Decizia civilă nr. 171/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter persona 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 171/2013
Ședința publică din data de 18 martie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: D. M. D. JUDECĂTOR: N. K.
JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurenta SC O. C.
A. împotriva sentinței civile nr.1548/_ pronunțată de către Judecătoria Turda în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. L., având ca obiect în primă instanță pretenții.
La apelul nominal efectuat în cauză, la ambele strigări, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este legal timbrat și s-a solicitat de către recurentă, în temeiul art.242 din C.pr.civ., judecarea cauzei și în lipsă.
T. ul, în urma deliberării, apreciind recursul în stare de judecată, îl reține în pronunțare în baza actelor și a probelor aflate la dosar.
T. UL,
Prin sentința civilă nr. 1458/2012 pronunțată în data de_ în dosarul nr._ Judecătoria Turda a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. O.
C. A. S.R.L în contradictoriu cu pârâtul G. L. pentru despăgubiri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Hotărarea nr 8/_ a Curtii de Arbitraj Comercial C. s-a admis actiunea reclamantei S.C. O. C. A. S.R.L impotriva paratei SC Parc Expres Catering
pentru evacuarea acesteia si obligarea sa la plata sumei de 26332,65 lei reprezentand chirie restanta, cu cheltuieli de arbitrare.S-a reținut prin hotărâre ca parata SC Parc Expres Catering S. datoreaza reclamantei chiria restanta pentru lunile noiembrie si decembrie 2009, conform contractului de inchirierea spatiului situat in C. -T. P-ta Mihai-Viteazu nr 11 jud C. pentru interval de un an
.Contractul de închiriere din data de_ a fost incheiat intre cele doua parti - locatara SC Parc Expres Catering prin administrator G. L., pentru un termen de 1 an incepand cu data de_, chiria fiind stabilita la suma de 1500 euro/luna, contractul fiind semnat la rubrica privind locatarul de G. L. . Între aceleași părți s-a încheiat la data de_ contractul de închiriere cu privire la acelasi spatiu pentru o durata de 2 luni incepand cu data de_ .
Prin Sentința civilă nr. 4874/2010 pronunțată în dosar nr._ al Judecatoriei Turda s-a admis cererea reclamantei în calitate de creditoare pentru obligarea debitoare SC Parc Expres Catering S. la plata sumei de 1137,11 lei reprezentand chiria pentru luna mai 2010 si 283 lei penalitati de întarziere.
Fidejusiunea pe care a invocat-o reclamanta prin actiunea principala este consemnata ca si clauza in cele doua contracte de inchiriere incheiate respectiv art 16 la care se prevede ca în situatia neachitarii sumelor datorate proprietarului cu titlu de chirie si penalitati de întarziere d-l G. L. se obliga sa despagubeasca proprietarul din valorificarea bunurilor sale proprii, daca recuperarea debitului nu mai este posibila de la societatea sa respectiv ca obligatie în contractul încheiat la data de_ . De asemenea a invocat în sustinerea actiunii pe care a formulat-o prevederile art. 969 C civ care stabilește ca au putere de lege convențiile legal încheiate între părți.
Având în vedere însă că există deja titluri executorii constand în Hotararea nr 8/_ a Curtii de Arbitraj Comercial C. si Prin Sentinta civila nr. 4874/2010 pronuntata în dosar nr._ al Judecatoriei Turda, cu privire la care s-a formulat cerere de executare silita si a fost demarata procedura executarii silite, instanța de fond a reținut că finalitatea urmărită de reclamanta prin promovarea acestei noi cereri o reprezintă obtinerea unui nou titlu executoriu pentru aceeași sumă față de un alt parat-debitor.
Cum însa debitoarea SC Parc Expres Catering S. este o societate în funcțiune cu privire la care nu există dovada unei desființări în orice mod prevăzut de lege, doar procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc în faza de executare silita cu privire la faptul ca debitorul principal nu are bunuri urmăribile și nu s-a putut executa nici o sumă, nu justifica promovarea cererii care a fost respinsă.
Împotriva sentinței civile menționate a declarat în termen legal recurs reclamanta S.C. O. C. A. S.R.L solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și în fond admiterea acțiunii formulată de societatea reclamantă, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a motivat respingerea acțiunii de daune pe faptul că există deja un titlu executor constând în hotărârea 8/2010 a Curții de Arbitraj C., pusă în executare prin sentința civilă 4874/2010 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Turda.
A arătat recurenta că această susținere este neîntemeiată și nelegală, deoarece titlul executor este pentru S.C. Parc Expres Catering S.R.L. C. T., debitorul principal de la care nu a fost posibilă recuperarea sumei datorate.
De asemenea, a susținut că prin actele anexate cererii de chemare în judecată a făcut dovada că nu a putut recupera debitul de la debitorul principal S.C. Parc Expres Catering S.R.L. C. T., astfel, în mod justificat a solicitat recuperarea daunei de la administratorul societății G. L. care s-a obligat să despăgubească societatea reclamantă prin bunurile proprii. În drept au fost invocate dispozițiile art. 1652 Cod civil, art.304 pct.7,8 și 9 din Codul de procedură civilă.
Intimatul, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare la dosar.Prin decizia civilă nr.1036/2012 pronunțată la data de 7 noiembrie 2012 în dosarul nr._ a T. ului C. a fost admisă excepția
necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea T. ului Specializat C. . Cauza a fost înregistrată pe rolul T. ului Specializat C. la data de 5 decembrie 2013.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cu luarea în considerare a prevederilor art.304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Dupa cum a retinut si instanta de fond, fidejusiunea pe care a invocat-o reclamanta prin actiunea principala este consemnata ca si clauza in cele doua contracte de inchiriere, fiind prevazut expres ca, în situatia neachitarii sumelor datorate proprietarului cu titlu de chirie si penalitati de întarziere, d-l G. L. se obliga sa despagubeasca proprietarul din valorificarea bunurilor sale proprii, daca recuperarea debitului nu mai este posibila de la societatea sa .
ul constata ca in cauza, intimatul fidejusor si-a rezervat posibilitatea de-a invoca beneficiul de discutiune.
De asemenea, se retine ca obligatia fidejusorului are caracter accesoriu si subsidiar, iar in cazul in care debitorul principal nu-si executa obligatia, creditorul are dreptul de-a cere plata direct de la fidejusor, care nu mai poate invoca beneficiul de discutiune in situatia in care creditorul face dovada ca l-a urmarit intai pe debitorul principal.
In speta creditorul recurent a facut dovada ca a incercat executarea prealabila a debitorului principal, sens in care a depus procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc în faza de executare silita cu privire la faptul ca debitorul principal nu are bunuri urmăribile și nu s-a putut executa nici o sumă.
In acest context, tribunalul apreciaza ca in mod neintemeiat instanta de fond a retinut ca o asemenea dovada nu ar fi suficienta pentru a justifica promovarea cererii de chemare in judecata .
Constatand ca prin actele anexate cererii de chemare în judecată reclamanta
- recurenta a făcut dovada că nu a putut recupera debitul de la debitorul principal
S.C. Parc Expres Catering S.R.L. C. T., tribunalul apreciaza ca devine cu totul irelevant ca in speta ca exista titluri executorii impotriva debitorului principal sau ca acesta nu este radiat ca persoana juridica.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciaza ca recursul este intemeiat si il va admite, insa va modifica doar in parte sentinta recurata, in sensul ca va admite doar in parte pretentiile reclamantei, pentru argumentele ce urmeaza a fi expuse.
T. ul observa ca fidejusiunea, reglementata de art. 1652 - 1684 vechiul cod civil este de stricta interpretare si se interpreteaza restrictiv, intotdeauna in favoarea fidejusorului.
In acest context se retine ca in speta, obligatia de fidejusiune este determinata ca intindere la sumele datorate proprietarului cu titlu de chirie si penalitati de întarziere, astfel ca, in opinia tribunalului, obligatia nu se poate extinde la cheltuielile de judecata ocazionate creditorului de cererea de chemare in judecata sau de procedura urmaririi silite, in ceea ce priveste demersurile demarate impotriva debitorului principal.
Se concluzioneaza astfel ca, nu este justificata cererea de obligare a fidejusorului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de litigiile purtate in contradictoriu cu debitorul principal, deoarece, pe de-o parte cheltuielile de
judecata isi au temeiul in culpa procesuala, conform prevederilor art. 274 c.pr.civ,
, iar pe de alta parte, obligatia fidejusorului a fost determinat si limitat asumata, la sumele datorate proprietarului cu titlu de chirie si penalitati de întarziere .
In consecinta tribunalul apreciaza ca sunt intemeiate doar in parte pretentiile de fond ale reclamantei lei, pentru suma totală de 27.752,76 lei, reprezentând chirie în sumă de 27.469,76 lei și suma de 283 lei penalități de întârziere .
T. ul apreciaza in sensul ca sunt nefondate pretentiile de obligare a fidejusorului la plata sumei de 1775 lei, reprezentand cheltuieli de judecata conform hotararii arbitrale nr. 8/2010 a tribunalului arbitral cluj, a sumei de 40 lei
, reprezentand cheltuieli de judecata conform sentintei nr. 4874/2010, a cheltuielile de executare in suma de 992 lei din dosarul executional nr. 281/2010 si nr. 12/2011 deschise pentru executarea silita a debitorului principal, in total 2.807 lei.
In baza art. 274 c.pr.civ.coroborat cu art. 276 c.pr.civ., paratul va fi obligat sa plateasca reclamantei doar cheltuieli partiale de judecata la fond, in suma de suma de 1.726,08 lei, reprezentand timbrul judiciar si taxa judiciara de timbru doar in limita pretentiilor admise.
In baza art. 274 c.pr.civ. intimatul G. L. va fi obligat să plătească recurentei SC O. C. A. S. suma de 920 lei, cu titlu de cheltuieli în recurs, conform dovezilor existente, reprezentand taxa de timbru si timbrul judiciar achitate in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite recursul declarat de către recurenta SC O. C. A. S. împotriva sentinței civile nr.1548/2012
, pronunțată la data de_ de către Judecătoria Turda în dosar nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei SC O. C. A. S., în contradictoriu cu pârâtul G. L. și în consecință:
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma totală de 27.752,76 lei, reprezentând chirie în sumă de 27.469,76 lei și suma de 283 lei penalități de întârziere și suma de 1.726,08 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată la fond.
Obligă intimatul G. L. să plătească recurentei SC O. C. A. S. suma de 920 lei cu titlu de cheltuieli în recurs.
Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
D. M. D. N. | K. | M. C. | B. A. VLAIC |
Red.DMD/MM/2 ex./_
Judecător fond: Ana A. ,/Judecătoria Turda, județul C. .
| ← Decizia civilă nr. 133/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 186/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
