Decizia comercială nr. 6578/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6578/2012
Ședința din data de 11 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de recurenta
SC P. SA PRIN ADMINISTRATOR C. F. și A. N. PENTRU P. ȘI A. împotriva ordonanței președințiale nr. 2360 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., în contradictoriu cu intimații S. P. S. PRIN C. U. R. R.,S. D. G. S. și A. N. "A. R.", A. B. DE A. S. - T., având ca obiect cerere de ordonanță președințială.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care s-a amânat pronunțare pentru termenul de azi.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.2360 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. Comercial C. a fost admisă cererea formulată de reclamanta SC D. G. SRL în contradictoriu cu pârâta SC P. SA, și în consecință a fost obligată pârâta să sisteze operațiunile de golire a L. T. P. și G. I situate administrativ pe teritoriul comunei G., până la soluționarea definitivă a dosarului nr.(...) aflat pe rolul T. S. C.
A fost respinsă cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtei A. N. A.
R. - A. B. DE APĂ S.-T., ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocate.
A fost respinsă cererea de intervenție în interesul pârâtei SC P. SA formulată de intervenienta A. N. PENTRU P. ȘI A..
A fost rspinsă excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes invocate de pârâta SC P. SA în contradictoriu cu reclamanta.
A fost obligată pârâta SC P. SA să-i achite reclamantei suma de 510,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța conform prev. art.581 alin.1
C.pr.civ va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, alineatul 3 statuând asupra faptului că ordonanța poate fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului.
Cererea de ordonanță președințială trebuie să întrunească condițiile generale de admisibilitate ca orice acțiune de chemare în judecată precum și condiții de admisibilitate specifice.
În ceea ce privește condițiile generale de admisibilitate s-a invocat de către pârâta SC P. SA excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei de interes, excepții pe care instanța consideră că se impune a le analiza în corelație cu aparența dreptului ca și condiție specifică de admisibilitate a ordonanței președințiale.
Din punct de vedere procesual, prin calitate procesuală se înțelege aptitudinea părților de a sta în proces în calitate de reclamanta sau pârât. C. cerută pentru a putea exercita o acțiune în justiție sau pentru a figura parte într- un litigiu trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută, care revine subiectului activ al dreptului. Tocmai datorită acestui fapt există o strânsă legătură între calitatea procesuală și dreptul în sine, întrucât adeseori cele două noțiuni se confundă. Explicația acestei strânse legături constă în aceea că pentru a-l obține sau a-l apăra, titularul unui drept trebuie să aibă exercițiul lui în justiție, calitatea de a acționa.
C. procesuală activă aparține persoanelor care justifică un drept sau
aparența acestuia și care pot acționa personal sau prin reprezentare.
Regulile de drept comun sunt aplicabile din punctul de vedere al calității procesuale active și procedurii ordonanței președințiale.
În această materie, existența (aparența) dreptului se prezintă sub un aspect deosebit prin caracterul provizoriu al măsurilor care pot fi luate. Instanța are obligația de a face un examen sumar al cauzei, această cercetare fiind indispensabilă, atât din punct de vedere al justificării competenței instanței de a dispune măsuri provizorii, cât și pentru a fi în măsură să aprecieze, din punctul de vedere al măsurii care i se cere, care dintre părți are în favoarea sa aparența unei situații juridice legale și justifică un interes legitim pentru ca să i se poată menține o stare de fapt provizorie sau chiar un drept. F.ul dreptului nu poate fi soluționat pe cale de ordonanță președințială, prejudecarea fondului nefiind admisibilă în condițiile reglementate de această procedură sumară. Instanța nu are dreptul să examineze validitatea titlurilor invocate de părți, întrucât prin aceasta ar rezolva fondul, ea trebuie să se mărginească la stabilirea, în raport cu probele prezentate de părți, a părții în favoarea căreia există aparența de drept.
De fapt,condiția de a se examina numai aparent dreptul și nu însăși fondul explică rațiunea disp. art.581 alin.2 C., potrivit cărora ordonanța președințială se poate pronunța chiar în cursul desfășurării procesului de fond, iar judecata propriu-zisă va continua cu toată măsura provizorie luată.
Examinând sumar cauza pentru a stabili dacă măsura solicitată este conformă cu dreptul și dacă aparența acestuia este în favoarea reclamantei, instanța ar putea constata fie că dreptul invocat nu este ocrotit de lege, nu este actual, cert și neechivoc sau este prescris, fie că actul prezentat nu este opozabil sau este lipsit de dată certă, cazuri în care nu poate fi vorba de o aparență de drept care să justifice luarea unei măsuri provizorii.
Interesul este folosul practic material sau moral pe care îl urmărește reclamantul, reieșind din necesitatea practică evidentă în care se găsește o parte de a sesiza instanța pentru a evita un prejudiciu. Potrivit acestei reguli, orice reclamant are obligația să justifice existența interesului cererii sale de ordonanță președințială deoarece fără interes cererea nu poate fi admisă.
Pentru a servi ca temei al cererii de ordonanță președințială interesul trebuie să fie legitim, licit, născut, actual și personal. Este legitim și licit atunci când nu contravine legii, când nu se urmărește realizarea unui interes contrar legii. Este născut și actual când reclamantul își poate justifica activitateaprocesuală pentru păstrarea unui drept care, altfel, s-ar păgubi prin întârziere sau prin prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Interesul este personal întrucât, în principiu, numai titularul dreptului sau reprezentantul său poate sesiza instanța cu cererea de ordonanță președințială.
Între interes și dreptul la acțiune există o strânsă legătură exprimată prin formula „. d’interet, pas d’actions";, interesul fiind considerat ca o condiție generală pentru exercitarea oricărei acțiuni civile în justiție. El trebuie să stea la baza oricărei activități procesuale, să dăinuiască nu numai la momentul sesizării instanței, ci pe tot parcursul procesului și cu prilejul îndeplinirii tuturor actelor procesuale.
Instanța a considerat că reclamanta a făcut dovada aparenței dreptului pretins, invocând faptul că are calitatea de arendaș în baza unor contracte de arendare încheiate în cursul anului 2011, cu persoanele fizice deținătoare a unor titluri de proprietate depuse la dosarul cauzei, fiind depusă la dosar și dovada faptului că în ceea ce privește lacul G., pentru suprafața de 311.512 mp, proprietar tabular în urma recunoașterii dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1990 este doamna K. M. S., cu care reclamanta a încheiat contracte de arendă având ca obiect folosința terenului situat în extravilanul localității G., având categoria de folosință „.. De altfel, din cuprinsul titlurilor de proprietate depuse la dosar rezultă faptul că persoanelor fizice cu care reclamanta a încheiat contracte de arendare li s-a reconstituit dreptul de proprietate asuprea unor lacuri aflate pe teritoriul comunei G. ce face parte din amenajarea piscicolă G..
A. N. pentru P. și A., intervenientă în interesul pârâtei SC P. SA, a susținut că este proprietară a acestor terenuri ce face obiectul contractelor de arendare încheiate de reclamant, terenuri pentru care au fost eliberate titluri de proprietate în favoarea persoanelor fizice K. M. S., P. I., P. L., B. S. și S. Ana, fără a face dovada aparenței dreptului invocat. Legalitatea titlurilor de proprietate este analizată, de altfel, de instanțele judecătorești în dosarul nr.(...) al Judecătoriei Gherla, în cadrul căruia A. N. pentru P. și A. a formulat cerere de intervenție în interes propriu și a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.14626/(...) eliberat numiților P. I., P. L., B. S. și S. Ana cu privire la imobilul în suprafață de 20 ha teren situat în extravilanul comunei G., reprezentând apă și stuf (lacuri). În acest dosar a fost invocat faptul că terenurile menționate în titlu face parte din domeniul public al statului și că nu puteau face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, aspecte invocate și în prezentul litigiu pentru a se contracara susținerile reclamantei conform cărora justifică un interes legitim în promovarea cererii și are legitimare procesuală activă în cauză.
Instanța a considerat că reclamanta a făcut dovada aparenței dreptului rezultat din contractele de arendă încheiate cu proprietarii lacurilor din localitatea G., aparența dreptului rezultând și prin autorizația sanitar-veterinară nr.CJ132/(...) (f.11) și certificatul de înregistrare sanitar-veterinară a exploatației de acvacultură nr.285/(...) (f.12), în baza cărora a fost autorizată să desfășoare activități de creștere și valorificare a crapului ca unitate de acvacultură din comuna G., L. P. T. P., în baza certificatului menționat fiind înregistrată ca unitate ce desfășoară activitate de exploatație și acvacultură în comuna G., L. P. G. I.
Pe de altă parte, pârâta SC P. SA, deși a invocat faptul că lucrările pe care le efectuează și a căror sistare s-a solicitat vizează bunurile proprietatea sa din cadrul amenajărilor piscicole G. I și T. P. și că deține un drept de proprietate asupra amenajărilor piscicole, întrucât este titulara acordului de gospodărire a apelor nr.22/(...) și a executat lucrări de modernizare a iazurilor în baza autorizației pentru executare lucrări nr.48/(...) emisă de C. P. al J. C. . a considerat că raportat la obiectul cererii de ordonanță președințială, susținerilepârâtei nu au relevanță, întrucât se solicită sistarea operațiunilor de golire a apei din cele două lacuri ori aparența dreptului în ceea ce privește aceste lacuri este în favoarea reclamantei, nefiind pusă în discuție proprietatea amenajărilor, ci operațiunea de golire a apei din lacuri.
În plus, susținerile pârâtei conform cărora este proprietara iazurilor T. P. și
G. I întrucât acestea sunt evidențiate în contabilitatea sa ca mijloace fixe se impun a fi înlăturate, față de existența titlurilor de proprietate depuse la dosar de reclamantă, ce atestă faptul că proprietatea aparține unor terțe persoane cu care a încheiat contracte de arendare. A. dreptului nu este în favoarea pârâtei, întrucât înregistrarea în contabilitate nu face dovada pretinsei proprietăți, dovada acestei proprietăți nefiind făcută de pârâtă, deși a pretins-o și în dosarul nr.(...) al
Judecătoriei Gherla în cadrul căruia a fost respinsă acțiunea SC PISCIOLA SA formulată împotriva pârâtelor K. M. S., C. J. C. și C. L. de F. F. G. pentru anularea procesului-verbal de punere în posesie eliberat pârâtei K. și anularea titlului de proprietate cu privire la care s-a încheiat contractul de arendă.
S. pronunțată de judecătorie este irevocabilă, în urma respingerii recursului declarat de SC P. SA C., fiind de altfel respinsă și contestația în anulare ce s-a formulat de aceeași parte împotriva deciziei civile nr.120/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.(...) al T. C.
Hotărârea menționată se bucură de autoritate de lucru judecat și este opozabilă pârâtei SC P. SA, drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă nemaiputând face obiectul unui litigiu.
De altfel, pârâta SC P. SA a susținut că are calitatea de proprietar asupra bunurilor din patrimoniul său, însă nu a făcut dovada că este proprietara lacurilor în litigiu, în condițiile în care intervenienta în interesul pârâtei A. N. pentru P. și A. deține calitatea de acționar al persoanei juridice, susținându-se că aceasta a preluat cu titlu gratuit teren urile pe care sunt amplasate amenajările piscicole de la A. D. S., în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin O. ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a invocat dreptul de proprietate al statului asupra terenului pe care este amplasată amenajarea piscicolă G., administrarea făcându-se de intervenienta A. iar exploatarea terenului de către pârâta SC P. SA.
Instanța a considerat că aceste susțineri nu înlătură aparența dreptului susținut de reclamantă, în condițiile în care asupra lacurilor G. și T. P. s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea arendatarilor cu care SC D. G. SRL a încheiate contracte de arendare.
A. N. A. R. a aprobat prin adresa nr.5356/PD/(...) golirea totală a lacurilor
T. P. și G. I pentru executarea lucrărilor de reparații de punere în siguranță a celor două acumulări în urma solicitării adresate de SC P. SA pârâtei A. B. de Apă S.-T., cererea fiind formulată în vederea efectuării de reparații capitale la digurile și descărcătoarele existente pe respectivele lacuri (f.189).
Această aprobare a fost acordată însă anterior întabulării dreptului de proprietate asupra lacului G. în favoarea arendatarului K. M. S.. Reclamanta nu susține că ar avea un drept rezultat din contractele de arendare încheiate asupra digurilor a căror reparare se impune, dreptul său vizând amenajarea lacurilor, popularea cu pește și desfășurarea unor activități specifice celei unei unități de acvacultură pe care o desfășoară în conformitate cu legea.
Arendatarii i-au predat la data încheierii contractelor posesia lacurilor, fapt ce rezultă din mențiunile efectuate în cuprinsul convențiilor, reclamanta făcând ulterior demersuri, la data de (...), adresate A. N. A. române - A. B. de Apă S.-T., pentru eliberarea autorizației de gospodărire a apelor în baza contractelor dearendare, formulând și cereri pentru obținerea autorizației de funcționare în bună siguranță a barajelor .
Contractele de arendă conferă reclamantei dreptul de a exploata cele două lacuri în vederea producției de pește, agrement și pescuit pe o perioadă de 5 ani, începând cu data încheierii acestora, (...) și respectiv (...). Ori, operațiunea de golire a apei demarată de pârâtă aduce atingere acestor drepturi constituite în favoarea reclamantei rezultând din încheierea unor contracte în vigoare a căror valabilitate și legalitate nu a fost contestată.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul a considerat că se impune a fi respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta SC P. SA, susținută și de intervenienta în interesul pârâtei A.
N. pentru P. și A..
Se impune a fi respinsă și excepția lipsei de interes invocată de aceleași părți, raportat la considerentele reținute anterior, interesul reclamantei fiind unul legitim, născut și actual, personal și direct.
T. a apreciat că cererea formulată de reclamantă întrunește și condițiile de admisibilitate specifice, urgența, neprejudecarea fondului și vremelnicia.
Deși legea nu definește urgența, întrucât disp. art.581 C. stabilește situațiile raportat la care instanțele judecătorești trebuie să aprecieze existența sa, considerăm că există urgență ori de câte ori păstrarea sau prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul unei executări justifică luarea unei măsuri pe calea ordonanței președințiale.
În materie de ordonanță președințială urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, din împrejurări menite să conducă la concluzia că neluarea măsurii solicitate pe cale de ordonanță președințială ar periclita dreptul pretins a cărui ocrotire se solicită.
Urgența nu trebuie confundată cu celeritatea care este sinonimă cu promptitudinea în rezolvarea unei cereri și trebuie să persiste pe tot parcursul soluționării cererii, impunându-se a fi apreciată în raport cu situația existentă în momentul judecării.
În cazul în speță, condiția urgenței este întrunită în cauză, întrucât pârâta a demarat operațiunea de golire a lacurilor, acestea fiind golite în proporție de
50%, astfel după cum a recunoscut și anterior acordării cuvântului pe fond, fapt care este de natură să conducă la afectarea peștilor existenți în lacuri, la mortalitate în rândul puietului, la afectarea faunei și florei, precum și la perturbarea activității de pescuit sportiv. Golirea apei perturbă întreaga activitate de acvacultură desfășurată de reclamantă, efectele acestei perturbări prelungindu-se în timp, întrucât realizarea unui nou climat specific culturii peștelui necesită o perioadă de timp mai îndelungată și eforturi materiale considerabile, generând în dauna reclamantei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara.
A doua condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, caracterul vremelnic al măsurii solicitate, este de asemenea întrunit în cauză, cererea reclamantei vizând obligația pârâtelor de a sista lucrările de golire a apei, de a se abține de la operațiunile prejudiciabile pentru reclamantă, măsura dispusă fiind limitată în timp până la data soluționării în fond a litigiului înregistrat pe rolul T. S. C. în dosarul înregistrat sub nr.(...). Susținerile pârâtei conform cărora cererea reclamantei este inadmisibilă prin raportare la obiectul acesteia întrucât în sarcina sa o obligație de a face, măsură ce nu poate fi dispusă în cadrul procedurii ordonanței președințiale, se impune a fi înlăturate ca nefiind reale, întrucât obligația este de a nu face, de a avea o conduită care este menită să stopeze actele abuzive săvârșite în detrimentul reclamantei. Prin cererea cu care a fost învestită instanța nu s-a solicitat luarea unor măsuri. Prin conduitaimpusă pârâtei în urma admiterii cererii și obligării acesteia la sistarea operațiunilor de golire a apei din lacuri nu se tinde la crearea unei situații noi de fapt, inexistentă anterior intervenției pârâtei, măsurile ce se cer având rostul de a repune o stare de fapt în situația anterioară aceleia care a generat prejudiciul.
Această măsură își păstrează caracterul vremelnic, neavând un caracter definitiv și nu duce la rezolvarea fondului litigiului, pe calea ordonanței președințiale fiind permise chiar și măsuri definitive pentru înlăturarea unor acte abuzive.
Reclamanta a solicitat de altfel ca obligarea pârâtelor la sistarea lucrărilor de golire a apei să se dispună până la soluționarea fondului litigiului dedus judecății, împrejurare care limitează în timp efectele măsurii.
Cea de a treia condiție de admisibilitate a ordonanței, neprejudecarea fondului, decurge din cea anterioară. În urma examinării sumare a cauzei pentru a se stabili de partea cui este aparența dreptului, instanța a examinat validitatea formală a dreptului disputat de părți, această examinare impunând însă luarea în discuție a pretențiilor și apărărilor reciproce ale părților.
Raportat la faptul că cererea reclamantei întrunește condițiile specifice de admisibilitate prevăzute de art.581 C., instanța a considerat că se impune a fi respinsă excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta SC P. SA, această excepție fiind apreciată ca nefiind o veritabilă excepție, ci o apărare de fond, cu consecința obligării pârâtei la sistarea operațiunilor de golire a apei din Lacurile T. P. și G. I, până la soluționarea definitivă a fondului litigiului ce face obiectul dosarului nr.(...) aflat pe rolul T. S. C.
Cererea formulată împotriva pârâtei A. N. A. R. - A. B. DE APĂ S.-T. a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, atâta timp cât operațiunile a căror sistare se solicită nu sunt efectuate de aceasta, emiterea avizului de golire a apei de către administrație neconferindu-i în prezentul litigiu calitate procesuală pasivă.
În urma admiterii cererii formulate de reclamantă, a fost respinsă cererea de intervenție în interesul pârâtei SC P. SA, formulată de A. N. PENTRU P. ȘI A., ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs S. P. S.AA. prin care a solicitatadmiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței civile recurate în sensul respingerii cererii de emitere a ordonanței președințiale, suspendarea executării sentinței civile la data de (...) până la soluționarea recursului.
În motivare se arată că prin S. C. pronuntata de catre T. S. C. la data de
(...), T. S. C. a admis cererea formulată de reclamanta SC DEL TA G. SRL și a obligat subscrisa să sisteze operațiunile de golire a L. T. P. și G. situate administrativ pe teritoriul comunei G. până la soluționarea definitivă a dosarului nr. (...) aflat pe rolul T. S. C.
A respins cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtei A. N. "A. R.",
A. B. DE A. S. - T. ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocate.
A respins cererea de intervenție în interesul subscrisei formulata de A. N.
PENTRU P. SI A. si a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes invocate de subscrisa.
Impotriva sentintei comerciale pronuntate in dosarul indicat mai sus a formulat recurs, in cuprinsul caruia a solicitat inclusiv suspendarea executarii acestei sentinte pana la solutionarea recursului.
Consideră ca solutia instantei de fond este nelegala si netemeinica si a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, iar in acest context, prezenta cerere de suspendare provizorie a efectelor acestei sentinte este intemeiata.
In ceea ce priveste cererea de suspendare a executarii Sentintei Comerciale recurate, subscrisa apreciez ca sunt intrunite conditiile prevazute pentru admiterea cererii de suspendare, sustinere bazata pe considerentele ce succed:
Respingerea ca inadmisibila a cererii reclamantei se impune si pentru considerentul ca, asa cum aceasta a fost formulata, tinde la obtinerea unor masuri definitive iar o solutie in sensul admiterii cererii ar echivala cu rezolvarea fondului. Astfel, in cazul in care cererea reclamatei s-ar admite, masura ordonata pe cale de ordonanta ar coincide cu solutia care s-ar pronunta in dosarul de fond, respectiv in dosarul nr. (...).
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate C.ea reține următoarele :
Ordonanța președințială este o procedură specială prin care instanța în ipoteza existenței urgenței, vremelniciei și îndeplinirii cerinței de neprejudecare a fondului poate lua măsuri pentru a preîntâmpina producerea unor prejudicii ireparabile sau greu de reparat.
Condițiile de admisibilitate trebuie să existe pe tot parcursul judecății, instanța fiind obligată a verifica existența acestora nu numai în raport cu momentul introducerii cererii ci și în raport cu momentul pronunțării ordonanței președințiale.
Prima instanță în mod corect în verificarea legitimării procesuale active prin raportare și la interesul ce trebuie justificat a procedat la analiza formală a calității de reprezentant al societății reclamante.
A. existenței unui drept ce trebuie ocrotit a fost însă cercetată de prima instanță dincolo de limitele impuse de o simplă verificare a aparenței dreptului statuările vizând caracterul titlurilor de proprietate în condițiile în care vizate prin cererea de ordonanță președințială intrau în sfera actelor ce pot fi îndeplinite de orice titular al unui dezmembrământ al dreptului de proprietate .
Prima instanță a reținut în mod corect existența condiției de a se examina numai aparent dreptul și nu însăși fondul explică rațiunea disp. art.581 alin.2 C., potrivit cărora ordonanța președințială se poate pronunța chiar în cursul desfășurării procesului de fond, iar judecata propriu-zisă va continua cu toată măsura provizorie luată, însă a procedat la o analiză asupra titularilor dreptului ce excede acestui cadru .
Principiul care guvernează uzul și abuzul de drept este acela că atunci când o persoană își exercită dreptul nu este responsabilă de dauna ce i-ar cauza altuia.
Este inevitabil să suferi anumite restricționări în exercitarea drepturilor atunci când intervin anumite reglementări în domeniul de referință însă este adevărat că nici exercitarea drepturilor de către ceilalți nu poate trece în sfera abuzului .
Prima instanță trebuia să rețină că prezumarea unei conduite abuzive a pârâților nu poate constitui fundamentul unei hotărâri judecătorești ,și cu atât mai puțin o presupusă rea credință care nu poate fi prezumată .
Probatoriul administrat de prima instanță nu a confirmat împrejurările de care reclamanții s-au prevalat pentru a proba cazurile grabnice care ar justifica admiterea cererii sub aspectul imposibilității de a-și desfășura activitățile specifice obiectului de activitate cât și al pericolului materializat în afectarea ireversibilă a amenajărilor piscicole .
C.ea reține că nu s-au dovedit în cauză împrejurările care să justifice urgența măsurii, activitățile desfășurate fiind cele pe care le implică întreținerea și exploatarea amenajărilor piscicole astfel că nici din această perspectivă nu se verifică îndeplinirea condiției cerute de lege .
Nici prejudiciul iminent nu a fost dovedit, vătămarea presupus rezultată din măsura a cărei paralizare se urmărește nu a fost probată, dimpotrivă, probatoriul relevând că operațiunile sunt unele care desfășoară în mod normal.
Existența condițiilor impuse de legiuitor pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială așadar nu e dovedită în speță, fiind prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 C pr civ admite recursul declarat de pârâta S. P.
S. împotriva sentinței civile nr. 2360 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C. pe care o modifică în sensul că respinge cererea de ordonanță președințială, admite cererea de intervenție în interesul pârâtei.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta A. N. PENTRU P. ȘI A. (...) , analiza acestuia se realizează în raport de excepția tardivității introducerii acestuia .
Ordonanța este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare , dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare , dacă s-a dat fără citarea lor potrivit prevederilor art 582 alin C pr civ .
Așadar legiuitorul a stabilit în mod expres care este momentul în raport începe să curgă termenul de recurs .
Soluționarea cererii de ordonanță președințială a fost realizată de către prima instanță cu citarea părților , în cauză formulându-se și cerere de intervenție accesorie , astfel că devin incidente prevederile tezei I a art 582 alin1
Cpr civ .
Recursul apare ca fiind înregistrat cu încălcarea normelor legale evidențiate și ca atare tardiv astfel că în baza art 310 coroborat cu art cu art 582 Cpr civ , C.ea va respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta A. N. PENTRU P. ȘI A..
Considerentele evidențiate au relevat că recursul este fondat fiind prezent motivul de recurs invocat astfel că în baza art 312 C pr civ C.ea va admite recursul declarat de pârâta S. P. S. împotriva sentinței civile nr. 2360 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C. pe care o modifică în sensul că respinge cererea de ordonanță președințială, iar potrivit art 49 alin 3 și urm va admite cererea de intervenție în interesul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta S. P. S. împotriva sentinței civile nr.
2360 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C. pe care o modifică în sensul că respinge cererea de ordonanță președințială, admite cererea de intervenție în interesul pârâtei.
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta A. N. PENTRU P. ȘI A..
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
GREFIER V. D.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond. C. C
| ← Decizia comercială nr. 2771/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 127/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
