectuat demersurile pentru a o înregistra la R. C. La cererea de înregistrare a celor doua hotărâri adoptate, S. A. P. C. a formulat cerere de intervenție, în scop pur vexator și doar pentru a paraliza înregistrarea acestor hotărâri. Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a directorului ORC sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afara de cazurile în care legea prevede altfel. Pentru a pronunța o asemenea încheiere procedura este în principal una necontencioasa, directorul ORC ținut sa verifice daca, din punct de vedere formal, actele care se solicita a fi înregistrate în registrul comerțului corespund sau nu normelor legale. Deși modificările actelor constitutive ale societăților comerciale sunt supuse controlului de legalitate, cu excepția celor dispuse prin hotărâri judecătorești irevocabile, oficiul teritorial al registrului comerțului nu face decât sa constate daca hotărârea adunării generale a asociaților ori actul adițional la actul constitutiv respecta cerințele legale de forma. Data fiind importanta înscrierilor în registrul comerțului, cererea și actele depuse de solicitanți trebuie sa urmeze o procedura prealabila, în cadrul căreia funcționarii oficiilor teritoriale ale registrului comerțului trebuie sa le verifice și sa constate daca acestea îndeplinesc sau nu condițiile legale, după care urmează sa se dispună sau nu, prin încheiere, înregistrarea mențiunilor respective. În cazul înregistrării mențiunilor, alin. 2 al art. 7 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor si de eliberare a informațiilor, emise în aplicarea art. 12 alin. 4 din L. nr. 26/1990, republicata, cu modificările ulterioare, prevede ca pentru societățile comerciale, societățile naționale, companiile naționale, regiile autonome și societățile europene cu sediul în România, în registrul comerțului se înscriu următoarele date, precum și modificările acestora: a) actul constitutiv si, în cazul regiilor autonome, al companiilor naționale și al societăților naționale, actul normativ de înființare, emis de autoritatea administrației publice centrale sau locale competente; (...) f) datele de identificare a asociați lor/acționarilor fondatori si, daca este cazul, a celorlalți asociați; ( ... ) h) după caz, capitalul social subscris și vărsat la constituire, cu indicarea structurii aportului și a investiției străine, numărul de părți sociale/acțiuni și valoarea nominala a acestora, iar în cazul acțiunilor, felul acestora, nominative sau la purtător; i) modificarea capitalului ( ... ). În același sens, art. 1 7 și art. 20 alin. 6 din ordin, statuează următoarele: comercianții persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și persoane juridice, precum și persoanele juridice prevăzute expres de lege au obligația ca înainte de începerea activității sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzuta de lege. D. se solicita înregistrarea, menționarea sau publicarea unei hotărâri a adunării generale a asociaților/membrilor, a unei decizii a asociatului unic, a unei hotărâri a consiliului de administrație, a unei hotărâri a consiliului de supraveghere ori a unui act adițional la actul constitutiv, înscrisurile menționate, întocmite în forma ceruta de lege, vor conține cel puțin datele de identificare a persoanei juridice, numărul și data adoptării actului, condițiile formale de adoptare a actului, hotărârile adoptate/conținutul actului adițional, numele, prenumele, calitatea și semnătura persoanelor abilitate sa semneze înscrisul. Nu în ultimul rând, potrivit art. 115 din Normele metodologice, modificarea actelor constitutive ale societăților comerciale, ale societăților cooperative, ale cooperativelor agricole, ale cooperativelor de credit, ale caselor centrale și ale grupurilor de interes economic, respectiv ale societăților europene cu sediul în România, ale societăților cooperative europene cu sediul în România și ale grupurilor europene de interes economic cu sediul în România se face pe baza hotărârii adunării generale a asociaților/membrilor ori, după caz, a consiliului de administrație sau a directoratului ori a unui act adițional la actul constitutiv, respectiv prin hotărârea membrilor grupului de interese economice sau a grupului european de interese economice cu sediul în România ori prin hotărâre a instanței judecătorești, după caz. Din cele de mai sus rezulta ca, deși modificările actelor constitutive ale persoanelor juridice înmatriculate în registrul comerțului sunt supuse controlului de legalitate, cu excepția celor dispuse prin hotărâri judecătorești irevocabile, oficiul teritorial al registrului comerțului nu face decât sa constate daca hotărârea adunării generale a asociaților/membrilor ori, după caz, a consiliului de administrație sau a directoratului ori actul adițional la actul constitutiv respecta cerințele legale de forma. A admite contrariul, în sensul de a extinde competenta în sensul verificării valabilității hotărârii adunării generale a asociaților, ar însemna sa se facă o adevărata cercetare judecătoreasca și sa se tranșeze fondul raporturilor juridice născute din actul sau faptul a cărui înregistrare se cere, ocolind astfel procedurile speciale . Controlul judecătoresc al legalității actelor ce se înregistrează în registrul comerțului este unul de natura preventiva, iar în cazul în care este vorba despre o sesizare cu privire la o cerere de înregistrare a unei mențiuni, în baza unei hotărâri a adunării generale a acționarilor unei societăți comerciale despre care se invoca existenta unei cauze de nulitate pentru neconformitatea acesteia cu legea, cererea în cauza nu se poate respinge, sub acest motiv. C. de desființare a efectelor unei astfel de hotărâri este cererea în anulare reglementata de art.132 din Lega nr.3., cerere care este de competenta tribunalului de la sediul societății emitente a hotărârii. În aceasta situație daca ulterior înregistrării mențiunii se va obține anularea hotărârii de către persoana interesata, ce a stat la baza înregistrării, se va proceda la radierea ei în temeiul dispozitivului sentinței judecătorești definitive pronunțate în cauza. Ca atare, se poate observa ca toate cerințele legale de forma pentru a se dispune la înregistrarea oficiul registrului comerțului a hotărârii adunării generale sunt îndeplinite. Referitor la cele susținute de către S. A. P. C. în susținerea calității sale de acționar, arată următoarele : Intre SC TIT AN P. SRL și MTN C.T SRL a fost încheiat un așa zis contract de vânzare având ca obiect pachetul de 57.75% acțiuni deținute la SC P. C. SA. A. contract a fost insa denunțat de către lichidatorul judiciar al SC T. P. SRL, în temeiul art. 86 din L. 85/2006. Consecințele denunțării sunt de restabilire a situației anterioare transmiterii dreptului de proprietate întrucât doar în acest mod pot fi interpretate dispozițiile art. 86 din L. 85/2006, în sensul măririi averii debitoarei. În atare situație, este aplicabil principiul nemo plus juris transferre ad alium potest quam ipse habet, cu consecința ca M. M. nu a putut transmite dreptul de proprietate asupra unor acțiuni pe care nu le deține a, principiul enunțat conducând la inexistenta acțiunilor în patrimoniul acesteia și respectiv în patrimoniul Societății Agricole P. C.. Evident ca eventualii cumpărători, cum este și cazul Societății Agricole P. C. au la îndemâna calea unor alte acțiuni, împotriva vânzătorului, cum ar fi acțiunea pentru evicțiune. Prin sentința nr. 641/2011, Tribunalul Comercial Cluj a reținut, în dispozitivul sentinței, ca urmare a susținerilor subscrisei conform cărora nu ne aflam în posesia originalului registrului acționarilor, ca " ... instanța va înlătura susținerile intimatei, respectiv copiile registrului acțiunilor. Prin urmare, acționarii intervenientei sunt cei evidențiați în lista de control emisa de ORC C. ... ". Ori acționarii evidențiați în lista de control emisa de ORC C. sunt SC TIT AN P. SRL și Agenția Naționala pentru P. si A.. Instituția puterii lucrului judecat are la baza regula potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecata decât o singura data și ca o constatare făcuta printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva nu trebuie sa fie contrazisa printr-o alta hotărâre. Principiul puterii lucrului judecat împiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, ci și contrazicerile eventuale dintre doua hotărâri judecătorești, în sensul ca drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotărâre posterioara data intr-un alt proces. În acelasi sens, în cauza Amuraritei c. Romaniei din data de (...), C.ea Europeana a arătat ca instanțele trebuie sa tina cont chiar si de constatări le de fapt din procedurile judiciare anterioare, finalizate prin hotărâri definitive și sa nu le mai repună în discuție intr-o noua procedura, ba mai mult, în funcție de particularitățile cauzei, trebuie sa analizeze și posibilitatea ca în anumite situații, constatările din hotărârile judecătorești sa poată fi opuse și terților. Cu atât mai mult cu cat în speța, reclamanta nu este terță față de constatările instanței reținute prin sentința comerciala nr. 641/2011. În ceea ce privește registrul acțiunilor și al acționarilor deținut de către S. A. P. C., arată următoarele: Din coroborarea dispozițiilor art. 73 alin. 1 lit. c și art. 98 din L. 3., cu cele ale art. 1 din HG nr. 88511995 actualizata, rezulta ca registrul acționarilor se deschide și se tine la zi de către organul societar care asigura administrația societății comerciale pe acțiuni, nefiind necesara adoptarea vreunei hotărâri AGA, ordinara sau extraordinara, pentru deschiderea și tinerea acestui registru. Este deci, atributul exclusiv al administratorului de a întocmi și verifica registrul de acționari. Înscrisurile deținute de S. A. P. C. cu titlu de registru al acționarilor nu au nicio forța juridica fiind înscrisuri întocmite și modificate de o persoana care după (...) nu a mai avut calitatea de a opera modificări în registrul acționarilor iar înscrisurile propriu zise nu respecta dispozițiile HG 885/1995. Analizând natura juridica a registrului acționarilor, ca act juridic negotium iuris, din coroborarea dispozițiilor art. 73 alin. 1 lit. c și art. 98 din L. 3., actualizata, este de reținut ca registrul acționarilor este un act juridic unilateral, întocmit de societate comerciala organizata ca societate pe acțiuni, care cuprinde ansamblul înscrierilor referitoare la emiterea, transmiterea și eventual, anularea acțiunilor societății, respectiv constituirea, transmiterea și pierderea dreptului de proprietate asupra acțiunilor societății. A. act juridic este distinct de actele juridice de cesiune sau constituire a vreunui drept asupra acțiunilor, care sunt înscrise în cuprinsul sau. R. acționarilor reprezintă, practic, evidenta completa și diacronica a drepturilor trecute și prezente asupra fiecărei acțiuni/pachet de acțiuni si, privit în ansamblu, a capitalului social al societății pe acțiuni în cauza, valabilitatea sa, ca act juridic fiind distincta de cea a cesiunilor de actiuni menționate în conținutul sau, privit ca instrumentum. Chestiunea în divergenta privește existenta în paralel a doua registre ale acționarilor: unul deținut de către dl. avocat G. T., cu mențiuni efectuate de catre M. D. ulterior revocării acestuia din funcția de administrator dar și cu mențiuni efectuate de catre M. M., persoana care nu a avut vreodată mandat de membru în C. de A. al pârâtei. Cel de-al doilea registru este registrul reconstituit în mod legal, persoanele care au luat hotărârea reconstituirii fiind membri ai consiliului de administrație al SC P. C. SA, având calitatea și capacitatea prevăzute de lege pentru a lua aceasta decizie. De altfel, ca urmare a modificării statutului subscrisei, structura acționariatului este ținuta de o societatea de registru specializata, respectiv SC R. M. SA. Structura acționariatului subscrisei este cea relevata prin registrul reconstituit al societății și prin structura transmisa de către SC R. M. SA, exemplarul aflat în posesia dlui. Avocat G. T. nereflectând realitatea și ne fiindu-ne opozabil. Face mențiune a aici ca în cuprinsul mai multor sentințe judecătorești, devenite irevocabile, instanța s-a pronunțata asupra faptului ca acționari aisubscrisei sunt SC T. P. SRL și ANPA, aceste sentințe fiind ulterioare pretinselor contracte succesive de vânzare-cumpărare a acțiunilor: 1. Sentința C. nr. 2719/2010 prin care s-a respins cererea de menționare în R. C. a hotărârii nr. 5 din 17 mai 2010, hotărâre a cărui anulare s-a solicitat în prezentul dosar. Instanța a statuat asupra faptului ca MTN C. SRL, R. C., S. L. D. și Cont I. nu au calitatea pe care si-o aroga, și anume aceea de acționar a pârâtei. 2. Încheierea nr. 17860/(...) pronunțata de judecătorul delegat la O. R. și C. de pe lângă Tribunalul Cluj prin care s-a respins o alta cerere de înregistrare a unei hotărâri ale adunării generale ordinare a acționarilor. Instanța a reținut și în acest caz ca acționarii SC P. C. SA sunt SC T. P. SRL și ADS București (ANP A subrogându-se ulterior în drepturile acesteia prin OUG 2.) . 3. Sentința C. nr. 203/CC/2009, definitiva și irevocabila, prin care instanța statuează categoric asupra faptului ca SC MTN C. SRL nu are calitatea de acționar al SC P. C. SA. 4. Sentința C. nr. 2063/C/2010 prin care instanța a statuat asupra faptului ca MTN C. SRL, R. C., S. L. D. nu sunt acționari ai SC P. C. SA. Mai mult, structura acționariatului pârâtei, așa cum este evidențiata prin registrul aflat în posesia dlui. avocat G. T., a fost înlăturata de către o instanța de judecata, aceasta reținând ca acționarii SC P. C. SA sunt SC T. P. SRL și ANP A, per a contrario, S. A. P. C. nu este acționar al subscrisei. În ceea ce privește cererea de intervenție formulata de către S. A. P. C. a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibila. Astfel, art. 7 ind. 1 din OUG 1., aprobata prin L. 8. prevede ca daca la cererile de înregistrare sunt depuse cereri de intervenție, directorul ORC transmite instanței întregul dosar. Alin. 2 al aceluiași articol prevede ca instanța se pronunța de urgenta, în condițiile art. 49 - 56 din Codul de P. C. Posibilitatea formulării unei cereri de intervenție este recunoscuta de L. 3. exclusiv pentru situația înmatriculării de societati. F. vorba așadar de o situație de excepție, aceasta nu se poate extinde prin analogie. A., așa cum prevede și art. 46 alin. 2 din L. 3., ... judecătorul se va pronunța în condițiile art. 49 și următoarele din Codul de P. C., nefiind aplicabile dispozițiile art. 335 din Codul de procedura civila. Raportat la aceste dispoziții, va solicitam sa constatați ca însăși prima condiție prevăzuta de art. 49 alin. 1 din Codul de procedura civila nu este îndeplinita. Nu este îndeplinita condiția existentei unei pricini ce se urmează intre alte persoane, motiv pentru care a solicitat respingerea cererii de intervenție. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. 1 Cod de procedura civila, cererea de intervenție trebuie sa îndeplinească condițiile de forma ale unei cereri de chemare în judecata, iar potrivit art. 112 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedura civila, cererea de chemare în judecata trebuie sa aibă un obiect. A mai solicitat să se constate ca, așa cum a fost formulata, cererea de intervenție nu conține o cerere de sine stătătoare și nu are un obiect clar definit și precizat. Raportat la susținerile recurentei referitoare la scopul O. nr. 1., se impune sa precizam ca, astfel cum a fost redat de recurenta preambulul O. nr. 1., scopul acestui act normative a fost, printre altele, acela de a decongestiona activitatea judiciara prin transferarea atribuțiilor aparținând judecătorului delegat la ORC către Directorul ORC. În mod eronat și netemeinic susține recurenta ca scopul acestei ordonanțe este acela de a bloca înregistrarea la ORC a unor acte care sunt contestate în instanța și de a preîntâmpina înregistrarea unor acte care ulterior ar trebui radiate. Aceasta susținere este străina de prevederile OUG nr. 1. și ale Legii nr. 8. iar aceasta interpretare este de natura a deturna scopul acestor acte normative. Pentru toate aceste considerente, întrucât au fost aduse exclusiv critici care vizează aspectele de legalitate în convocarea și în adoptarea hotărârii AGA și nu au fost invocate aspecte care sa vizeze condițiile de legalitate a înregistrării solicitate de pârâtă, a solicitat respingerea ca inadmisibila a cererii de intervenție formulata de către S. A. P. C. și să se dispună înregistrarea în R. C. a hotărârii AGEA nr. 2/(...). În drept, pârâta a invocat prevederile art. 115, art. 303, art. 306, art. 49-56, 112 din Codul de procedura civila, art. 7 ind. 1 din OUG 1., , art. 46 din L. 3., cauza Amuraritei c. Romaniei din data de (...), art. 73 alin. 1 lit. c și art. 98 din L. 3., art. 1 din HG nr. 885/1995 actualizata. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, C.ea reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 71din OUG nr. 1. pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului, text introdus de pct. 13 al articolului unic din L. nr. 84 din 13 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 323 din 17 mai 2010: D. la cererile de înregistrare sunt depuse cereri de intervenție,directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoana oripersoanele desemnată/desemnate transmite/transmit instanței întregul dosar, care cuprinde cererea de înregistrare în registrul comerțului și cererea de intervenție, precum și înscrisurile depuse în susținerea acestora. Prevederile art. 6 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Soluționarea cererilor de înregistrare și a cererilor de intervenție se face cu citarea părții și a intervenienților. Instanța se pronunță de urgență, în condițiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă. Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (2) este executorie și este supusă numai recursului. Practic recurenta susține că instanța de fond a dat o interpretare greșită și a aplicat eronat acest text legal. C.ea reține că natura juridică a intervenției reglementate de textul legal precitat nu diferă esențial de reglementarea acestei instituții procesuale în legea procesual civilă. Și este așa, deoarece chiar textul din ordonanța de urgență conține o normă de trimitere la prevederile dreptului comun. Cu toate acestea, trebuie notat că cererea de intervenție reglementată la art. 71din OUG nr. 1. are menirea de a dinamiza și transforma radical procedura de soluționare a unei cereri de înregistrare în R. C. respectiv de a transforma procedura administrativă de soluționare a cererii într-o veritabilă acțiune judiciară, de competența instanțelor judecătorești și cu procedura contradictorie. Scopul acestei din urmă proceduri este acela de a nu paraliza de plano soluționarea cererii de înregistrare ci de a oferi posibilitatea de a fi soluționată pe fond cu luarea în considerare a tuturor susținerilor părților conflictului deschis în urma depunerii cererii de intervenție. Astfel fiind, cererea de intervenție nu poate avea altă menire decât aceea de a paraliza efectul urmărit de petent prin formularea unei cereri de înregistrare. Din această perspectivă, la nivel principial cu reținerea celor mai sus evocate care completează hotărârea instanței de fond, interpretarea dispozițiilor legale analizate în precedent este corectă și legală. În concret soluția de respingere a cererii de intervenție formulată de intervenienta recurentă la cererea de înscriere de mențiuni nr. 37724 din 7 iulie 2011 este corectă și legală. Practic temeiul factual al intentării cererii de intervenție este împrejurarea că societatea comercială nu recunoaște calitatea de acționar a recurentei sens în care pentru a lămuri un atare aspect, respectiv realizarea dreptului afirmat, a promovat o acțiune în instanță. În contextul cererii de intervenție mai critică legalitatea hotărârii AGA adoptate în cursul lunii iulie 2011 și cea de la data de (...) evocând faptul că ambelehotărâri ale deliberativului societar nu pot fi înregistrate deoarece legalitatea lor este contestată la instanța competentă. C.ea reține că cerințele formale pentru înregistrarea Hotărârii AGEA nr. 2 din (...) care face obiectul cererii de înregistrare de mențiuni la O. R. C. C. în scop de opozabilitate față de terți sunt îndeplinite și ca atare cererea de intervenție prin care se afirmă și se contestă legalitatea acestui act nu poate paraliza admiterea cererii de înregistrare a mențiunilor. De altfel, C.ea reține că nu legalitatea formală a înregistrării de mențiuni este contestată de intervenientă, singurul aspect care ar putea fi luat în considere pe calea procedurii prevăzute de art. 71din OUG nr. 1. ci se contestă legalitatea în substanță a actului societar aspect care nu poate fi analizat decât pe calea procedurii prevăzute de art. 132 din L. societăților comerciale nr. 3., republicată, cu modificările și completările ulterioare. Din această perspectivă, nici contestarea legalității în substanță și nici afirmarea calității de acționar contestată de societatea comercială nu pot paraliza soluționarea favorabilă a cererii de înregistrare, dacă nu se dovedesc alte elemente de nelegalitate în legătură cu aspectele formale ale hotărârii AGA și care fac inadmisibilă ori imposibilă înscrierea în ORC. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, formal, cererea de înscriere de mențiuni respectă cerințele legale și regulamentare și este în concordanță cu mențiunile anterioare înregistrate la R. C. privind numărul și titularii acțiunilor la societatea comercială. Din această perspectivă și pe baza acestor considerente care completează considerentele sentinței atacate, C.ea reține că recursul calificat și încadrat în drept conform art. 304 pct. 9 și art. 3041C. nu se fondează și drept urmare, în temeiul art. 71alin. 3 din OUG nr. 1. rap. la art. 312 C. se va respinge ca nefondat. Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată. PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de reclamanta S. A. P. C. împotriva sentinței civile nr. 4305 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 19 aprilie 2012. { F. | PREȘEDINTE, R.-R. D. JUDECĂTOR, L. U. JUDECĂTOR, M. D. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...) J.fond. I. PĂCURAR
| ← Decizia comercială nr. 6793/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 59/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
