Decizia civilă nr. 124/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 124/2013
Ședința publică din data de 23 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile declarate de reclamanții S. D., S. I. M. - PRIN S. D., S. ANA -
PRIN S. D., S. L. - PRIN S. D., S. I. - PRIN S. I., S.
I. M. - PRIN S. I., M. ANA A., R. G. A., O. F., O. I., O.
C., O. M., L. D. C., S. N. D. - PRIN S. I. și pârâta SC
O. VIG SA PRIN SC O. VIG SA - SA, împotriva sentinței civile nr. 1054 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița- Năsăud, având ca obiect pretenții daune materiale și morale - prejudicii produse prin accidente auto.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.1054 din 07 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții S. D., S. I. M. - prin S. D., S. ANA - prin S. D., S. L. - prin S. D., S. I., S. I. M., S.
N. D., M. ANA A., R. G. A., O. F., O. I., O. C., O.
M., L. D. C., împotriva pârâtei O. V. I. G. SA, reprezentată prin O. VIG SA - SA și în consecință a fost obligată pârâta O. V.
G. S.A. să plătească în favoarea reclamanților despăgubiri civile, astfel:
90.000 lei daune morale și 13.000 daune materiale în favoarea reclamantei S. D. ;
câte 100.000 lei daune morale și o sumă periodică de 150 lei lunar, de la data accidentului și până la majorat pentru fiecare din reclamantele minore S.
M., născ. la data de_ ; S. L., născ. La_ și S. ANA, născ. La_ ;
90.000 lei daune morale și 17.000 lei daune materiale în favoarea reclamantului S. I. ;
100.000 lei daune morale în favoarea reclamantului S. I. M. ;
100.000 lei daune morale și 2010 lei daune materiale - renta lunară de întreținere de 200 lei lunar, calculată de la data accidentului până la majorat, în favoarea reclamantului S. N. D., născ. la_ ;
50.000 lei daune morale în favoarea reclamantei O. M. ;
câte 40.000 lei daune morale pentru fiecare din reclamanții: M. ANA A.
, R. G. A., O. F., O. I., O. C. și L. D. C. .
A fost obligată pârâta la plata penalităților de 0,1 % pe zi întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la plata efectivă a sumelor.
A fost respins ca neîntemeiat petitul de obligare a pârâtei către reclamanții
S. I. M. și S. N. D. la plata sumelor de 1339,92 lei rentă întreținere și respectiv 30.000 lei, daune materiale pentru vătămare corporală.
A fost obligată pârâta O. V. I. G. la plata următoarelor sume cu titlu de cheltuieli de judecată:
- 4.000 lei către reclamantul S. | I. ; | |
- 4.972lei către reclamanta S. | D. | . |
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de_, pe DJ 172B, pe raza localității Parva a avut loc un accident rutier în care au fost implicate autoturismul marca Skoda Fabia, cu nr. de înmatriculare BN - 81-
YLA, condus de către S. T. și autoutilitara marca Man cu nr. de înmatriculare_, condusă de către numitul Buzilă D. .
În urma accidentului rutier, numiții S. T. și S. Varvara M.
(conducătorul autoturismului ,respectiv pasagera din stânga spate a autoturismului) au decedat iar numiții S. N. - D. și S. I. - V. au suferit leziuni corporale traumatice.
S-a reținut că accidentul de circulație s-a datorat culpei exclusive a numitului S. T. care a condus autoturismul cu viteză peste limita legal admisă și neadaptată la condițiile de drum - în curbă - astfel că a pierdut controlul asupra direcției și a pătruns în contrasens, lovind autoutilitara condusă de numitul Buzilă D. .
Prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud dosar 760/P/2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Buzilă D. fiind incidente prev. art. 10 lit. d C. pr. penală (nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, art. 178 alin.1,2 și 5 Cod penal și vătămare corporală din culpă, faptă prev. la art. 184 Cod penal), precum și față de S. T. pentru infracțiunile ucidere din culpă în formele agravante, prev. de art. 178 alin.1,2, și 5 Cod penal, vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. Cod penal, cu aplicarea art. 10 lit. g teza a III-a Cod procedură penală, întrucât a intervenit decesul făptuitorului.
Starea de fapt privind accidentul de circulație din_ și vinovăția în producerea acestuia este dovedită cu actele dosarului penal nr. 760/P/2011al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud în carte s-a dat rezoluția din
20.08.201 și nu este contestată nici de intimata O. care este asiguratorul de răspundere civilă auto în condițiile Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu mofigicările și completările ulterioare, în baza Poliței de asigurare RCA depusă și la prezentul dosar (f.24).
De asemenea, reclamanții au făcut dovada gradului de rudenie cu victimele decedate în accident, cu actele de stare civilă depuse la dosar și existente, în parte și la dosarul penal.
Pentru o mai bună evidență și administrare a probelor, reclamanții au fost împărțiți în două grupuri, respectiv pe păgubiți ai celor 2 persoane decedate în accident: pentru decedat Sângeorzan T., reclamanții de ordin 1-4 iar pentru decedata S. M. Varvara, reclamanții de ordin 5-14.
Fiecare din cele două categorii de reclamanți au solicitat atât despăgubiri materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare și îndeplinirea ritualurilor creștinești dar și daune morale, în cuantumuri diferite, funcție de gradul de rudenie, de la 500.000 lei pentru soții, părinții și copii ai decedaților și câte
50.000 lei frații și surorile, iar reclamantul de ordin 7, S. N. D. ,victimă la
rândul ei, a solicitat 100.000 lei daune morale dar și daune materiale ca urmare a vătămărilor corporale de 30.000 lei.
De asemenea, pentru copiii minori s-au cerut suma globale reprezentând pensia de întreținere,calculată de la data accidentului până la majorat.
În ceea ce privește daunele materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și îndeplinirea ritualurilor creștinești, tribunalul a reținut că acestea au fost dovedite cu actele depuse la dosar și martorii audiați în cauză, în limita sumelor de 13.000 lei pentru defunctul S. T., ce se va plăti reclamantei S. D. - soție, care a efectuat aceste cheltuieli și de 17.000 lei pentru defuncta S. M. Varvara, ce se va achita soțului S. I. care a avansat cheltuielile.
De asemenea, în favoarea minorelor victimelor decedate,S. I. M.
,născ.la_ ,S. Ana,născ.la_ și S. L., născ.la_, s-au stabilit rente lunare de întreținere până la majoratul acestora, de câte 150 lei lunar, rente calculate în baza prev. art.86 și 94 Codul Familiei,(aplicabile raporturilor juridice născute ca urmare a accidentului din data de_ ) prin raportare la venitul minim pe economie de cca. 900 lei.
Referitor la celelalte daune materiale solicitate de reclamanții de rând 6 și 7, fii ai decedatei S. M. Varvara,tribunalul consstată că reccl.S. I. M., fiind născut la data de_ (f.17), nu este îndreptățit la rentă de întreținere întrucât era major la data accidentului și nu a făcut dovada că se află în continuarea studiilor.Doar relatarea martorului P. Gavrilă (f.96) care arată că
"fiul cel mic este elev, nu înlocuiește banala adeverință ce se putea elibera de o unitate școlară.
Pentru celălalt fiu, S. N. D., născ.la_ (f.18) și care a devenit major la data de_ se poata acorda renta de întreținere, calculată în baza art.86 și 94 Cod familiei, la suma globală solicitată, de 2010 lei.
De asemenea, pentru reclamantul S. N. D. nu se poate acorda suma de 30.000 lei daune materiale pentru vătămări corporale întrucât nu a făcut dovada unor prejudicii materiale în acest sens.
În ceea ce privește daunele morale instanța a reținut că potrivit doctrinei juridice și jurisprudenței, prejudiciul moral este consecința negativă nesusceptibilă de evaluare pecuniară care rezultă din lezarea unui drept sau
interes nepatrimonial cum ar fi: dreptul la viață, la integritate corporală, la sănătate, la onoare etc. și constă în moartea, durerile fizice sau/și psihice cauzate prin vătămarea integrității corporale sau a sănătății, atingerea onoarei sau reputației unor persoane.
De asemenea,doctrina și jurisprudența au recunoscut ca fiind un prejudiciu moral suferința de ordin afectiv pentru pierderea unei persoane apropiate iar în cauză,prin declarațiile martorilor audiați, s-a dovedit că între victimele decedate și rudele apropiate (reclamanții din acțiune) arau relații apropiate, de afecțiune și sprijin material, cu atât mai mult cu cât victimele decedate erau persoane tinere.
Potrivit prev.art.49 din L.nr.l36/l995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, în cazul asigurării de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule (Cap.3), " asiguratorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule… a căror drepturi se exercită direct împotriva asigurătorului, în cazul în care se solicită ca stabilirea lor să se facă prin hotărâre judecătorească (art.54 alin.l).
Așadar, fiind de principiu că în cazul răspunderii civile delictuale, prejudiciul trebuie reparat integral, fie el material sau moral, pârâta O., în
calitate de asigurator a fost obligată să plătească reclamanților prejudiciile morale cauzate de decesul celor 2 victime ale accidentului rutier.
Tribunalul a apreciat, în concordanță și cu practica judiciară, că toți reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri morale, în mod diferențiat, în funcție de gradul de rudenie cu victimele decedate și în funcție de care se apreciază și suferințele psihice, prezente și viitoare, a lipsei de afecțiune din partea celor apropiați ori de ajutor și sprijin material și moral în diferite etape ale vieții fiecăruia dintre reclamanți.
Astfel tribunalul a apreciat că sunt de natură să aducă o compensație corespunzătoare a prejudiciilor morale, suma de câte 90.000 lei pentru soții victimelor decedate ,câte 50.000 lei pentru părinții decedaților și câte 40.000 lei pentru frații / surorile acestora.
S-au acordat daune morale mai mari, respectiv câte 100.000 lei în favoarea copiilor decedaților S. T. și S. M. Varvara, cu precizarea că pentru reclamanul S. N. D., care a solicitat acordarea și a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale pentru vătămări corporale,nu s-au acordat aceste daune întrucât nu a făcut dovada vătămărilor corporale și a consecințelor acestora.
În baza prev. art. 36 alin.1 din Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, nr.14/25.nov.2011, valabil pentru accidentele produse în anul 2011, asiguratorul de răspundere civilă auto (R.C.A.) a fost obligat să plătească reclamanților penalități de întârziere de 0,1% pe zi la sumele acordate, începând cu a 11 - a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata efectivă a sumelor.
De asemenea, în baza art. 274 C. pr. civ., pârâta a fost obligată să plătească reclamantului S. I. suma de 4.000 lei și reclamantei S. D. suma de 4.972 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de deplasare pentru avocat, justificate cu chitanțele depuse la dosar. Reclamanții S. I., S. I. M., S. N. D., O. M., O.
C., O. I., O. F., M. ANA A., R. G. A., L. D. C., S.
D., SÎGEORZAN I. M. prin mama S. D., S. ANA prin mama S. D., S. L. prin mama S. D.
, prin apelul formulat au solicitat majorarea sumelor acordate cu titlu de daune morale până la nivelul celor solicitate prin acțiunea introductivă; acordarea daunele materiale solicitate de minorele S. I. M. în cuantum de 11.612,64 lei, S. Ana M. în cuantum de 17.753,94 lei și S. L. în cuantum de 15.074,10 lei, precum și de minorul S. N. D. de 2010 lei în sumă globală, acordarea daunelor materiale pentru S. I. D. în cuantum de 1339,92 lei și pentru S.
N. D., în cuantum de 30.000 lei, reprezentând daune materiale pentru vătămare corporală.
În motivare se arată că în fapt, prin cererea introductivă reclamanții au solicitat obligarea pârâtei, la plata daunelor morale și materiale, SC O. SA, ca urmare a decesului lui: S. M. VARVARA și S. T. precum și vătămarea gravă al lui S. N. DĂ NUȚ, într-un accident de circulație, la data de_, după cum urmează: S. D. 500.000 lei daune morale și 30.000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare, S. I. M. 500.000 lei daune morale și 11.612,64 lei indemnizație lunară cumulată, daune materiale; S. Ana 500.000 lei daune morale și 17.753,94 lei indemnizație lunară cumulată, daune materiale; S. L. 500.000 lei daune morale și 17.753,94 lei
indemnizație lunară cumulată, daune materiale; S. I. 500.000 lei daune morale și 30.000 lei daune materiale, reprezenînd cheltuieli de înmormântare; S.
I. M. ei 500.000 lei daune morale și 1339,92 lei indemnizație lunară cumulată, daune materiale; S. N. D. 500.000 lei daune morale și 2010 lei indemnizație lunară cumulată, daune materiale și daune morale în sumă de
100.000 lei și daune materiale în sumă de 30.000 lai ca urmare a vătămărilor suferite în accident; O. M. 500.000 lei daune morale* O. Floare 50.000 lei daune morale; O. I. 50.000 lei daune morale; O. C. 50.000 lei daune morale; M. Ana A. 500.000 lei daune morale; R. G. A. 50.000 lei daune morale; L. D. C. 50.000 lei daune morale.
In mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și de drept și a dispus obligarea pârâtei la plata de daune materiale și morale.
Apelanții au înțeles să critice hotărîrea instanței de fond sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate precum și în ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind sumele solicitate de S. I. M. ei în cuantum de 1339,92 lei reprezentând rentă întreținere și S. N. D., în cuantum de
30.000 lei, reprezentând daune materiale pentru vătămare corporală.
De asemenea critică soluția instanței de fond și sub aspectul acordării daunelor materiale reprezentând prestații de întreținere pentru minorii S. I.
M., S. Ana, S. L. și S. N. D. ca prestații lunare și nu în sumă globală.
Într-adevăr este atributul exclusiv al instanței să stabilească cuantumul daunelor morale însă aprecierea asupra cuantumului acestora, trebuie să se facă având în vedere, trauma suferită de soții, copii, părinții și frații celor decedați în evenimentul rutier din data_ .
Dispariția fulgerătoare a soțului, respectiv a tatălui, a provocat familiei S. traume incomensurabile, atât de natură fizică, cât și de natură psihică. Un astfel de eveniment lasă în urma doar un mare gol ce nu va putea fi umplut niciodată. Daunele materiale solicitate de minorele S. I. M. în cuantum de 11.612,64 lei, S. Ana în cuantum de 17.753,94 lei, S. L. în cuantum de 15.074,10 lei, reprezintă 1/6 din salariul minim pe economie de la data producerii accidentului, până la împlinirea vârstei de 18 ani, având în vedere faptul că aceastea sunt lipsite de afecțiunea și întreținerea tatălui lor. Minorele au suferit un prejudiu material ce se impune a fi reparat, prin acordarea daunelor materiale solicitate, reprezentând prestație de întreținere pentru minorele S. I. M., S. Ana și S. L. pe care o solicităm în sume globale și nu ca prestații periodice lunare. Aceeași solicitare o avem și în privința minorilor S. I. M. ei și S. N. D., în cuantumul solicitat.
In ceea ce privește soțul supravietuitoar al defunctei S. M. Varvara, S.
I. M. ei și S. N. D. pe lângă pierderea suportului afectiv și material, aceaștia vor trebui să compenseze astfel și lipsa mamei atât din punct de vedere afectiv cât și educațional.
De asemenea este de netăgăduit impactul emoțional și suferința la care a fost supuși mama și frații lui S. M. Varvara prin pierderea într-un mod atât de tragic și atât de neașteptată a surorii mai mari.
Daunele materiale solicitate de S. N. D., în cuantum de 2010 lei și
S. I. M. ei în cuantum de 1392,92 lei reprezintă 1/4 din salariul minim pe economie de la data producerii accidentului, până la împlinirea vârstei de 18 ani, respective până la terminarea studiilor, având în vedere faptul că aceștia au fost lipsiți de afecțiunea și întreținerea mamei lor. Fii au suferit un prejudiu material ce se impune a fi reparat, prin acordarea daunelor materiale solicitate, reprezentând prestații de întreținere pe care le solicităm în sume globale și nu ca prestații periodice lunare.
Instanța de fond a apreciat în mod eronat că pensia nu poate fi acordată ca o sumă globală, ci doar ca o prestație periodică lunară, nici un text de lege în vigoare la data decesului sau la data pronunțării sentinței neinterzicând acesta. Ori, acolo unde legea nu interzice înseamnă că permite iar repararea prejudiciului material cauzat printr-o faptă ilicită trebuie să fie integrală.
Persoana păgubită este cea care are alegerea între a solicita acordarea pensiei de întreținere ca prestație periodică lunară sau ca sumă globală. De astfel, acordarea pensiei ca sumă globală este benefică atât pentru cel care pretinde această sumă putând fi eficient investită, cât și pentru cel ce o datorează întrucât evită judecăți ulterioare care pot urmări majorarea pensiei în raport de evoluția salariului minim pe economie.
Art.530, alin. 3, N.C.Civ. chiar dacă nu era în vigoare la data accidentului, a consacrat expres posibilitatea acordării prestației periodice sub forma unei sume globale, legiuitorul consacrând soluția jurisprudenței în acest sens.
Au depus în acest sens decizia 199/2011 a Curții de Apel Craiova rămasa definitivă prin care într-o speță similară a obligat asigurătorul la plata pensiei de întreținere pentru o minoră în sumă globală, sumă calculată la % din salariul tatălui de la decesul acestuia și pînă la majoratul minorei.
Banii nu pot compensa o asemenea pierdere însă, s-a arătat că, dacă se are în vedere o reparație, nu atât în sensul tradițional al repunerii în situația anterioară, care nu este cu putință, ci în sensul unei compensații, o sumă de bani ce poate permite părții prejudiciate să uite, eventual, să realizeze un transfer de afectivitate ori să găsească o alinare în condiții de viață mai confortabile.
Determinarea întinderii despăgubirii echivalente unui prejudiciu nepatrimonial presupune, desigur, o doza apreciabilă de arbitrar, însă așa cum se întâmplă în cazul celui patrimonial, ceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despăgubirea ce vine să compenseze prejudiciul, și nu prejudiciul ca atare.
Recunoașterea unui drept de despăgubire nu se poate explica decât prin voința de a oferi o satisfacție care poate contrabalansa efectul vătămării, fără a-1 face să dispară și fără ca aceasta satisfacție să aibă o corespondență cu prejudiciul. Pentru a evita incoerenta determinată de lipsa oricărui reper sau tarif oficial, s-a apreciat că judecătorii trebuie să aibă ei înșiși anumite baremuri consacrate de jurisprudență.
Apreciază că daunele morale solicitate de părțile vătămate sunt îndestulătoare pentru compensarea prejudiciilor morale suferite precum și în concordanță cu pratica judiciară europeană în materie și desigur cu o serie de hotărâri ale unor instanțe judecătorești din România.
Pârâta SC O. VIG SA prin apelul declarat a solicitat admiterea apelului, desființarea in parte a hotărârii atacate si pe cale de consecința modificarea acesteia sub aspectul daunelor solicitate
.
În motivare se arată că prin Sentința civila nr. 1054/2013 a Tribunalului Bistrița -Nasaud, s-a admis in parte acțiune reclamanților- rude de familie ale numiților Sangeorzan T. si S. M. Varvara, acordandu-se acestora in cuantum diferențiat daune materiale si morale.
In ceea ce privește cuantumul daunelor materiale acordate numiților S.
D. si S. loan, instnata de fond a acordat suma de 13.000 lei si 17.000 lei, motivând ca acestea au fost dovedite parțial cu martori si parțial cu inscrisuri. Solicitam instnatei de apel sa reducă cuantumul acestora numai in măsura in care sunt dovedite cu inscrisuri la dosar. înțelegem să subliniem în acest context faptul de notorietate că declarațiile martorilor pot conține o doză importantă de subiectivism - fapt explicabil și "admisibil" până la un punct, întrucât este de înțeles că, din perspectiva factorului uman, emoțional, interyin sentimente de compasiune, solidaritate și compătimire, firești în astfel de cazuri.
Apreciază sumele acordate cu titlu de daune morale ca fiind exagerate si, pe cale de consecința, solicită cenzurarea si acordarea cu prudenta si printr-o analiza prealabila atenta.
Asa cum s-a stabilit in doctrina civila cuantumul daunelor morale solicitate ar trebui raportat la cel acordat in cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție având
in vedere faptul ca, infracțiunea a fost săvârșita din culpa. De asemenea, sumele acordate ar fi trebuit sa aiba un caracter strict compensatoriu, fara a se transforma in amenzi excesive pentru autorii daunelor si in venituri ^justificative pentru victime.
De altfel, prejudiciul moral nu poate fi evaluat in bani, acesta neavand valoare patrimoniala. Daunele morale nu înlocuiesc o valoare economica cu o alta valoare economica, ci sunt destinate a atenua sau alina suferințele fizice sau psihice ale victimei.
Având in vedere absenta unor criterii obiective de evaluare a prejudiciului moral, prevăzute de legislația național, cu titlu de recomandare (si nu numai) indicam Ghidul pentru Soluționare Daunelor M. le elaborat sub îndrumarea Fondului de protecție a Victimelor Străzii ce a stabilit in urma unei analize amănunțite a practicii in materie despăgubirea medie generala pentru fiecare persoana prejudiciata, indiferent de relația de rudenie intre aceasta si persoana decedata la suma de 52883 lei . Cu titlu exemplificativ, redă datele transmise de Fondul de Protecție a Victimelor Străzii privind despăgubirea medie calculate
dupa relația persoanei prejudiciate cu persoana decedata. Calculandu-se valoarea medie de despăgubire acordata la nivelul Curților de Apel din România, pentru rudele de gradul I ale persoanei decedate, precum si pentru fratele/sora si sotul/sotia supravietuitor/oare, au rezultat următoarele: -pentru copilul major (descendent de gradul I -fiu/fiica) ,ca urmare a decesului părintelui (mama/tata)- 36434 lei; -pentru copilul minor (descendent de gradul I -fiu/fiica) ,ca urmare a decesului părintelui (mama/tata)- 51324 lei; -pentru părintele (ascendant de gradul I -mama/tata) ca urmare a decesului fiului/fiicei -pentru decesul sotului/sotiei - 52510 lei.
Trebuie avut in vedere faptul ca orice pretenție civila trebuie dovedita, fie ea si de natura nepatrimoniala . Aceasta susținere a fost reiterate atat de jurisprudenta cat si de doctrina. A retine un prejudiciu moral fara ca acesta sa fie dovedit ar fi o sursa de imbogatire fara just temei.
Victimele unui accident rutier doresc o satisfacție morala, pe care o obțin in urma condamnării vinovatului de producerea accidentului si, legiuitorul oferă posibilitatea obținerii si a unei satisfacții materiale, dar, doar in cazul intervenirii unor modificări radicale in viețile acestora.
Scopul acordării daunelor morale este acela de a complini modificările intervenite in stilul de viata al pârtilor civile, modificări care duc la privarea acestuia de anumite activități, care, anterior evenimentului puteau fi indeplinite in mod natural, fara nicio intervenție sau fara nici un ajutor, sau, in situații grave, alinarea suferinței cauzate de decesul unei persoane apropiate.
In speța, nu au fost administrate probe ce sa ateste ca in viata pârtii civile au intervenit modificări majore.
De asemenea, sumele acordate ar trebui sa aiba efecte strict compensatorii, fara a se transforma in amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici in venituri nejustificative pentru victime.
Cu privire la suferințele pârtilor civile rugam instanța sa constate ca acestea nu pot justifica acordarea unor sume exagerate cu titlu de daune morale. S-a reținut in jurisprudenta ca prejudiciul a fost apreciat la un cuantum excesiv, având in vedere ca inculpatul a comis fapta din culpa si nu cu intenție, motiv pentru care instanța a micșorat cuantumul. Din acest motiv, consideram ca daunele excesive (100000 lei- 50.000 lei) acordate cu titlu de daune morale excede proportionalitatea cu ideea de justa despăgubire, devenind o imbogatire
fara justa cauza.
Daunele morale reprezintă prejudicii cauzate unei persoane, constând in suferințe de ordin psihic. Normele eticii interzic, de principiu, acordarea de
despăgubiri materiale pentru daune morale deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent bănesc.
Este, insa, justificata acordarea unor compensații materiale acelor persoane cărora le-au fost alterate viata familiala si sociala ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de alte persoane, insa intre valoarea daunelor Solicitate si cuantumul admis de instanța trebuie sa existe un echilibru, astfel incat valoarea daunelor acordate sa nu duca la o imbogatire fara just temei.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă, moderată, proporțională cu întinderea pagubei suferite și să nu constituie o cauză de îmbogățire fără just temei.
Totodată trebuie avuta în vedere conjunctura economică din România la ora actuală. Dacă inculpatul nu ar fi avut această asigurare, nu i-ar fi ajuns o viață de om să plătească despăgubirile.
Câtimea acestora trebuie stabilita exclusiv in raport cu posibilitățile inculpatului nicidecum in raport de notorietate sau posibilitățile materiale ale societății de asigurare, a cărei activitate, de altfel, este grav perturbata de astfel de despăgubiri. Nu poate constitui un criteriu de stabilire a întinderii daunelor morale potențialul financiar al societății de asigurare.
Suma maxima a despăgubirilor ce apare menționata pe polița RCA este prevăzuta cu scopul de a acoperi daunele ce s-ar putea produce intr-un accident rutier cu catastrofa soldat cu pierderea unui număr foarte mare de vieți omenești ( ex: decesul a unui număr de 30-40 de pasageri dintr-un autobuz sau autocar) urmând ca la stabilirea daunelor morale ce urmează a fi acordate sa se aiba in vedere si acest aspect menționat.
La acordarea daunelor morale instanța trebuie sa aiba in vedere faptul ca sumele acordate pârtilor civile nu trebuie sa reprezinte o sancțiune aplicata asigurătorului si/sau inculpatului si nici nu trebuie văzuta ca o suma mica in comparație cu suma ce apare scrisa pe polița de asigurare RCA. Conceptul de polița RCA a fost gândit si reprezintă o răspundere fata de terțe persoane si nu o sursa de imbogatire .
De asemenea, atrage atenția asupra impactului financiar pe care o astfel de sentința o poate avea asupra funcționarii unei societății de asigurări, aceste sume acordate obligând asigurătorul sa majoreze considerabil primele de asigurare RCA pentru a putea ramane pe piața si a avea putere fianciara sa-si acopere costurile de funcționare.
Analiza apelurilor declarate raportat la prevederile art 296C pr civ
, Curtea reține următoarele
Starea de fapt astfel cum a fost stabilită de către prima instanță și persoanele vinovate și cea care răspunde nu au fost contestate, apelul vizând doar întinderea răspunderii sub aspectul daunelor morale și de asemenea materiale .
Tribunalul a reținut În ceea ce privește daunele materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și îndeplinirea ritualurilor creștinești, că acestea au fost dovedite cu actele depuse la dosar și martorii audiați în cauză, în limita sumelor de 13.000 lei pentru defunctul S. T., ce se va plăti reclamantei S.
D. - soție, care a efectuat aceste cheltuieli și de 17.000 lei pentru defuncta S.
M. Varvara, ce se va achita soțului S. I. care a avansat cheltuielile.
Una din condițiile necesare pentru obligarea persoanei vinovate la plata despăgubirilor este ca prejudiciul să fie dovedit ori în privința daunelor materiale
evidențiate de tribunal pentru înmormântare și îndeplinirea ritualurilor creștinești nu se poate reține existența dovezii atât timp cât nu au fost prezentate înscrisurile în original și au fost prezentate doar opisuri ale cheltuielilor materiale ce nu pot fi coroborate cu declarațiile martorilor audiați ( filele 95 și 96 din dosarul de fond ), care relatează din cele comunicate de rudele părților, apelul pârâtei SC O. VIG SA, apărând ca fiind fondat sub acest aspect .
În ceea ce privește daunele morale prima instanța a reținut că potrivit doctrinei juridice și jurisprudenței, prejudiciul moral este consecința negativă nesusceptibilă de evaluare pecuniară care rezultă din lezarea unui drept sau interes nepatrimonial cum ar fi: dreptul la viață, la integritate corporală, la sănătate, la onoare etc. și constă în moartea, durerile fizice sau/și psihice cauzate prin vătămarea integrității corporale sau a sănătății, atingerea onoarei sau reputației unor persoane.
De asemenea,doctrina și jurisprudența au recunoscut ca fiind un prejudiciu moral suferința de ordin afectiv pentru pierderea unei persoane apropiate iar în cauză,prin declarațiile martorilor audiați, s-a dovedit că între victimele decedate și rudele apropiate (reclamanții din acțiune) arau relații apropiate, de afecțiune și sprijin material, cu atât mai mult cu cât victimele decedate erau persoane tinere.
Toate acestea le-a raportat prima instanță la prevederile .art.49 din L.nr.l36/l995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, care statuează că în cazul asigurării de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule (Cap.3), " asiguratorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule… a căror drepturi se exercită direct împotriva asigurătorului, în cazul în care se solicită ca stabilirea lor să se facă prin hotărâre judecătorească (art.54 alin.l).
Apelanta a apreciat că au fost determinate greșit sumele acordate cu titlu de daune morale, fiind exagerate întrucât cuantumul daunelor morale solicitate ar trebui raportat la cel acordat in cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție având in vedere faptul ca, infracțiunea a fost săvârșita din culpa. De asemenea, sumele acordate ar fi trebuit sa aibă un caracter strict compensatoriu, fara a se transforma in amenzi excesive pentru autorii daunelor si in venituri nejustificate pentru victime.
Starea de fapt astfel relevată trebuie analizată prin raportare la
împrejurarea că prejudiciile nepatrimoniale denumite și daune morale sau prejudicii extrapatrimoniale sau nepecuniare, reprezintă acele consecințe dăunătoare cu conținut neeconomic și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale.
Determinarea despăgubirilor cuvenite persoanei prejudiciate trebuie să aibă un efect compensatoriu astfel că nu se poate realiza așa cum dorește apelanta prețuirea valorii nepatrimoniale lezate deoarece dreptul la viață și ocrotire sunt inestimabile și incontestabile.
Literatura de specialitate unită cu practica judiciară pertinentă, s-a reținut în ansamblu că indemnizația acordata pentru repararea prejudiciului moral trebuie sa reprezinte, în realitate, o reparare a acestuia, în sensul unei compensații sau satisfacții compensatorii.
Stabilirea cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor morale include, în mod firesc, o doză mai mică sau mai mare de arbitrar. Totuși, despăgubirea trebuie raportată la prejudiciul moral suferit, la gravitate, importanța si consecințele acesteia pentru persoana vătămată, iar aprecierea prejudiciului se realizează sub aspectul efectelor negative suferite de persoana
vătămată pe plan psihic astfel că susținerile apelantei pârâte din această perspectivă vor fi înlăturate .
Aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea "prețului" suferinței fizice si psihice care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate.
La determinarea cuantumului daunelor morale instanța trebuie să se raporteze la ce au pierdut reclamanții pe plan psihic, social, si familial, în raport de gradul de rudenie în care se afla cu defuncții, din ceea ce ar însemna o viata normală, liniștită si fericita pentru aceștia în momentul respectiv, dar și în viitor, în societatea respectivă.
Elementele evidențiate infirmă susținerile apelantei referitoare la acordarea unor daune disproporționate întrucât trimiterea la practica judiciară în abstract nu este în măsură să releve o greșită determinare a cuantumului daunelor morale ce apar ca justificate în concret pentru considerentele reținute anterior .
Invocarea unei medii rezultate din soluțiile pronunțate în diverse instanțe din țară relevă contrar celor afirmate de apelanta pârâtă că au fost acordate atât sume superioare celor stabilite de tribunal cât și unele inferioare în raport de circumstanțele cauzelor respective și probatoriile administrate acolo .
Contrar susținerilor apelantei pârâte raporturile de rudenie, legăturile afective și efectele decesului au fost evidențiate iar în privința efectelor asupra minorilor care și-au pierdut părintele, afectarea vieții acestora sub toate aspectele nu poate fi contestată și ca atare nu se poate reține că sumele astfel stabilite reprezintă o sursa de îmbogățire fără just temei.
Apelata pârâtă susține că victimele unui accident rutier doresc o satisfacție morala, pe care o obțin in urma condamnării vinovatului de producerea accidentului însă omite că în prezenta cauză prin rezoluția procurorului din dos nr 760/P/2011 din data de_ s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții Buzilă D. și Sângeorzan T. .
Tocmai de aceea legiuitorul oferă posibilitatea obținerii si a unei satisfacții materiale, in cazul intervenirii unor modificări radicale in viețile persoanelor vătămate iar absența unui membru al familiei, aflat în strânsă legătură cu reclamanții în raport de gradul de rudenie evidențiat din documentele prezentate
Este real că scopul acordării daunelor morale este acela de a complini modificările intervenite in stilul de viata al pârtilor civile, modificări care duc la privarea acestuia de anumite activități, care, anterior evenimentului puteau fi indeplinite in mod natural, fara nicio intervenție sau fara nici un ajutor, sau, in situații grave, alinarea suferinței cauzate de decesul unei persoane apropiate, așa cum susține apelanta pârâtă .
Intervenirea modificări majore, în special în viața soților supraviețuitori și minorilor în condițiile în care s-a evidențiat existența unei vieți de familie a desfășurării activităților de către membrii de familie decedați trebuie reținută ca fiind dovedită .
Suferințele reclamanților, contrar celor afirmate de apelanta pârâtă pot justifica acordarea sumelor stabilite de prima instanță cu titlu de daune morale. Susținerea apelantei potrivit căreia trebuie avuta în vedere conjunctura economică din România la ora actuală și împrejurarea că dacă inculpatul nu ar fi avut această asigurare, nu i-ar fi ajuns o viață de om să plătească despăgubirile nu poate fi primită motivul existenței sistemului de asigurări fiind tocmai protejarea victimelor de insolvabilitatea persoanelor vinovate, la momentul
producerii riscului asigurat .
Contrar susținerilor apelantei câtimea acestora trebuie stabilita exclusiv in raport cu cicumstanțele cauzei și pentru a atinge scopul reparator și nu pote fi
luate în considerare nici posibilitățile persoanei vinovate și de asemenea nici notorietatea sau posibilitățile materiale ale societății de asigurare.
Suma maxima a despăgubirilor ce apare menționata pe polița RCA este prevăzuta cu scopul de a acoperi daunele ce s-ar putea produce intr-un accident rutier distincția făcută de apelanta pârâtă cu privire la ipoteza unei catastrofe soldată cu pierderea unui număr foarte mare de vieți omenești nefiind făcută în nici un text legal astfel că nu poate fi permis nici acesteia să o facă .
Apelanții reclamanții susțin că Instanța de fond a apreciat în mod eronat că pensia nu poate fi acordată ca o sumă globală, ci doar ca o prestație periodică lunară, nici un text de lege în vigoare la data decesului sau la data pronunțării sentinței neinterzicând acesta.
Argumentele reclamanților sub acest aspect nu pot fi validate întrucât sumele urmează a fi acordate substituie veniturile pe care victima, beneficiar al asigurării le-ar fi oferit minorilor, ori sumele destinate întreținerii reclamanților minori urmau a fi asigurate în timp, periodic și nu printr-o prestație unică .
Persoana păgubită nu este cea care are alegerea între a solicita acordarea pensiei de întreținere ca prestație periodică lunară sau ca sumă globală instanța în raport cu destinația sumelor o stabilit în mod corect că sumele ce reprezintă daunele materiale datorate minorilor vor fi achitate ca rente lunare pentru intervalul stabilit corect de prima instanță .
Referitor la celelalte daune materiale solicitate de reclamanții de rând 6 și 7, fii ai decedatei S. M. Varvara,tribunalul a constat că reccl.S. I. M., fiind născut la data de_ (f.17), nu este îndreptățit la rentă de întreținere întrucât era major la data accidentului și nu a făcut dovada că se află în continuarea studiilor, însă în fața instanței de apel această lipsă a fost complinită
, astfel că sub acest aspect apelul apare ca fondat si în consecință va obliga pârâta să plătească în favoarea reclamantului S. I. -M. o rentă lunară de 200 lei de la data producerii accidentului și până la finalizarea studiilor.
Apelanții reclamanți au mai invocat greșita stabilire a cuantumului despăgubirilor în ceea ce privește reclamanții cu privire la daunele morale, susținând că determinarea întinderii despăgubirii echivalente unui prejudiciu nepatrimonial presupune, desigur, o doza apreciabilă de arbitrar, însă așa cum se întâmplă în cazul celui patrimonial, ceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despăgubirea ce vine să compenseze prejudiciul, și nu prejudiciul ca atare.
Recunoașterea unui drept de despăgubire nu se poate explica decât prin voința de a oferi o satisfacție care poate contrabalansa efectul vătămării, fără a-l face să dispară și fără ca aceasta satisfacție să aibă o corespondență cu prejudiciul.
Argumentele invocate apar ca pertinente, Curtea reținând că că indemnizația acordata pentru repararea prejudiciului moral trebuie să reprezinte, o reală compensație.
Despăgubirea ce se acordă este raportată la prejudiciul moral suferit în concret și consecințele acesteia pentru persoana vătămată, sub aspectul efectelor negative suferite de persoana vătămată pe plan psihic în raport de pierderea suferită, pe care instanța de apel o apreciază ca fiind superioară în ceea ce privește pierderea părintelui sau soțului decât în privința rudelor de gradul doi .
Aprecierea prejudiciului moral nu poate fi restrânsă determinarea suferinței psihice ci presupune aprecierea coroborată a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului pe toate planurile vieții persoanei vătămate.
Determinarea cuantumului daunelor morale presupune analiza pierderilor suferite de reclamanți pe plan psihic, social, si familial, în raport de gradul de rudenie în care se afla cu defuncții .
Invocarea practicii de la nivelul altor instanțe de către apelanții reclamanți nu poate decât să evidențieze limitele în care s-au pronunțat soluții, fără însă a a schimba procesul deliberativ .
Curtea a apreciat pentru argumentele evidențiate că pentru reclamanții de rând 1-7 S. D., S. I. M. - PRIN S. D., S. ANA - PRIN
S. D., S. L. - PRIN S. D., S. I. - PRIN S. I., S. I.
M. - PRIN S. I., stabilirea unui cuantum superior al daunelor morale, respectiv suma de 450.000 lei având în vedere pierderile suferite de reclamanți pe plan psihic, social, si familial, în raport de gradul de rudenie în care se afla cu defuncții, apelul fiind considerat ca fondat sub acest aspect .
Apelul declarat de către reclamanții M. Ana A., R. G. A., O. F.
, O. I., O. C., O. M. și L. u D. C., în raport de mijloacele aflate la îndemâna instanței pentru determinarea cuantumului prejudiciul evidențiate anterior și elementele stabilite ca fiind definitorii între care gradul de rudenie, a fost apreciat ca nefundat cu consecința menținerii dispozițiilor primei instanțe în ceea ce îi privește .
Considerentele evidențiate au format convingerea instanței aspra temeiniciei apelurilor declarate, în limitele stabilite, astfel că în baza art 296 și urm C pr civ
, Curtea, va admite în parte apelul reclamanților și va admite în parte apelul declarat de pârâta SC O. VIG SA împotriva sentinței civile nr. 1054 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Traibunalului Bistrița-Năsăud pe care o va schimba în parte după cum urmează: va respinge petitul privind obligarea pârâtei la plata către reclamanții S. D. și S. I. a daunelor materiale solicitate, va menține disozițiile hotărârii privind obligarea la plată a daunelor materiale sub forma rentei, va obliga pârâta să plătească în favoarea reclamantului S. I. -M. o rentă lunară de 200 lei de la data producerii accidentului și până la finalizarea studiilor și va menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate pentru reclamanții: M. Ana A., R. G. A., O. F., O.
I., O. C., O. M. și L. u D. C. toți cu domiciliul procesual ales la SCPA "Jercan G., Vlad & Asociații din C. -N. str.Emil Isac, nr.23, jud. C. și va schimba în parte hotărârea privind acordarea daunelor morale în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamanților de rd. 1-7, S. D., S. I.
M. - PRIN S. D., S. ANA - PRIN S. D., S. L. - PRIN
S. D., S. I. - PRIN S. I., S. I. M. - PRIN S. I., suma de câte 450.000 lei daune morale.
Cheltuieli de judecată în fața instanței de apel nu au fost solicitate iar cu privire la cele acordate de prima instanță nu au fost formulate critici.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite, în parte, apelul reclamanților S. D., S. I. M. - prin S. D., S. ANA - prin S. D., S. L. - prin S. D.
, S. I., S. I. M., S. N. D., M. ANA A., R. G. A., O.
F., O. I., O. C., O. M., L. D. C. ,
Admite, în parte, apelul declarat de pârâta SC O. VIG SA cu sediul în
str. G. M. nr.23, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1054 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Traibunalului Bistrița-Năsăud pe care o schimbă în parte după cum urmează: respinge petitul privind obligarea pârâtei la plata către reclamanții S. D. și S. I. ambii cu domiciliul procesual
ales la SCPA "Jercan G., Vlad & Asociații din C. -N. str.Emil Isac, nr.23, jud. C. a daunelor materiale solicitate.
Menține dispozițiile hotărârii privind obligarea la plată a daunelor materiale sub forma rentei.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantului S. I. -M. o rentă lunară de 200 lei de la data producerii accidentului și până la finalizarea studiilor;
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate pentru reclamanții: M. Ana A., R. G. A., O. F., O. I., O. C., O. M. și L. u D.
toți cu domiciliul procesual ales la SCPA "Jercan G., Vlad & Asociații din C. -N. str.Emil Isac, nr.23, jud. C. .
Schimbă în parte hotărârea privind acordarea daunelor morale în sensul că obligă pârâta să plătească reclamanților de rd. 1-7, S. D., S. I. M.
- PRIN S. D., S. ANA - PRIN S. D., S. L. - PRIN S.
, S. I. - PRIN S. I., S. I. M. - PRIN S. I., suma de câte
450.000 lei daune morale.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |||
A. | M. C. | M. | S. | V. D. |
Red.A.M.C./S.M.D.
18 ex./_
← Decizia civilă nr. 66/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 983/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|