Sentința comercială nr. 13/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 13/2012
Ședința Camerei de C. de la 12 I. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U. Grefier M. T.
S-a luat în examinare soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Comercial Cluj, în soluționarea acțiunii formulată de reclamanta M. E., în contradictoriu cu pârâții C. P. PRIN R. L. C. D. ȘI C. C., U. S. și PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA, având ca obiect succesiune.
Soluționarea conflictului s-a făcut în camera de C., fără citarea părților.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr. 16570 din 9 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dos. nr. (...) s-a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe pusă în discuție din oficiu și ca o consecință a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M. E. împotriva pârâților C. P., U. S., U. L. și PRIMĂRIA CLUJ- NAPOCA, serviciul A. T., având ca obiect executare contract, în favoarea T.ui C. C., actual T. Specializat C..
Pentru a statua astfel, J. a reținut, în esență, că imobilul din litigiu și care face obiectul contractului de vânzare-cumpărare face parte dintr-un ansamblu de opt locuințe înșiruite construite în vederea vânzării în scopul obținerii de profit, că mai multe dintre acest opt case înșiruite au fost deja promise spre vânzare unor terți așa cum rezultă din antecontractele depuse la dosar, instanța reținând că pârâții și antecesorul pârâtei minore au efectuat astfel niște acte de comerț.
Cu trimitere la dispozițiile art. 7 și 9 din Codul comercial, instanța a tras concluzia că chiar și persoana care face în chip accidental o operațiune de comerț este supusă legii comerciale și jurisdicției comerciale, astfel că nu poate fi negat caracterul comercial alo contractului prin care pârâții s-au obligat deopotrivă să construiască și să vândă imobilul din litigiu, că operațiunile de vânzare săvârșite de pârâți au caracter repetat având astfel o natură comercială.
Totodată, instanța a mai reținut că reclamanta urmărește în principal prin cererea sa executarea obligațiilor asumate de către pârâți și antecesorul pârâtei minore prin contractul din litigiu, toate celelalte capete de cerere sunt accesorii executării contractului în discuție iar conform art. 17 C.pr.civ. instanța competentă să judece cererea principală este competentă să judece
și cererile accesorii și cum cererea principală în speță vizează executarea unui contract comercial, incluzând executarea silită atipică a unei obligații de a face prin obligarea pârâților la încheierea contractului în formăautentică sau pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să suplinească în caz de refuz, consimțământul acestora la încheierea contractului autentic, cerere pe care însăși reclamanta a declarat-o ca fiind cererea principală din cererea de chemare în judecată.
Pentru stabilirea jurisdicției comerciale specializate ca fiind competentă, pe lângă argumentele mai sus prezentate, judecătoria a mai reținut că sub aspect valoric suma ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare este de 95.000 euro, respectiv peste un miliard lei raportat la cursul euro de la data formulării cererii de chemare în judecată.
Prin sentința comercială nr. 2441 din 18 aprilie 2011 pronunțată de
Tribunalul Comercial CLUJ, actual T. Specializat C., s-a declinat competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamantă și pârâți în favoarea
Judecătoriei C.-N., s-a constat ivit conflictul negativ de competență și ca o consecință a fost trimis dosarul la Curtea de A. C. pentru a se pronunța regulatorul de competență.
Pentru a se statua astfel, jurisdicția specializată în materie comercială a reținut în esență că la termenul din data soluționării excepției reclamanta a ridicat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei , având în vedere natura litigiului și valoarea acestuia, instanța reținând că prețul apartamentului supus înstrăinării a fost stabilit la suma de 75.000 de euro, sub valoarea de 100.000 lei care odată atinsă ar fi atras competența materială de soluționare a cauzei de către tribunal conform art. 1 pct. 1, art. 2 cpt. 1 lit. b) C.pr.civ.
Tribunal arată că litigiul de față nu are nicidecum caracter comercial, edificarea imobilului din care face parte și apartamentul vândut reclamantei neputând fi apreciată doar prin ea însăși ca fiind o activitate comercială.
T. mai reține apoi că obiectul litigiului nu îl constituie fapte sau acte de comerț legate de construcția propriu-zisă, acțiunea introductivă având ca și capăt principal realizarea unui antecontract de vânzare-cumpărare referitor la un imobil, o atare cerere neputând avea un alt caracter decât unul civil.
Curtea, în temeiul art.22 alin. 2 teza ultimă C.pr.civ., reține că estecompetentă să se pronunțe asupra conflictului negativ de competență deoareceincidentul s-a ivit între o judecătorie și un tribunal din circumscripția acesteia.
Plecând de la prevederile art.721 C.pr.civ. care proclamă regula conform căreia dispozițiile Codului de procedură civilă alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă și comercială, cu derogările prevăzute la C. XIV din Cartea a VI-a, în materia competenței atât codul de procedură civilă cât și normele de organizare judecătorească fac distincția după materie respectiv, litigiile grefate în materia comercială aparțin jurisdicțiilor ce țin de instanțele specializate iar litigiile în materie civilă sunt de competența instanțelor de drept comun.
Sub aspectul materiei, prin obiectul litigiului dedus judecății în fața
Judecătoriei C.-N., a motivelor de fapt și de drept pe care se grefează actul de sesizare al reclamantei cât și scopul și finalitatea urmărită, Curtea constată că natura litigiului este civilă și nu comercială.
Prin cererea înregistrată la data de 9 octombrie 2008 ce face obiectul dos. nr. (...) reclamanta a învestit Judecătoria Cluj-Napoca cu soluționarea mai multor capete de cerere, printre care se regăsesc cereri de constatare și înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, cereri ce vizează dezbaterea succesorală după defunctul M. Mircea, respectiv partaj succesoral, cereri de constatare a calității de moștenitor după defunctul M. Mircea, de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de contract.
Dispozițiile art. 17 C.pr.civ. prevăd un caz de prorogare legală de competență, circumscris ipotezei în care reclamantul își valorifică, prin aceeași cerere de chemare în judecată, mai multe pretenții, care ar putea determina competențe diferite. În această ipoteză instanța competentă să rezolve capătul principal se va pronunța și asupra capetelor de cerere accesorii, chiar dacă, formulate separat, ar fi fost de competența unei alte instanțe.
Din explicațiile furnizate de reclamantă prin notele scrise explicative depuse la judecătorie (f. 135-136) și reiterate în fața T.ui Specializat (f. 13) aceasta susține că obiectul principal al cererii de chemare în judecată este prestația tabulară vizând construcția denumită în antecontractul aferent
„casă"; denumită generic cu nr. 3 și terenul aferent aspect susținut pe parcursul litigiului.
Or, față de capătul principal al cererii așa cum a fost susținut de reclamantă și calificat ulterior de ambele instanțe, trebuia să se rețină că o astfel de acțiune are natura juridică a unei acțiuni de carte funciară ce privește inclusiv sistemul de evidență de publicitate a imobilelor în acest registru ceea ce nu are nicio legătură cu activitatea comercială indiferent de statutul persoanelor juridice ori fizice între care se desfășoară litigiul.
Curtea mai reține că litigiile legate de rezolvarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sunt litigii de drept comun, iar competența soluționării unor astfel de litigii aparține jurisdicțiilor de drept comun.
Și este așa, deoarece în speță nu sunt date aspecte juridice legate de rezolvarea situației patrimoniului unui comerciant sau a unui necomerciant care să facă necesară aplicarea legii materiale comerciale pentru ca mai apoi să se rețină că litigiile referitoare la acestea să fie deferite spre competență jurisdicțiilor comerciale, potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a) C.pr.civ. corelate cu art. 1 pct. 1 din același cod și cu ale art. 36 alin. 3 rap. la art. 37 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
Pe de altă parte, Curtea reține că în cuprinsul capetelor de cerere cuprinse în acțiunea introductivă sunt cereri specifice materiei succesorale care nu este dată în competența de atribuțiune și în competența funcțională a jurisdicțiilor specializate în materie comercială.
A transforma litigiul dedus judecății dintr-un litigiu civil utilizându-se artificii procedurale într-un litigiu comercial ignorându-se obiectul acțiunii, scopul și finalitatea urmărită de reclamantă prin demersul judecătoresc înseamnă a ignora principiul disponibilității de esența procesului civil și prin maniera de provocare din oficiu a declinării de competență la mai bine de doi ani de la data sesizării instanței înseamnă ignorarea garanțiilor prevăzute de C. și C. privind dreptul la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.
Față de cele ce preced, Curtea reține că pentru respectarea dreptului la justiție și dreptului la un proces echitabil, soluționabil într-un termen rezonabil, în temeiul art.22 alin.2 și alin.5 C.pr.civ. și în raport de disp. art.1 pct.1 rap. la art. 2 art. 1 lit. b C.pr.civ. se va stabili că Judecătoriei C.-N. - Secția civilă îi revine competența de a soluționa cererea formulată de reclamanta M. E. împotriva pârâților C. P., U. S., U. L. și PRIMĂRIA CLUJ- NAPOCA, S. A. T..
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta M. E. împotriva pârâților C. P., U. S., U. L. și
PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA, S. A. T., în favoarea Judecătoriei C.-N..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2012.
| ← Decizia comercială nr. 5335/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 9652/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
