Decizia comercială nr. 49/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 49/2012
Ședința { F. publică} de la 25 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de către contestatoarea SC B. T SRL împotriva deciziei civile nr. 2074 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., privind și pe intimat SC A. SA, intimat B. E. J. M. M., intimat R. B., având ca obiect contestație la executare contestație la titlu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă domnul Coza
Georg V. în calitate de administrator al societății contestatoare, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. după care,
Reprezentantul contestatoarei invocă excepția nulității deciziei civile nr.
2074 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., pentru încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.
Curtea învederează faptul că acesta este un aspect ce va fi verificat odată cu fondul.
Reprezentantul contestatoarei consideră că este vorba de o excepție de procedură și solicită instanței să se pronunțe asupra acesteia anterior judecării fondului.
Curtea, după deliberare, califică excepția nulității ca o apărare invocată în susținerea contestației în anulare, aspect ce va fi analizat odată cu fondul cauzei.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentantul contestatorului solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, învederând că achiesează la toate motivele de nulitate invocate în scris. conform Codului de procedură civilă, după suspendarea cauzei ca urmare a formulării unei cereri de recuzare, părțile trebuie să fie citate, dispoziții ignorate de instanță, motiv de nulitate absolută, nefiind respectate normele de citare. Mai arată că a invocat excepția nulității la prima zi de înfățișare, fiind o nulitate relativă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin decizia civilă nr.2074 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Curții de
A. C. s-a respins recursul declarat de recurenta SC B. T SRL împotriva decizieicivile nr. 6/A/(...) pronunțată de către Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), care a fost menținută în întregime.
Asupra recursului, Curtea a reținut următoarele:
Prin contestația formulată în dosarul (...) s-a solicitat lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, decizia civilă 2. în dosarul cu nr.(...) pentru completarea în dispozitivul deciziei 12/2008 a T.ui M. din dos.(...) în conformitate cu art.400 alin.2 C. Prin contestația care a fost respinsă ca inadmisibilă pentru că s-a utilizat procedura prev.de art.281/1 C., se urmărește completarea dispozitivului deciziei 2/2009 în sensul obligării intimaților la repararea prejudiciului, iar această reparare poate fi efectuată doar printr-o cerere separată prin care să se stabilească și modalitatea de restabilire a situației anterioare conform art.402/2 alin.3 C.
În ce privește casarea deciziei, aceasta s-a solicitat datorită neconcordanței între numele judecătorilor care au fost prezenți la soluționarea cauzei și cei care au soluționat-o efectiv.
Curtea a constatat că judecătorii care au participat la soluționarea cauzei au fost d-nele judecător S. O. și M. Hoban care au dat hotărârea recurată, iar faptul că în practicaua deciziei 6/(...) a T.ui M. s-au menționat judecătorii S. O. și Antoniu S. reprezintă o eroare materială care rezultă din actele dosarului și care a fost îndreptată conform încheierii din 14 iulie 2011.
Prin urmare, acest motiv de casare este neîntemeiat, iar în ceea ce privește decizia ce face obiectul recursului aceasta s-a pronunțat pe cererea investită introdusă în conformitate cu prevederile art.400 alin.2 C. și în mod întemeiat a fost respinsă ca inadmisibilă deoarece prevederile art.399 C. menționează că se poate face contestație în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu doar dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.281/1 C.
Deși recurentul a susținut că nu există nicio încheiere care să soluționeze o cerere de lămurire a înțelesului, întinderii si aplicării dispozitivului sentinței conform art.281/1 C. ci doar prin prisma art.281/2 C., această situație este contrazisă de decizia civilă nr.7/A/4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în care recurenta a depus o cerere de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr.2. și o cerere de îndreptare a erorii materiale invocând prev.art.281, 281/1 și 281/2 C.
Prin această decizie s-au respins toate cererile petentei SC B. T SRL printre care și cea de lămurire a dispozitivului sentinței, apreciindu-se că aceste cereri nu au fost formulate nici în fața primei instanțe și nici prin cererea de apel și nu se poate dispune lămurirea dispozitivului în sensul completării acesteia.
Astfel, susținerea recurentei respectiv că nu s-ar fi introdus o cerere în conformitate cu dispozițiile art.281/1 nu este reală și prin urmare, în mod întemeiat Tribunalul Maramureș a reținut inadmisibilitatea formulării contestației în anulare prin prisma prevederilor art.399 C.
Ca atare, recursul este nefondat și a fost respins conform prevederilor art.312 C., nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de pct.2,7,8 și 9 și 3. C. întrucât hotărârea nu s-a dat de alți judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii, hotărârea cuprinde motivele pe care se sprijină, au fost interpretate actele juridice deduse judecății în mod corect, hotărârea fiind pronunțată în conformitate cu acestea și cu motivele legale aplicabile cauzei în speță.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare SC B. T
SRL solicitând anularea acesteia, învederând următoarele:
1.Nulitatea proprie a unui act de procedură atrage și nulitatea (numită derivată) a altor acte de procedură (care pot fi întocmite legal), în măsura în careacestea din urmă nu pot avea o existentă de sine stătătoare (articolul 106 alin. (1) Cod procedură civilă), Indiferent că sunt anterioare (exemplu: nulitatea hotărârii pronunțată de alți judecători decât cei din dezbaterile in fond se răsfrânge și asupra dezbaterilor), concomitente sau ulterioare (exemplu: anularea citării atrage și nulitatea hotărârii care s-a pronunțat, anularea minutei atrage și nulitatea hotărârii), Prin urmare, efectul extensiv al nulității se va produce când instanța constată un nex cauzal între acele acte de procedură, indiferent de natura normelor încălcate.
În minuta întocmită cu ocazia deliberării lipsește de asemenea mențiunea că decizia a fost pronunțată în ședință publică, această omisiune fiind sancționată cu nulitatea relativă, în condițiile art.l05 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Prin omisiunea acestei mențiuni, ni s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii respective. N. în momentul de față nu
știm ce s-a întâmplat, orice încercare de a afla acest lucru a eșuat, considerăm că dezbaterile nu numai că nu au fost publice, dar nu au avut loc. Nulitatea relativă operează în cazul încălcării normelor dispozitive. Excepția este de procedură, peremptorie și relativă. Poate fi invocată numai de partea vătămată, protejată prin dispoziția legală (în caz de coparticipare procesuală necesară, adică când mai multe părți au același interes, excepția poate fi invocată de oricare, potrivit articolului 48 alin. (2) Cod procedură civilă) fie chiar în ziua de înfățișare la care s-a produs neregularitatea , fie Ia prima zi de înfățișare ce a urmat și înainte de a se pune concluzii în fond. (articolul 108 alin. (3) Cod procedură civilă), neputându-se invoca propria vină (articolul 108 ultim. alin. Cod procedură civilă).
Prin urmare, nulitatea relativă se acoperă dacă nu a fost invocată de către partea interesată sau dacă a fost invocată ulterior termenelor arătate, Instanța nu poate" invoca din oficiu această nulitate, dar poate să-i atragă atenția părții asupra acestui drept, în temeiul articolului 129-130 Cod procedură civilă.
Ședința publică din data de 15 martie 2012 a avut loc fără citarea părților.
Așa cum reiese din economia dosarului în data de 15 martie 2012 a fostformulată, inițial verbal ulterior în scris, cerere de recuzare. C. de recuzare a fost timbrată și motivată. Dezbaterile au fost suspendare.
Alături de cazurile generale de suspendare de drept reglementate dearticolele 242 - 244 Cod procedură civilă, suspendarea de drept a judecății intervine și în cazul formulării, respectiv judecării cererii de recuzare. A. lucru rezultă din prevederile articolului 31 alin. (3) Cod procedură civilă, unde se prevede că în cursul judecării cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedură, ceea ce echivalează cu o suspendare de drept a procesului.
Suspendarea judecății se dispune printr-o încheiere. Prin încheierea de suspendare a judecății, instanța nu se dezinvestește de soluționarea pricinii, darprocesul rămâne în nelucrare și orice act de procedură efectuat în timpulsuspendării judecății este lovit de nulitate.
Suspendarea judecății operează în bloc față de toate părțile din proces.
Reluarea judecății se face fie din oficiu, fie printr-o simplă cerere în care se va arăta numărul dosarului, data și cauza suspendării, relații in legătură cu dispariția cauzei de suspendare și solicitarea repunerii pe rol a cauzei. Instanta va fixa un termen și va cita părțile.
Părțile nu au fost citate, reprezentantul recurentei nu a fost prezent Ia dezbateri fiind încălcate prevederile art. 85, 107 Cod procedură civilă.
2.Contestatorul mai susține decizia a cărei retractare se solicită s-a dat cu încălcarea principiului contradictorialității.
Contradictorialitatea constă in posibilitatea conferită de lege de a discuta și combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil. A. principiu domină întreaga activitate de soluționare a litigiului.
A. principiu impune cerința ca nicio măsură să nu fie ordonată de instanță înainte ca aceasta să fie pusă in discuția contradictorie a părților.
Instanța trebuie să asigure părților posibilitatea de a-și susține și argumenta cererile, de a invoca probe, de a comate dovezile solicitate de adversar, de a ridica și combate toate excepțiile procesuale invocate.
În jurisprudenta CEDO principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. A. principiu - unul din elementele noțiunii mai largi de proces echitabil - impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care sa nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu "adversarul" ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotarârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost - Huler contra Suediei, hotarârea 1997-1/24 noiembrie 1997).
Înțeles în acești termeni, principiul discutat permite aprecierea modului în care instanta înțelege sa mențină "echilibrul" necesar desfășurării unui proces echitabil, in special în privinta comunicării între părți a tuturor pieselor dosarului care vor servi la adoptarea deciziei sale.
De asemenea" dreptul la o procedură contradictorie, implică, în esența, posibilitate a pentru partile unui proces de a lua cunoștință de toate piesele si observațiile prezentate judecătorului și de a le discuta (cauza Morel contra
Franței, hotarârea din 6 iunie 2000).
Constituția României stabilește, cu valoare de principiu, obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință îndatoririle ce-i revin din tratatele la care este parte, precum și faptul că tratatele ratificate de P. fac parte din dreptul intern. Integrarea normelor internaționale consensuale în dreptul intern se realizează prin ratificarea instrumentelor juridice internaționale
(acord. convenție, protocol, statut, pact etc.), operațiune prin care acestora li se conferă forță obligatorie de către P. întrucât ratificarea se face prin lege, clauzele instrumentului internațional ratificat sunt integrate în sistemul normelor interne, urmând a avea forța juridică a legii. Distinct de consacrarea integrării dreptului internațional în sistemul juridic național, legea fundamentală a României conține reglementări specifice referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului.
Astfel, art.20 stabilește că interpretarea și aplicarea drepturilor și libertăților cetățenești se fac în concordanță cu prevederile tratatelor internaționale la care R. este parte și că reglementările internaționale din domeniul drepturilor omului, cuprinse în tratatele ratificare de R., au prioritate față de reglementările interne în cazul în care între ele există neconcordanțe,.Prin
Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135 din 31 mai
1994, R. a ratificat Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului
(C.), precum și protocoalele adiționale la aceasta nr. 1, 4, 6, 7, 9, 10.
În acest mod, conform art.l l și 20 din Constituție, Convenția și protocoalele ei adiționale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având prioritate față de acesta, altfel spus C. și protocoalele adiționale au devenit izvor de drept intern obligatoriu și prioritar, ceea ce, în plan național, are drept consecință imediată aplicarea convenției și protocoalelor de către instanțele judecătorești române, iar în plan internațional acceptarea controlului prevăzut de C. cu privire la hotărârile judecătorești naționale.
Ca o garanție a respectării drepturilor omului, Convenția prevede, în articolul 6, dreptul oricărei persoane la un proces .
Rezultă că, în accepțiunea Convenției, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente și anume: accesul liber la justiție; examinarea cauzei în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil; examinarea cauzei de către untribunal independent, imparțial, stabilit prin lege; publicitatea pronunțării hotărârilor judecătorești.
Cerința din articolul 6 pct. l al Convenției, aceea ca o cauză să fie examinată în mod echitabil, trebuie înțeleasă în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces și anume principiul contradictorialității și principiul dreptului Ia apărare, ambele asigurând egalitatea deplină a părților în proces.
Contradictorialitatea este principiul care îngăduie părților din proces să participe în mod activ și egal la prezentarea, argumentarea și dovedirea drepturilor lor în cursul desfășurării procesului, mai precis să discute și să combată susținerile făcute de fiecare dintre ele și să-și exprime opinia asupra inițiativelor instanței în scopul stabilirii adevărului și al pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
În virtutea contradictorialității, părțile își aduc reciproc la cunoștință pretențiile, apărările și probele de care înțeleg să se folosească în proces, prin cererile scrise adresate instanței, judecata nu se poate face decât după legala lor citare, în cursul procesului toate părțile sunt ascultate în mod egal, inclusiv asupra împrejurărilor de fapt sau de drept puse în discuție de instanță, în vederea aflării adevărului în cauză, încuviințarea probelor se face în ședință publică, după prealabila lor discutare de către părți, iar hotărârile judecătorești sunt comunicate părților, în vederea exercitării căilor legale de atac.
Dreptul la un proces echitabil înseamnă și posibilitatea rezonabilă a oricărei părți de a expune cauza sa instanței de judecată, în condiții care să nu o dezavantajeze fată de partea adversă, ceea ce se realizează prin asigurarea dreptului său la apărare.
Contestatorul și-a fundamentat demersul pe dispozițiile art. 317 alin.1
C.proc.civ pct.1, 85, 88pct.2,4,6, 89 alin.1, 100 alin.1, pct.2,4-8 și 107 C.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 26 aprilie 2012 R. B.
SA a solicitat respingerea contestației .
Deliberând asupra cererii de retractare Curtea reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinara de atac, care poate fi promovata numai daca sunt îndeplinite expres si limitativ cazurile si conditiile prevăzute de art. 317 sau 318 Cod procedura civila.
Potrivit articolului 317 Cod de procedura civila, invocat de contestator ca fiind temeiul juridic al contestației, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare:
1. când procedura de chemare a parții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinita potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost data de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publica privitoare la competenta.
Cu toate acestea, contestația poate fi primita pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificări de fapt sau daca recursul a fost respins fără ca el sa fi fost judecat în fond."
Prin contestația în anulare formulată contestatoarea invoca prevederile art
317 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civ, respectiv împrejurarea ca la termenul din data de
(...), ședința publica a avut loc fără citarea părților (vicierea procedurii de citare).
Prin decizia civilă nr. 6/A/(...) pronunțată de către Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...) s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea SC B. T SRL în contradictoriu cu intimații SC A. SA, R. B. SA S. B. M. și B. E. J. M. M.
Împotriva deciziei 6/A/(...) a T.ui M. s-a declarat recurs solicitându-se anularea respectiv casarea încheierii precum și soluționarea cererilor contestatoarei.
Cauza a fost înregistrată sub nr. (...) al Curții de A. C. La termenul de judecată fixat pentru soluționarea pricinii recurenta SC B. T SRL a fost legal citată .La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a răspuns reprezentantul legal al acesteia care în urma dezbaterilor a formulat oral o cerere de recuzare a întregului complet, motivându-și acest demers pe lipsa imparțialității obiective, raportat la maniera cu care instanța a tratat solicitările sale.
Față de cererea formulată, Curtea a pus în vedere reprezentantului legal să formuleze și să timbreze deîndată cererea pentru a putea fi soluționată de către un complet. Curtea a adus la cunoștința recurentei faptul că cererea de recuzare urmează a fi soluționată în cursul zilei , urmând ca dezbaterile să fie reluate după soluționarea cererii de recuzare, de către completul care urmează a fi stabilit în funcție de soluționarea cererii de recuzare.
Prin încheierea dată în ședința camerei de consiliu și pronunțată în ședința publică din (...)2 cererea de recuzare a fost respinsă.
Reprezentantul recurentei SC B. T SRL a fost prezent în sala de ședință la pronunțarea soluției asupra incidentului referitor la recuzare.
Judecata recursului a fost reluata de completul investit cu soluționarea recursului, la același termen de judecata - (...). Recurenta nu s-a mai prezentat la reluarea cauzei, după respingerea cererii de recuzare.
In caz de reluare a cauzei, citarea partilor nu este obligatorie, procedura de citare fiind îndeplinita pentru termenul de judecata in cauza - (...). De altfel, la acest termen de judecata, recurenta a fost prezentă , a formulat cererea de recuzare și a participat la pronunțarea soluției asupra incidentului referitor la recuzare. La momentul invocării incidentului i s-a adus la cunoștință faptul că dezbaterile urmau fie reluate după soluționarea cererii de recuzare.
Decizia civila nr. 2074 a fost pronunțată de Curtea de A. C. la data de (...). Pentru acest termen de judecata, astfel cum rezulta din actele dosarului, procedura de citare a fost legal îndeplinita. În aceste condiții nu este îndeplinita cerința prevăzută de art. 317 alin.1 pct.1 C.pr.civ. celelalte motive invocate de contestatoare neputând conduce la retractarea deciziei din perspectiva dispozițiilor pe care cererea a fost fundamentată.
Prevederile art. 85 și următoarele din codul de procedură civilă cu privire la citarea părților au fost îndeplinite. Motivul de contestație în anulare poate avea eficiență numai dacă , din cauza necitării sau a citării în alte condiții decât cele prevăzute de lege partea nu a fost prezentă la dezbaterea pricinii.
Or, lipsa recurentei de la dezbaterea în fond a recursului nu s-a datorat modului în care s-au îndeplinit actele de procedură privitoare la citarea părților pentru termenul din (...) , când pricina a fost judecată în fond, ci a fost expresia unei decizii asumată plenar de contestatoare care ,în prealabil, a fost informată că , ulterior soluționării cererii de recuzare, dezbaterile asupra recursului vor fi reluate la același termen.
Recurenta a avut posibilitatea să participe în mod activ și egal la prezentarea, argumentarea și dovedirea drepturilor lor în cursul desfășurării procesului, mai precis să discute și să combată susținerile făcute de fiecare dintre ele și să-și exprime opinia asupra inițiativelor instanței în scopul stabilirii adevărului și al pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, dar ales să nu uzeze de beneficiile decurgând din principiul oralității procesului civil. Prin dezlegarea pricinii pe baza înscrisurilor existente la dosar dreptul la un proces echitabil a fost respectat.
PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de B. T SRL împotriva deciziei civile nr.2074 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Curții de A. C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. I. I. G. A. N. S. AL H. A. B.red. S.Al H./A.C.
2 ex. -(...)
| ← Decizia comercială nr. 100/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 5322/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
