Decizia civilă nr. 107/2013. Revendicare
| Comentarii |
|
R O M A N I A
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 107/R/2013
Ședința publică din data de_ Completul este compus din :
PREȘEDINTE - D. H. JUDECATOR - M. C. B. JUDECĂTOR - C. C. GREFIER - S. M.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenții M.
D. și M. L. în contradictoriu cu intimata S.C. C. M. C.
S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 22690/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță revendicare.
La apelul nominal, cauza fiind luată la amânări fără discuții, se prezintă în reprezentarea intereselor recurenților, d-na avocat I. I. M.
, cu împuternicire avocațială depusă la fila 8 dosar și în reprezentarea intereselor intimatei, d-l. avocat M. Bejenaru-Dragoș, cu împuternicire avocațială depusă la acest termen.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
făcut referatul cauzei, constatându-se că s-au înregistrat la dosar, următoarele înscrisuri:
la data de 22 ianuarie 2013, din partea SC SS, o cerere prin care solicită să i se comunice, motivele de recurs pentru a putea depune întâmpinare și
la data de 15 februarie 2013, din partea intimatei SC C.
M. C. S., întâmpinare.
Reprezentanta recurenților depune la dosar chitanța nr.519603205/_ ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, aferente recursului. Solicită acordarea unui nou termen pentru a se comunica motivele de recurs, intimatei SC SS . Depune la dosar un exemplar din motivele de recurs.
Având cuvântul, reprezentantul intimatei SC C. M. C.
arată că nu se opune încuviințării cererii de amânare.
ul, după deliberare în ceea ce privește cererea de amânare a cauzei în vederea comunicării motivelor de recurs SC SS, urmează a o respinge, având în vedere faptul că, hotărârea judecătorească recurată are ca obiect instituirea sechestrului asigurator în care SC SS nu are calitate de parte, ca urmare cererea acesteia de a i se comunica motivele de recurs, urmează a fi respinsă, citarea acesteia s-a făcut dintr-o eroare a funcționarului de la registratură.
Față de aceste considerente, tribunalul dispune lăsarea cauzei
la ordine.
La ordine fiind luată cauza se prezintă în reprezentarea intereselor recurenților, d-na avocat I. I. M., și în reprezentarea intereselor intimatei, d-l. avocat M. Bejenaru-Dragoș.
Având cuvântul, reprezentanta recurenților arată că așa cum a menționat în motivele de recurs, potrivit dispozițiilor art. 592 al.1 C.pr.civ. cererea de sechestru asigurator se adresează instanței care judecă procesul. Instanța competentă material să judece acțiunea pe fondul cauzei este TRIBUNALUL CLUJ, instanța care este astfel competentă de a se pronunța și pe cererea de sechestru, astfel că Judecătoria Cluj-Napoca a încălcat normele de competență materială, iar hotărârea pronunțată este lovită de nulitate absolută, în baza art.105 alin.1 C.pr.civ.
Reprezentantul intimatei arată că înțelege să interpreteze susținerile reprezentantei recurentei ca și o apărare pe fond, ca și un argument pentru admiterea recursului, nu ca și o excepție. Dacă se va acorda cuvântul pe fond va argumenta motivele pentru care se impune respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, cu privire la acest aspect.
T. ul, în ceea ce privește excepția invocată, din oficiu pune în discuție natura civilă a litigiului și implicit excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. de soluționare a recursului.
Având cuvântul, reprezentanta recurenților solicită admiterea
excepției.
Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției. Consideră
că acest litigiu atât pe fond cât și în recurs se circumscrie prevederilor art.2 alin.1 lit b C.pr.civ., teza finală.
T. ul reține cauza în pronunțare, pe excepția invocată din
oficiu.
T R I B U N A L U L,
Prin sentință civilă nr. 22690/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, Judecătoria C. N. a admis cererea formulată de reclamanta SC C. S. în contradictoriu cu pârâții
M. D., M. L. si in consecința a dispus instituirea sechestrulului asigurător asupra bunului imobil proprietatea lui M. D. și M. L.
, bun imobil identificat cu date de CF 2. C. -N. nr. top. 128502/1/2/85/1/4, A+1, nr. cad. C1 și top. 12850/2/1/2/5/4/1, teren în suprafață de 735 m.p., cu casă de cărămidă pe fundații de beton, acoperită cu țiglă, la demisol cu garaj, atelier depozit, beci, CT, sas, la parter cu cameră de zi, bucătărie, cămară, dormitor, baie, sas, hol, antreu, la etaj cu 3 camere, sas, hol, alăturat garaj, situat din punct de vedere administrativ în C. -N., str. M. Eliade nr. 18, jud. C. .
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că reclamanta a formulat cerere pentru instituirea sechestrului asigurător, întemeiată pe prevederile art.591 alin.1 C.pr.civ., susținând că creanța pentru care se solicită instituirea măsurii asiguratorii este constatată prin contractul de vânzare-cumpărare autentic. A mai făcut dovada că pârâții dețin în proprietate imobilul asupra căruia dorește să se instituie sechestru.
Instanța este datoare să verifice toate aceste chestiuni, pentru a aprecia în ce măsură sechestrul poate asigura plata creanței, dacă nu este o măsură prea drastică, funcție de întinderea creanței și valoarea bunurilor mobile și imobile. Raportând cerințele legale la cauza pendinte, se constată că există proporționalitate între valoarea imobilului proprietatea pârâților și valoarea imobilului dobândit prin cumpărare de la aceștia.
Deși pârâții susțin că imobilul a făcut obiectul înstrăinărilor succesive, situație în care toți înstrăinătorii sau primul, ar fi chemat să garanteze pentru evicțiune, în cazul de față, măsura, așa cum o denumește chiar textul de lege, este una de asigurare, cu caracter vremelnic, garantând indirect solvabilitatea potențialului debitor. Apreciază, în consecință, că apărările pârâților nu pot înlătura temeinicia cererii de instituire a sechestrului, deoarece nu se statuează asupra vinovăției lor, asupra executării sau nu a contractului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurenții M.
D. si M. L., solicitând instanței casarea sentinței atacate constatând ca măsura aplicata a fost dispusa de o instanța necompetenta material si ca urmare reținerea spre judecare a cererii si pe fondul cauzei, respingerea cererii formulate de aplicare a sechestrului asigurător, nefiind intrunite condițiile legale cerute de art 591 alin.l, 2 si 3 C pr civila.
În motivare, recurenții au arătat că in raport de dispozițiile art.592 al.l Cod procedura civila, instanța competenta material sa judece acțiunea pe fondul cauzei este Tribunalul Cluj, instanța care are astfel competenta de a se pronunța si pe cererea de sechestru, astfel ca Judecătoria C. N. a încălcat normele de competenta materiala, iar hotărârea pronunțata este lovita de nulitate absoluta, in baza art 105 alin.l C pr civila.
Recurenții mai arată că hotărârea atacata conține grave discrepante intre considerente si dispozitiv, ceea ce ar conduce la modificarea ei, in baza art 304 pct 6, 7 C procedura civila. Instanța constata ca cerințele "formale" pretinse de lege sunt îndeplinite si in baza art 591 alin.2 C pr civila "admite cererea in parte, si in consecința va dispune instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile si asupra conturilor deținute de intimata" fara sa fi fost investita cu o asemenea cerere, ca mai apoi in dispozitiv sa dispună instituirea sechestrului asupra bunului imobil deținut de recurenti. Mai mult se dispune instituirea sechestrului fiind indisponibilizat intregul bun imobil, fara a se menționa ca doar pana la concurenta sumei solicitate de reclamant, instanța acordand mai mult decât a cerut reclamanta.
Instanța de fond, deși a reținut ca exista o creanța constatata prin act scris, dar care nu este exigibila, retine totodată si aplicabilitatea dispozițiilor art.592 alin.2 Cod procedura civila. Or, daca invocarea situației prevăzuta de alin.3 nu exclude invocarea, în cadrul aceleiași cereri, si a dispozițiilor alin.l ori a dispozițiilor alin.2 ale art.591 Cod procedura civila, separat, în nici un caz nu este posibila invocarea alin.l ori a alin.2 ca temei de drept si îndeplinirea unora dintre condițiile prevăzute în alin.l si a altora din alin.2.
Pe fondul cauzei, recurenții solicită să se aprecieze ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.591 C.pr.civila pe care reclamanta si-a întemeiat pretenția. Astfel, creditoarea nu si-a dovedit susținerile din cerere, respectiv temeinicia pretențiilor, situație în care nu se justifica instituirea sechestrului asigurător asupra bunului imobil din patrimoniul lor, cu atât mai mult cu cât nu exista intenția de a le înstrăina si nici
pericolul diminuării patrimoniului. Simpla afirmație a reclamantei, neprobata în nici un fel, în sensul existentei riscului încheierii de către recurenți a unor eventuale acte translative de proprietate cu privire la bunurile sale, acte ce ar îngreuna realizarea creanței, nu justifica instituirea sechestrului asigurător, care este si trebuia sa ramâna o măsura cu caracter special ce trebuie luata numai în cazuri bine justificate.
Mai mult, cerințele alin 1 al art 591 C pr civila sunt foarte clare: pe langa constatarea creanței prin înscris, creanța trebuie sa fie si exigibila, condiție neindeplinita in cazul de fata si recunoscuta de reclamanta. Reclamanta nu se afla nici in situația prevăzuta de art.591 al.2 Cod procedura civila, deoarece intr-o asemenea situatie creditorul trebuia sa depună odată cu cererea si dovada consemnării unei cauțiuni calculata la jumătatea valorii reclamate.
Singura situație în care nu este ceruta condiția exigibilității creanței este prevăzuta expres în alin.3, insa reclamanta nu a dovedit nici cerințele alineatului trei. Concret, reclamanta nu a dovedit ca debitorii au micșorat prin fapta lor asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori să-și risipească averea. Pe de alta parte instanța este ținuta sa verifice existenta unui pericol (ceea ce presupune justificarea unor elemente obiective), nicidecum a unei temeri a reclamantului (care este un aspect pur subiectiv, ce tine de psihologia acestuia), în al doilea rând, nu exista niciun pericol de înstrăinare a bunurilor, iar situația financiara a debitorilor este departe de a fi precara.
Pe de alta parte trebuia analizata oportunitatea si justețea indisponibilizarii unui bun imobil a cărui valoare depășește de cel puțin 2 ori valoarea creanței. Evident ca trebuie avuta în vedere si proporția dintre creanța pretinsa si bunul indisponibilizat, nu se poate indisponibiliza un bun a cărui valoare depășește cu mult valoarea creanței pretinse, existenta
unei vădite disproporții în acest sens conturând ideea caracterului abuziv al măsurii solicitate.
Intimata C. M. C. S., prin întâmpinare a solicitat în principal respingerea recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 22690/2012 de către Judecătoria Cluj-Napoca, ca fiind legala si temeinica, menținerea in totalitate a Sentinței civile nr. 22690/2012 a Judecătoriei C.
- N., iar în subsidiar in caz de casare cu reținere, admiterea cererii de aplicare a sechestrului asigurător asupra imobilului inscris in CF nr. 2.
C. -N. și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare intimata a arătat că, apreciind ca in speța sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 591 Cod procedura civila, Judecătoria Cluj-Napoca in mod corect a procedat la admiterea cererii si instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului indicat mai sus.
Astfel, in speța de fata, instanța de fond a considerat in mod corect ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 159 Cod procedura civila. Cu privire la depunerea cauțiunii fixate de către instanța, intimata arată că după cum rezulta si din dosarul cauzei, a depus Recipisa de consemnare a cauțiunii in cuantum de 88.029,44 RON, reprezentând 20
% din valoarea sumei urmărite. Cu privire la constatarea creanței printr- un act scris, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 191 din_ la SCNP Korcsok & Asociații, intimata a achiziționat de la
M. D. si M. L. imobil teren in suprafața de 1160 mp din C. -N. CF nr. 2. . Prin acțiunea in revendicare imobiliara formulata de către S.
S. sub nr. de dosar_, intimata arată că risca pierderea proprietății dobândite cu buna credința prin contractul autentificat sub nr. 191 din data de_ .
Cu privire la dovada intentării acțiunii având ca obiect valorificarea creanței, intimata arată că raportat la faptul ca dosarul nr._ având ca obiect revendicare imobiliara se afla pe rolul instanțelor de judecata, precum si faptul ca intimata a formulat cerere de chemare in garanție pentru evictiune imobiliara pe M. D. si M. L., este evident faptul ca exista intentata o acțiune referitoare la valorificarea dreptului său de creanța referitor la prețul plătit pentru imobilul achiziționat prin Contractul de vânzare - cumpărare. Cu privire la condiția micșorării prin fapta garanților a asigurărilor date creditorului, ori cu privire la existenta pericolului ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa-si ascundă ori sa-si risipească averea, intimata apreciază ca in speța de fata, condiția mai sus indicata este indeplinita.
După cum rezulta si din considerentele instanței de fond, intimata apreciază ca in speța de fata exista proportionalitate intre valoarea imobilului proprietatea paraților si valoarea imobilului dobândit prin cumpărare. Măsura instituirii sechestrului asigurător are tocmai rolul de a asigura, cu caracter vremelnic, pericolul de insolvabilitate a potențialului debitor.
Analizând exceptia necompetentei materiale a T. ului Specializat C., cu prioritate conform dispozitiilor art.137 Cod procedura civila, tribunalul reține următoarele:
Judecatoria C. N. a fost investita cu solutionarea unei actiuni prin care reclamanta SC SS a solicitat instantei de judecata sa dispuna obligarea paratei SC C. M. C. S. sa-i lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 1160 mp situat in intravilanul orasului C. -N., tarlaua 89 cu nr.top.12860/4/_ 0/4/_ 0/4/4/1, inscris in CF nr.2. C. N., CF nr.2. C. N. si 2. C. N., obligarea paratei la demolarea constructiei si aducerea terenului la starea initiala.
La data de_, parata SC C. M. C. S. a formulat o cerere de chemare in garantie fata de M. D. si M. L., solicitand obligarea acestora sa restituie suma incasata cu titlu de pret in baza si conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.191/_ precum si daunele interese prevazute de lege pentru evacuarea imobiliara. In motivare, a aratat in esenta ca a cumparat de la garanti terenul in suprafata de 1160 mp in intravilanul municipiului C. -N., identificat in
CF nr.2. C. -N., cu nr.cad. 2. si a achitat un pret de 150.000 euro, la momentul vanzarii chematii in garantie fiind proprietari tabulari.
La data de_, parata SC C. M. C. S. a formulat in contradictoriu cu paratii M. D. si M. L. si o cerere de sechestru asigurator asupra unui imobil si a mai multor bunuri mobile aflate in proprietatea acestora, pentru a-i fi asigurata restituirea pretului, in eventualitatea admiterii cererii de chemare in garantie.
Prin incheierea civila recurata, prima instanta a admis cererea paratei si a dispus infiintarea sechestrului asigurator asupra bunului imobil proprietatea lui M. D. și M. L., bun imobil identificat cu date de CF 2. C. -N. nr. top. 128502/1/2/85/1/4, A+1, nr. cad. C1 și top. 12850/2/1/2/5/4/1, teren în suprafață de 735 m.p., cu casă de cărămidă pe fundații de beton, acoperită cu țiglă, la demisol cu garaj, atelier depozit, beci, CT, sas, la parter cu cameră de zi, bucătărie, cămară, dormitor, baie, sas, hol, antreu, la etaj cu 3 camere, sas, hol, alăturat garaj, situat din punct de vedere administrativ în C. -N., str. M. Eliade nr. 18, jud. C. .
La analiza exceptiei necompetentei materiale a T. ului Specializat C., se impune a se avea in vedere competenta primei instante de solutionare a cauzei, din perspectiva naturii litigiului care a facut obiectul cererii de chemare in judecata, precum si a dispozitiilor art.17 Cod procedura civila. In baza acestor dispozitii, cererea de sechestru asigurator formulata de parata, titulara in acelasi timp a unei cereri de chemare in garantie, intra in competenta instantei careia ii revine competenta de solutionare a actiunii principale, cererea de sechestru asigurator, ca si cererea de chemare in garantie reprezentand cereri incidentale care sunt in caderea instantei sesizate cu actiunea principala.
In ce priveste competenta materiala functionala a T. ului Specializat C. de solutionare a prezentului recurs, se constata in primul rand ca instanta care a pronuntat incheierea recurata, respectiv Judecatoria C. N., a apreciat ca actiunea introductiva are o natura civila, dispunand prin sentinta civila nr.23289/_ declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea T. ului C., data fiind valoarea obiectului cererii, care depasea valoarea prag de 500.000 lei prevazuta de art.2 al.1 lit.b Cod procedura civila. Devreme ce prima instanta a apreciat ca litigiul are o natura pur civila, se impune ca recursul declarat impotriva incheierii prin care a fost admisa cererea de sechestru asigurator, ca cerere incidentala, sa fie solutionat de instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea, competenta materiala functionala a acesteia fiind determinata de modul in care prima instanta a calificat actiunea si a stabilit natura litigiului.
In al doilea rand, verificandu-si propria competenta materiala, din perspectiva normelor incidente, respectiv dispozitiile art.2 al.1 lit.b Cod procedura civila, precum si in raport de competenta instantei care este competenta sa solutioneze actiunea principala, T. ul Specializat C. constata ca revine T. ului C. competenta de solutionare a recursului. Astfel, actiunea formulata de reclamanta SC SS, inregistrata initial pe rolul J. i C. N., este o actiune de revendicare imobiliara formulata in contradictoriu cu parata SC C. M. C. S., prin care s-a solicitat
obligarea paratei sa-i lase reclamantei in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 1160 mp situat in C. -N., evidentiat sub aspect cadastral in tarlaua 89 si care din punct de vedere topografic se identifica cu imobilul cu nr.top.12860/4/_ 0/4/_ 0/4/4/1, inscris in CF nr.2. C. N., CF nr.2. C. N. si 2. C. N. . De asemenea, a fost formulat un capat de cerere accesoriu, prin care s-a solicitat obligarea paratei la demolarea constructiei si aducerea terenului la starea initiala.
Din motivarea actiunii rezulta ca reclamanta SC SS a dobandit dreptul de proprietate de la SC TEX POGGIANA COM IMPEX S., care la randul sau l-a dobandit prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.5065/_ de notariatul de Stat Judetean C. de la numitul Kun M. . Acesta din urma si-a justificat dreptul de proprietate asupra respectivului teren cu TP nr.5331/189/_ . De asemenea, prin sentinta nr.6669/_ pronuntata in dosarul nr.6057/1994 al J. i
C. N., s-a dispus la cererea numitului Kun M. atribuirea catre acesta a imobilelor cu nr.top.nou 12863/d/__ _ 0/4/_ 0/4/_ 0/4/_ 0/4/4/1, cu care se identifica terenul in suprafata de 3 ha si 4000 mp evidentiat in titlul de proprietate mai sus mentionat.
Din motivarea aceleiasi actiuni rezulta ca SC C. M. C.
S. a dobandit dreptul de proprietate asupra unui teren in suprafata de 1160 mp de la numitii M. D. si M. L., care la randul lor au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de la numitul SCHINTEE
M. N M. in baza contractului de vanzare-cumparare nr.2986/_, terenul fiind identificat in tarlaua 89, parcela 12860/4/6/1. Numitul SCHINTEE M. N M. si-a justificat dreptul de proprietate cu TP nr.16797/_, in urma unei reconstituiri a dreptului de proprietate ca mostenitor al defunctului Floca G. .
Conform sentintei civile nr.6669/_ pronuntata de Judecatoria C. N. in dosarul nr.6057/1994, mai sus mentionata, numitului Floca G. i-a fost atribuit terenul cu nr.top.nou 12860/4/6/1, amplasat paralel cu terenul reclamantei. In opinia reclamantei, numitul SCHINTEE M. N M. a instrainat un alt teren decat cel specificat in titlul de proprietate detinut, astfel ca in prezent parata ocupa fara drept o parte din terenul reclamantei.
Din motivele de fapt si de drept ale actiunii reiese ca actiunea reclamantei SC SS este o actiune in revendicare imobiliara, a carei solutionare va presupune compararea titlurilor de proprietate detinute de fiecare dintre antecesorii partilor in litigiu, pentru a se stabili care dintre aceste titluri este preferabil. Raportat la data promovarii cererii de chemare in judecata, aceasta va fi solutionata in conformitate cu dispozitiile art.563 si 565 din Noul Cod Civil. Cat priveste titlurile primare de proprietate detinute de fiecare dintre antecesorii partilor, acestea sunt reprezentate de titluri de proprietate emise de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., in conditiile Legii nr.18/1991 si probabil a legilor ulterioare, astfel ca insasi litigiul purtat intre parti va presupune o analiza a legalitatii titlurilor in discutie din perspectiva legilor fondului funciar.
Din acest punct de vedere, calitatea partilor de profesionist sau neprofesionist este irelevanta, cauza urmand a fi solutionata in
conformitate cu dispozitiile art.563 si 565 din Noul Cod civil, respectiv a Legii nr.18/1991 si a celorlalti legi emise in materia fondului funciar. Se impune si observatia ca in prezentul litigiu calitatea de profesionist a partilor nu atrage incidenta dispozitiilor Legii nr.31/1990, a Codului Comercial sau a altor norme legale aplicabile litigiilor intre profesionisti, date fiind obiectul si cauza cererii de chemare in judecata.
Astfel, in afara actelor si operatiunilor legate de activitatea pe care o exercita ca profesiune, profesionistul, respectiv societatea comeciala inregistrata la registrul comertului, poate sa faca si acte de natura civila care, evident, nu pot fi supuse regimului de comercialitate. In acest sens, se impun a fi avute in vedere actele de drept privat care prin structura si functia lor esentiala nu se pot referi la activitatea desfasurata ca profesie si care raman civile indiferent de persoana care le savarseste si de calitatea acesteia de profesionist sau neprofesionist.
Pentru toate considerentele expuse, intrucat natura litigiului dedus judecatii este esentialmente civila, aceasta natura neputand fi modificata in calea de atac, instanta specializata apreciaza ca nu este competenta sa solutioneze prezentul recurs, neexistand nicio norma legala care sa ii confere aceasta competenta, iar T. ului C. ii revine competenta materiala de solutionare a recursului, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art.2 pct.3 raportat la art.159 pct.2 si art.158 Cod procedura civila va admite exceptia invocata din oficiu si va declina competenta de solutionare a recursului in favoarea instantei mentionate.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. de soluționare a recursului, invocată din oficiu și, în consecință:
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții M. D. si M. L. în contradictoriu cu intimata S.C. C.
M. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr.22690/_ pronunțată
de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. _ | în favoarea T. | ului | |
C. . | |||
Irevocabilă. | |||
Pronunțată în ședință publică, azi, _ | . |
PRESEDINTE, | JUDECATOR, | JUDECATOR, | GREFIER, | ||
D. H. M. | C. | B. C. | C. | S. M. |
Red.2.ex./MCB/LU/_ Judecator fond: C. M. C. Judecatoria C. N.
| ← Decizia civilă nr. 2845/2013. Retragere asociat | Încheierea civilă nr. 2415/2013. Revendicare → |
|---|
