Decizia comercială nr. 39/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 39/2012
Ședința ata de 27 F. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare cererea formulată de petentul M. M. V. în contradictoriu cu intimata Ț. D. D. și intervenienții B. S.-M. și B. E.-I., având ca obiect suspendare provizorie a executării sentinței comerciale nr.
5058 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul nr. (...) al
Curții de A. C. până la soluționarea apelului declarat împotriva sentinței a cărei suspendare se solicită.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimata Ț. D.
D., identificată cu CI seria KX nr. 6..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Față de demersul formulat intimata solicită respingerea cererii de suspendare a executării sentinței comerciale nr. 5058/1(...) pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj și depune la dosar cu titlu de practică judiciară copia minutei încheierii civile nr. 9. pronunțată la data de (...) prin care a fost respinsă cererea de suspendare provizorie a executării aceleiași hotărâri judecătorești și acte din dosarul execuțional din cuprinsul cărora rezultă că demersurile de executare silită nu vizează apartamentul nr. 22, ci vizează apartamentul nr. 27 și eventual apartamentul nr. 25, ambele spații locative fiind libere, neocupate de locatari, iar ca atare nu pot fi lezate drepturile intervenienților în interesul petentului.
Cu privire la cererea de suspendare formulată apreciază că nu se impune ca executarea sentinței pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj să fie suspendată, iar susținerile petentului nu sunt fondate. Totodată arată că nu solicită acordarea cheltuielilor judiciare.
Pe parcursul desfășurării dezbaterilor se prezintă petentul prin avocat S. I. A., în baza împuternicirii avocațiale nr. 5., aflată la fila 7 din dosar, căreia instanța îi comunică un exemplar al actelor depuse la dosar de către intimată.
Reprezentanta petentului solicită admiterea cererii de suspendare, așa cum aceasta a fost formulată. Dosarul de fond are ca obiect rezoluțiunea unui antecontract despre care intimata susține că petentul nu și-a respectat obligația de predare, cu toate că în opinia sa antecontractul a fost rezoluționat prin voința părților, ca urmare a novației intervenită prin schimbarea obiectului contractului, în sensul că suma de bani acordată nu a reprezentat în realitate decât un împrumut în investiția imobiliară făcută de pârât și că acest împrumut a fost restituit parțial în natură și parțial prin oferirea unui teren.
În momentul de față executarea hotărârii este prematură, prejudiciabilă pentru locatarii apartamentului cât și pentru pârât.
Pentru aceste argumente solicită admiterea cererii de suspendare a sentinței comerciale nr. 5058/1(...) pronunțată de către Tribunalul
Comercial Cluj, fără acordarea cheltuielilor judiciare.
Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5098 din 1(...) pronunțată de Tribunalul
Comercial Cluj în dosar nr. (...) s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă Ț. D. D., înregistrată inițial pe rolul J. C. N., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant M. M. V. și, în consecință:
S-a dispus rezoluțiunea convenției denumite de părți „. de antrepriză și vânzare-cumpărare";, încheiată la 21 august 2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et. III al imobilului ce urma a fi edificat în com. F., sat F., str. Gh. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construire nr. 4. martie 2007 din culpa exclusivă a pârâtului-reclamant M. M. V.
S-a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii acestei convenții, după cum urmează:
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să restituie reclamantei- pârâte Ț. D. D. suma de 40.000,00 euro, în echivalent, în lei, la cursul leu/euro al BNR din ziua plății.
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să plătească reclamantei- pârâte Ț. D. D. dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de
40.000,00 euro, arătată în aliniatul anterior, pentru perioada 28 iulie 2009 -
31 august 2011, conform OG nr. 9/2000, actualizată, precum și dobânda legală remuneratorie, aferentă sumei de 40.000,00 euro, arătată în aliniatul anterior pentru perioada 1 septembrie 2011 - data plății, conform art. 3 alin.
1 din OG nr. 13/2011.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant M. M. V. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă Ț. D. D., având ca obiect constatarea stingerii obligațiilor pârâtului-reclamant M. M. V. față de reclamanta-pârâtă Ț. D. D. asumate prin convenției denumite de părți „. de antrepriză și vânzare-cumpărare";, încheiată la 21 august 2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et. III al imobilului ce urma a fi edificat în com. F., sat F., str. Gh. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construire nr. 4. martie 2007 ca urmare a novației prin schimbare de obiect prin antecontractul din 18 ianuarie 2008, cu cheltuieli de judecată.
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să plătească reclamantei- pârâte Ț. D. D. suma de 4932,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Din coroborarea antecontractelor de antrepriză și vânzare-cumpărare încheiate de pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, reclamanta-pârâtă, în calitate de beneficiară promitentă cumpărătoare, la 21 august 2007, respectiv de pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, d-l B. S., în calitate de beneficiar promitent cumpărător, la 21 august 2007, ambele încheiatepentru apartamentul nr. 22, situat în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A, cu declarația martorului P. A., cu antecontractele de antrepriză și vânzare- cumpărare încheiate de pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, reclamanta-pârâtă, în calitate de beneficiară promitentă cumpărătoare, la 21 august 2007, pentru apartamentele nr. 21, nr. 23, nr. 26, nr. 27 și nr. 28 situate în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A, tribunalul a reținut că între reclamanta-pârâtă Ț. D. D. și pârâtul reclamant M. M. V. a intervenit o convenție de natură comercială prin care, ulterior obținerii de către pârâtul-reclamant a autorizației de construire pentru imobilul de locuințe colective edificat în F., str. Gh. Doja, nr. 2A, reclamanta- pârâtă a pus la dispoziția pârâtului reclamant o sumă de bani în vederea finalizării construcției respective și a obținerii unei cote de profit din vânzarea locuințelor astfel edificate.
Pentru a garanta plata de către pârâtul-reclamant către reclamanta- pârâtă a unei cote minime de profit, între pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, reclamanta-pârâtă, în calitate de beneficiară promitentă cumpărătoare au intervenit la data de 21 august
2007 șase antecontracte de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentele nr. 21, nr. 22 nr. 23, nr. 26, nr. 27 și nr. 28 situate în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A. Astfel cum rezultă din coroborarea acestor convenții, părțile au evaluat apartamentele la suma de câte 40.000 euro fiecare, rezultând astfel o cotă de participare a reclamantei-pârâte la profit de 240.000 euro.
Pozițiile părților și ale martorilor asupra sumei cu care reclamanta- pârâtă a participat la asocierea în participațiune intervenită între ea și pârâtul reclamant sunt divergente, însă cuantumul acestei sume nu prezintă relevanță, deoarece obiectul prezentei cauze nu constă în restituirea sumei respective de către pârâtul-reclamant către reclamanta-pârâtă, ci în rezoluțiunea convenției accesorii încheiate între părți pentru garantarea plății de către pârâtul-reclamant către reclamanta pârâtă a unei cote de profit minime de profit, evaluată de părți pentru apartamentul nr. 22, afectat de pârâtul-reclamant acestei destinații, la valoarea de 40.000 euro. Această estimare cu privire la profit este confirmată expres de declarația martorului P. A., care a și arătat că părțile se aflau, inițial, în relații de prietenie, fapt care, coroborat cu intenția probabilă a părților de a nu încheia acte scrise susceptibile să atragă obligații fiscale, a condus la neîncheierea vreunei înscris constatator al contractului de asociere în participațiune, fiind astfel incident art. 1191, coroborat cu art. 1198 C.
Natura juridică a convenției principale dintre părți este aceea de asociere în participațiune, definită de art. 251-252 C. D., în conformitate cu dispozițiile art. 256 C. asocierile în participațiune trebuie să fie probate prin act scris, iar art. 55 C. permite dovedirea actelor juridice comerciale pentru care legea comercială prevede forma scrisă doar în condițiile prevăzute de art. 1191 C. însă art. 46 C. permite dovedirea obligațiilor comerciale, inclusiv a celor izvorâte dintr-o asociere în participațiune, prin orice mijloc de probă, inclusiv prin audierea de martori sau prin recunoașteri efectuate de părți la interogatoriu, respectiv relațiile inițiale de prietenie dintre părți justifică aplicarea dispozițiilor art. 1198 C.
În speță, astfel cum s-a arătat mai sus, părțile nu au încheiat un act scris cu privire la asocierea lor, însă existența și conținutul actului juridic rezultă fără echivoc din declarația martorului P. A., care se coroborează cu răspunsurile date de pârâtul-reclamant la interogatoriu și, în final, chiar cu poziția scrisă a reclamantei-pârâte, care a afirmat neechivoc faptul că doreasa facă o investiție imobiliară, într-o perioadă în care „toată lumea făcea astfel de investiții";. Acest din urmă aspect este confirmat și de declarația martorului Ș. P. D., care a afirmat expres faptul că intenția reclamantei- pârâte era aceea de a revinde cele 6 apartamente, la prețuri superioare celor de achiziție.
Instanța nu a putut reține ca reală susținerea reclamantei-pârâte potrivit căreia raporturile sale juridice cu pârâtul reclamant s-au limitat la încheierea antecontractelor de antrepriză și vânzare-cumpărare în calitățile de beneficiară promitentă-cumpărătoare, respectiv antreprenor promitent- vânzător, deoarece această alegație este contrazisă atât de declarația martorului P. A., cât și de succesiunea faptelor din prezentul litigiu. Poziția pasivă a reclamantei-pârâte cu privire la valorificarea drepturilor sale rezultate din antecontractele mai sus arătate conduce, în condițiile art. 1203
C., pe calea unei prezumții simple, la concluzia confirmată și de martorul P. A. în sensul că intențiile concordante ale reclamantei-pârâte și pârâtului- reclamant au fost de a valorifica apartamentele din imobilul mai sus arătat, inclusiv cele 6 apartamente antecontractate de reclamanta-pârâtă, către terți, părțile urmând să împartă profitul realizat din vânzarea tuturor apartamentelor din construcția colectivă. Dată fiind afectarea celor 6 apartamente mai sus arătate pentru garantarea plății de către pârâtul- reclamant către reclamanta-pârâtă a cotei sale de profit, tribunalul reține faptul că modalitatea concretă de plată a acestei cote de profit de către pârâtul-reclamant către pârâta-reclamantă era aceea a plății fiecărui „preț"; convenit prin antecontracte după antecontractarea fiecăruia dintre ele de către un terț. Astfel cum a afirmat și martorul P. A., rămânerea celor 6 apartamente în proprietatea reclamantei-pârâte era o soluție acceptată de părți doar în situația în care apartamentele nu ar fi fost vândute către terți, cu titlu de „. compensare pentru sumele investite";. Dat fiind faptul că în CF pârâtul-reclamant era unic proprietar al întregului imobil, doar acesta putea încheia antecontracte de vânzare-cumpărare cu terții, având acordul tacit al reclamantei-pârâte, astfel cum rezultă din aceeași declarație a martorului P. A.
Deși scopul încheierii celor 6 antecontracte de vânzare-cumpărare între reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant nu a fost acela de a prefigura încheierea viitoare a unor convenții translative de proprietate, cu consecința dobândirii de către reclamanta-pârâtă a proprietății celor 6 apartamente și a dobândirii de către pârâtul-reclamant a prețurilor celor 6 apartamente, ci a fost acela de a garanta plata cotei de profit convenite prin asocierea în participațiune, acest din urmă scop nu califică drept ilicită cauza antecontractelor de vânzare-cumpărare, scopul garantării plății de către pârâtul-reclamant către reclamanta-pârâtă a cotei de profit convenite nefiind contrar legii sau bunelor moravuri, convențiile încadrându-se în exigențele art. 5 C.
Cu toate acestea, deși pârâtul-reclamant a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare din 21 august 2007 cu d-l B. S. având ca obiect apartamentul nr. 22 (f.10-11 dosar judecătorie), el nu a plătit reclamantei- pârâte cota-parte de profit convenită de 40.000 euro, de achitat după antecontractarea cu un terț a apartamentului respectiv, fapt care constituie o încălcare a obligațiilor sale contractuale, mai sus descrise, conduită care, în conformitate cu art. 1082 C., atrage răspunderea sa contractuală, culpa sa fiind prezumată.
Astfel cum rezultă din starea de fapt mai sus reținută, pârâtul- reclamant nu și-a îndeplinit obligația de a plăti reclamantei-pârâte cota sade participare la profit corespunzătoare apartamentului nr. 22, în cuantum de 40.000 euro, motiv pentru care tribunalul, în temeiul art. 1020-1021 C. a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă Ț. D. D., conform dispozitivului.
Cât privește apărarea pârâtului-reclamant în sensul intervenirii novației vechii sale obligații de a garanta prin antecontractarea apartamentului nr. 22 plata unei cote-părți de profit de 40.000 euro către reclamantă cu obligația sa de încheiere în viitor cu soțul reclamantei a unui contract autentic având ca obiect imobilul în suprafață de 4300 mp înscris în CF 8740 F. sub nr. cad 4608, determinată prin antecontractul din 18 ianuarie 2008, tribunalul a avut în vedere faptul că, în conformitate cu art. 1030 C., novațiunea nu se prezumă, iar voința de a o face trebuie să rezulte evident din act. Or, nici antecontractul de vânzare-cumpărare din 18 ianuarie 2008, nici actul adițional la această convenție, nu conțin nicio referire la intenția părților de a nova în sensul mai sus arătat.
În consecință, tribunalul a respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant M. M. V.
La data de (...), petentul M. M. V. a înregistrat, sub nr. de mai sus, o cerere de suspendare a executării acestei sentințe, solicitând să se dispunăaceastă măsură până la soluționarea apelului formulat împotriva hotărârii fondului, în baza art. 280 alin. (1-3) Cod Procedura Civila.
În motivare s-a arătat că:
Intimata a trecut la executarea sentinței de mai sus prin emiterea unei somații, în dosar execuțional nr. 803/2011 de către B. E. judecătoresc
Stolnean Romeo M..
Deși în prezenta cerere nu se poate realiza cercetarea temeinică a fondului, se impune cu forța evidenței, să se arate că sentința pronunțată este profund nelegală, pentru următoarele considerente:
1. În speță, așa cum rezultă din probele administrate starea de fapt a fost următoarea: pârâtul care se ocupa la acea dată de construcții, s-a hotărât să facă o investitie imobiliară si să edifice în F. un bloc cu apartamente, sens în care a obținut o autorizație de construcție și a început edificarea lor.
Pentru că nu avea bani suficienti să finalizeze lucrarea a căutat alti investitori dispuși să participe cu sume de bani, urmând ca apoi să vândă apartamentele și să împartă cu aceștia profitul.
În acest sens, a apelat inițial la martorul P. A. de la care a primit suma de 84.000 E., dar pentru că în scurt timp susnumitul a avut nevoie de acești bani, chiar el i-a prezentat petentului alte două persoane, în speță intimata și soțul acesteia, pentru a prelua în locul lui investiția.
Astfel cei 84.000 E. au fost preluați de la intimată și returnați martorului, iar ulterior, intimata a mai contribuit la realizarea investiției cu aproximativ 56.000 E., în total cu suma de 140.000 E., nicidecum 200.000 euro, așa cum se susține.
Din aceasta sumă, pe parcurs s-a restituit câte 10.000 E., 20.000 E., așa încât s-a ajuns la suma de 76.000 total restituită.
Pentru a garanta suma investită, între părți s-au încheiat cele 6 antecontracte, printre care și cel aferent apartamentului nr.22 care face obiectul prezentei cauze, dar ele nu au reprezentat niciodată în realitate promisiuni veritabile de vânzare-cumpărare, ci doar garanții ale înțelegerilor dintre părți-după cum rezultă din declaratiile extrem de concludente ale martorului P. A.- sigur că părțile, nefiind juriști au calificat fiecare diferit actele încheiate- apelantul a spus că este un împrumut, martorul o asociereîn participațiune, garanție etc. Independent însă de această calificare, ințelegerea a fost aceea de " a realiza construcția și de a împărți profitul realizat în urma vinderii apartamentelor conform cotelor din investiție.
Pentru a garanta restituirea sumelor investite soții Ț. și petentul apelant au convenit în sensul de a încheia mai multe antecontracte având ca obiect apartamente din blocul respectiv" după cum rezultă din declarația martorului P. A., martor semnatar al antecontractelor.
Ulterior, după edificarea și vânzarea tuturor apartamentelor către terți, în condițiile în care a intervenit criza imobiliară, iar prețurile obținute nu au fost cele pe care inițial au sperat să le obțină, au convenit stingerea obligației dintre părți prin încheierea unui nou antecontract de vânzare-cumpărare, cel din (...) asupra unui teren din F., pe care petentul apelant îl deținea în proprietate.
Așa încât, petentul arată că nu datorează nimic nici intimatei și nici soțului acestuia, întrucât a restituit o parte din bani, iar restul obligației a fost stinsă prin promisiunea vinderii acelui teren pe care intimata o poate valorifica oricând.
De aceea, apreciază că desi instanta de fond a retinut corect faptul că operatiunea reală dintre părți nu a fost o promisiune reală de vânzare- cumpărare, totusi în mod eronat a considerat că petentul nu ar fi returnat intimatei partea din profit cuvenită, întrucât nu numai că a returnat în total suma de aproximativ 76.000 E., dar a si încheiat acel antecontract pe terenul din F., pe care intimata îI poate valorifica oricând.
Precizează că pentru antecontractul de vânzare-cumpărare din (...) nu a încasat nici o sumă de bani, el fiind încheiat tot în virtutea împrumutului pe care îI datora reclamantei.
Mai precizează că antecontractul cu cumpărătorii soții S. a fost încheiat în octombrie 2007, aceștia locuiesc acolo încă de la încheierea actului, au făcut investiții în apartament în valoare de mii de E., întrucât li s-a predat "semifinisat". Nu și-au putut întabula dreptul de proprietate întrucât la data cumpărării nu erau finalizate operațiunile de carte funciară ale blocului, iar ulterior intimata a pornit acțiunea civilă împotriva petentului blocând cărțile funciare ale apartamentelor în litigiu.
2. Pe de altă parte, executarea hotărârii judecătorești prejudiciază grav situația terților cumpărători de bună credință, care locuiesc și acum în acest apartament.
În aceste condiții, în care sentința nu este irevocabilă executarea este prematură și ar putea produce consecințe iremediabile făcând redundantă orice altă soluție pronunțată ulterior.
3. Ca un ultim argument, subliniază că adoptarea unei astfel de soluții, de admitere a cererii de suspendare este, de altfel, în concordanță si cu practica Curtii E.pene a Drepturilor Omului care statuează că autoritățile trebuie să asigure aplicarea normelor cu claritate si o coerență rezonabilă pentru a evita posibila insecuritate juridică si incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de măsurile care însotesc aplicarea acestei solutii.
La data de (...), la dosarul cauzei a fost înregistrată o cerere de intervenție accesorie în interesul petentului, formulată de către intervenienții B. S.-M. și B. E.-I., prin care s-a solicitat admiterea cererii de suspendare.
În susținerea demersului, s-a relevat că intervenienții au calitatea de promitenți-cumpărători ai apartamentului nr. 22, ce face obiectul cauzei, pe care îl ocupă încă din data de (...) și în care au realizat investiți majore, iar demersurile de executare solită pornite de către reclamanta-intimată sunt de natură să le producă un prejudiciu ireparabil, cu atât mai mult cu cât s-ainstituit sechestrul asigurător asupra întregului imobil construcție înscris în
CF colectivă nr. 50063 F..
La termenul de judecată din 2(...), această cerere a fost admisă în principiu, procedându-se la citarea intervenienților.
Analizând cererea de suspendare formulată, Curtea constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 5058/12 octombrie 2011, din dosar nr. (...) al T.ui C. C., instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Ț. D. D. și a dispus rezoluțiunea convenției denumite de părți "antecontract de antrepriză și vânzare-cumpărare" încheiată la 21 august
2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et.
III al imobilului edificat în com. F., sat F., str. G. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construcție nr. 4. martie 2007, din culpa exclusivă a pârâtului M. M.
Totodată instanța de fond a dispus și repunerea părților în situația anterioară prin obligarea petentului apelant la restituirea sumei de 40.000
E. în echivalent în lei către intimată, precum și la dobânda legală aferentă sumei de mai sus.
Prin aceeași sentință, s-a respins cererea reconvențională formulată de petent având ca obiect constatarea stingerii obligațiilor ca urmare a intervenirii novației prin schimbare de obiect prin încheierea antecontractului din 18 ianuarie 2008.
Împotriva sentinței de mai sus, petentul a formulat apel, precum și prezenta cerere de suspendare, întemeiată în drept pe prev. art. 280 alin. 1-3
C.pr.civ.
În susținerea solicitării de suspendare, se relevă că prima instanță ar fi calificat greșit natura juridică a „. și a actelor ulterioare încheiate între părți, neținând cont nici de împrejurarea că sumele care i-au fost împrumutate pârâtului au fost restituite integral.
Curtea constată însă că, raportat la motivarea amplă a primei instanțe, care a făcut trimitere la vastul probatoriu administrat în cauză, chestiunile puse în discuție în cadrul cererii de suspendare nu pot conduce la admiterea acesteia.
Aceasta deoarece în această fază procesuală, nu se poate proceda, nici măcar pe cale incidentală, la analiza legalității sau temeiniciei sentinței fondului, acestea fiind premisele de la care pornește Curtea în analiza prezentei cereri.
Pe de altă parte, prin raportare la prev. art. 720 indice 8 C.pr.civ., suspendarea executării unei hotărâri pronunțate în materie comercială este o situație de excepție, care se justifică doar în ipoteza dovedirii unor motive temeinic justificate, Curtea apreciind că susținerile petentului, care sunt legate de substanța statuărilor făcute de instanța de fond, nu se încadrează în această categorie.
Astfel, instanța care judecă cererea de suspendare nu se poate substitui celei de control judiciar, pentru a realiza o analiză a temeiniciei hotărârii, așa cum cere petentul.
Pe de altă parte, cu referire la cerința producerii unui prejudiciu ce s- ar dovedi greu de reparat, în situația invalidării titlului executoriu deținut de către reclamanta-intimată, Curtea constată, în primul rând, că petentul nu invocă o situație care să îl vizeze personal și direct.
În plus, intimata a relevat în fața instanței că demersurile de executare silită nu vizează apartamentul nr. 22, ci, într-o primă fază, pe cel cu nr. 27 (f. 73), existând și un alt apartament care este liber în prezent și asupracăruia se poate extinde executarea, în măsura în care suma acordată nu ar fi recuperată.
Din această perspectivă, nu poate fi validată nici cererea de intervenție accesorie ce a fost formulată de către promitenții-cumpărători ai imobilului în litigiu.
Drept consecință, analizând situația părților cu interese contrare,
Curtea apreciază că nu s-a dovedit că petentului i s-ar crea prejudicii mai mari prin punerea în executare a sentinței fondului, care ar putea duce, în ultimă instanță, la o situație ireversibilă.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că se impune respingerea atât a cererii principale, cât și a celei de intervenție accesorie, în aplicarea prev. art. 280 alin. 1-3 și art. 49 alin. 3 și urm. C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge cererea de suspendare a executării sentinței civile nr.
5098/1(...) pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C. C., formulată de petentul
M. M. V.
Respinge cererea de intervenție în interesul petentului formulată de intervenienții B. S. M. și B. E. I..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.B./dact.L.C.C.
6 ex./(...)
Jud.fond: Flavius Iancu Moțu
← Decizia comercială nr. 5459/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 2771/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|