Decizia civilă nr. 195/2013. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 195/2013
Ședința publică din data de 02 Decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: M. N.
S-a luat spre examinare apelurile promovate de apelantele Ș. M., B.
A. și SC F. SA împotriva Ordonanței președințiale nr. 2199 pronunțate la data de_, în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelantele Ș.
M. și B. A. av. Sorana Mureșanu, in subst. av. B. C., pentru apelanta SC F. SA c.j. Bilici M. și pentru SC Elboris Com SRL c.j. Petrișor L. G.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că prezentul apel nu se află la primul termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelurile promovate nu sunt legal timbrate.
Se constată că la data de_, apelantele au formulat întâmpinare la cererea de intervenție precum și note de ședință, iar apelanta a depus și ea întâmpinare la cererea de intervenție formulată în interesul ei.
C. ea pune în discuție cererea de intervenție accesorie formulată de SC Elboris Com SRL.
Reprezentanta SC Elboris Com SRL solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul cererii depuse la dosar. In susținerea cererii arată că societatea este acționar majoritar al intimatei și în această calitate a participat la adoptarea celor doua hotărâri AGA a căror suspendare se cere, acesta fiind motivul principal pentru care înțelege să intervină în prezenta cauză în susținerea intereselor intimatei.
Reprezentanta SC F. SA solicită de asemenea admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată în interesul său arătând că aceasta și-a justificat interesul prin prisma calității de acționar majoritar deținând 51% din capitalul social al SC F. SA acesta fiind și motivul pentru care a participat la adoptarea hotărârilor atacate.
Reprezentanta apelantelor Ș. M. și B. A. solicită respingerea cererii de intervenție accesorie întrucât din motivele invocate nu rezultă interesul care să o justifice. Întreaga motivare are la bază calitatea de acționar majoritar susținând că prin cererea de intervenție dorește să își apere acțiunile deținute la SC
F. SA. Ori, obiectul prezentei acțiuni il constituie suspendarea unor hotărâri AGA ale SC F. SA și nu constatarea existenței sau inexistenței vreunui drept de proprietate al SC Elboris Com asupra acțiunilor deținute in cadrul SC F. SA.
C. ea, după deliberare, raportat la dispozițiile art. 61 C.pr.civ., constată că cererea formulată de SC Elboris Com SRL este una accesorie întrucât aceasta afirmă un drept in susținerea cererii sale și nu il pretinde formulând un petit propriu in
prezenta cauza și, reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 64 C.pr.civ, dispune admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată de SC Elboris Com SRL, aceasta din urmă justificând un interes in promovarea cererii.
Reprezentanta apelantei SC F. SA depune la dosar un certificat constatator ARC mai recent.
Părțile prezente, prin reprezentant, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat in cauză, instanța declară închisă faza probatorie și deschise dezbaterile acordând cuvântul părților cu privire la apelul declarat.
Reprezentanta apelantelor persoane fizice solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Arată că instanța de fond a considerat că ar exista o situație de aparență de legalitate a hotararii AGA nr. 2/_ sens in care a respins cererea de suspendare a executării acesteia. Instanța a statuat că aparent hotărârea ar fi fost adoptată cu respectarea majorității și a cvorumului impus de Legea 31/1990. din perspectiva instanței, persoanele care au votat această hotărâre ar avea calitatea de acționari ei figurând într-un înscris denumit "registrul acționarilor";. Totodată, instanța de fond a apreciat că nu poate analiza registrul acționarilor în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale. Apreciază insă că instanța de fond trebuia să facă o analiză in paralel a celor două registre prezentate de părți și să stabilească la nivel de aparență care dintre ele este cel legal.
Cu privire la apelul declarat de SC F. SA, solicită respingerea acestuia, fără cheltuieli de judecată. Menționează că hotărârile AGA au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor legale referitoare la mutarea sediului și la data desfășurării adunării.
Reprezentanta apelantei SC F. SA solicită respingerea apelului declarat de apelantele Ș. M. și B. A. ca neîntemeiat. În primul rând, menționează că la momentul convocării și adoptării hotărârilor AGA, hotărârea ordinară nr._ își producea efectele nefiind anulată și nici măcar suspendată provizoriu. Conform evidențelor existente la ORC, administratori ai SC F. sunt: Bor E., Păcurariu R.
, Pintea N., P. I. și Tosa A., data numirii lor apărând_ . Potrivit disp. art. 5 alin. 1 din Legea 26/1990 mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor la ORC, ori potrivit acestor aspecte, aparența de legalitate vizând abilitatea Consiliului de administrație îndrituit a convoca Adunarea Generală Ordinarăși extraordinară este asigurată consiliului de administrație față de care s-a asigurat opozabilitatea la ORC, ales in baza hotărârii ordinare nr. 4, care o are ca președinte pe doamna Bor E. .
Învederează de asemenea că susținerile apelantelor potrivit cărora hotărârile AGA s-ar fi adoptat cu nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la convocare nu sunt reale. Astfel, delegarea de competență către consiliul de administrație a făcut obiectul informării prealabile prin convocare respectiv prin supunere la vot acționariatului prezent în data de_, dată la care s-au desfășurat adunările generale ale acționarilor SC F. SA. Consiliul de administrație a convocat la data de_ adunarea generală extraordinară și ordinară a acționarilor hotărându-se printre altele, in unanimitate, asupra delegării de competență acordată consiliului de administrație. Adunarea Generală confirmă și își însușește celelalte hotărâri luate ulterior de către consiliul de administrație și anume schimbarea sediului
a denumirii și înființarea unui nou punct de lucru. Astfel, nu există nicio neregularitate de genul celor invocate de către apelante.
Cu privire la registrul acționarilor SC F. SA menționează că singurul registru care îndeplinește cerințele impuse de lege este cel ținut și condus de Consiliul de administrație în funcție, adică cel care o are ca președinte pe doamna Bor E. .
În ceea ce privește apelul declarat de SC F. SA arată că îl susține astfel cum a fost formulat și solicită admiterea lui cu mențiunea că va depune concluzii scrise.
Reprezentanta intervenientei arată că susține punctul de vedere expus mai sus de către reprezentanta apelantei SC F. SA și arată că punctul de vedere al intervenientei a fost pe larg arătat in cuprinsul cererii de intervenție formulate. Solicită respingerea apelului declarat de Ș. M. și B. A. .
Instanța reține cauza în pronunțare.
C. EA
Prin sentința civilă nr.2199 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantele Ș. M. și B. A. .
S-a dispus suspendarea provizorie a executării hotărârii adunării generale extraordinare nr. 1/_ a SC F. SA, precum și a hotărârilor consiliului de administrație al SC F. SA adoptate la data de_ și la data de_ până la soluționarea definitivă a cererii de chemare în judecată înregistrate în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. .
A fost respinsă cererea având ca obiect suspendarea executării hotărârii adunării generale ordinare nr. 2/_ a SC F. SA.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de_ a avut loc adunarea generală extraordinară a acționarilor SC F. SA și a fost adoptată hotărârea nr. 1, prin care s-a aprobat abrogarea actului constitutiv al societății și aprobarea concomitentă a unui nou act constitutiv, s-a aprobat să nu se recunoască valabilitatea, legalitatea și opozabilitatea altor hotărâri decât cele adoptate de acționari în acord cu numărul de acțiuni deținute, astfel cum este redat în registrul acționarilor și în evidențele ORC C. și s-a delegat în competența consiliului de administrație atribuțiile de schimbare a sediului, de înființare a punctelor de lucru și schimbare a obiectului principal de activitate (f. 22-23). În cuprinsul aceleiași hotărâri se menționează că urmare a acestei delegări, consiliul de administrație decide schimbarea sediului social în localitatea Deva, str. Libertății bl. L.4, schimbarea denumirii societății urmare a schimbării sediului social și schimbarea obiectului principal de activitate.
Din procesul-verbal al adunării rezultă că au participat acționari reprezentând 78,20% din capitalul social al societății, adunarea fiind convocată de consiliul de administrație condus de doamna Bor E. .
Din convocatorul adunării generale extraordinare a acționarilor SC F. SA rezultă că pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele puncte: abrogarea actualului act constitutiv al societății și acordarea concomitentă a unui nou act constitutiv, adoptarea unei hotărâri prin care societatea nu recunoaște valabilitatea, legalitatea și opozabilitatea pretinsei hotărâri extraordinare nr. 1/_, precum și diverse dezbateri, informări, răspunsuri la întrebări (f. 28-29).
Prin hotărârea adunării generale ordinare a acționarilor SC F. SA nr. 2/_ acționarii deținând 78,80% din capitalul social al societății au aprobat alegerea unui nou consiliu de administrație format din Bor E., Păcurariu R., Toșa Ana M., Bor N. și Șipoș T., numirea auditorului independent, aprobarea indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație, precum și aprobarea de a nu recunoaște valabilitatea, legalitatea și opozabilitatea altor hotărâri ale adunărilor generale ale acționarilor societății decât a celor adoptate de acționari în acord cu numărul de acțiuni deținut de fiecare acționar, astfel cum este redat în registrul acționarilor și în evidențele ORC (f. 24-25). Din convocatorul adunării generale ordinare a acționarilor rezultă că obiectul convocării l-a reprezentat aspectele asupra cărora acționarii au hotărât în cadrul ședinței (f. 31).
La aceeași dată, respectiv_, au mai fost adoptate două hotărâri ale adunării generale extraordinare, respectiv ordinare a acționarilor SC F. SA, prin care s-a hotărât să nu se aprobe modificarea actelor constitutive ale societății, să nu se recunoască valabilitatea hotărârii AGEA nr. 1/_, precum și menținerea structurii consiliului de administrație, a comisiei de cenzori și cenzori supleanți aleși prin hotărârea nr. 1/_ și nerecunoașterea valabilității hotărârii AGOA nr. 1/_ și nr. 2/_ (f. 66-69). Din cuprinsul acestor din urmă hotărâri rezultă că acestea au fost semnate de către domnul Dunca G. .
Prin hotărârea din_ a consiliului de administrație al SC F. SA s-a hotărât mutarea sediului societății din C. -N., C. D. nr. 1 în localitatea Deva, str. Libertății, bl. L.4, jud. Hunedoara și înființarea unui nou punct de lucru în C. -N., str. D. nr. 1 (f. 27). Prin hotărârea din data de_ a consiliului de administrație s-a hotărât schimbarea denumirii societății din SC F. SA în SC F. COMPLEX SA (f. 26). Aceste hotărâri au fost adoptate de consiliul de administrație al cărui președinte este doamna Bor E. .
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ reclamantele Ș. M. și B. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâta SC F. SA anularea hotărârii AGEA nr. 1/_ și a hotărârii AGOA nr. 2/_, precum și anularea hotărârilor consiliului de administrație adoptate în data de_ și_ (f. 12-19).
În conformitate cu disp. art. 133 din Legea nr. 31/1990 odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.
Din dispozițiile art. 996 C.civ. rezultă că admisibilitatea cererii de ordonanță președințială este condiționată de existența aparenței de drept, de existența urgenței, a vremelniciei, precum și a neprejudecării fondului.
Analizând aparența de drept a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor SC F. SA adoptată la data de_, instanța a reținut că aspectele invocate de reclamante în legătură cu nerespectarea de către hotărârea adoptată a dispozițiilor art. 117 alin. 6 coroborat cu art. 129 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, aparent, corespund realității. Astfel, deși în cuprinsul hotărârii se menționează faptul că s-a aprobat de către acționari delegarea unor competențe ale adunării generale extraordinare către consiliul de administrație, din cuprinsul convocatorului adunării generale extraordinare rezultă că o astfel de propunere nu a figurat pe ordinea de zi. Astfel, acționarii convocați la adunarea generală extraordinară nu au avut cunoștință despre faptul că în cadrul adunării urmează să se discute și delegarea unor atribuții ale adunării generale extraordinare, atribuții care vizau
schimbarea sediului societății, înființarea de puncte de lucru și schimbarea obiectului principal de activitate.
Conform dispozițiilor legale menționate, nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate cu respectarea disp. art.
117 din Legea nr. 31/1990, cu excepția cazului în care toți acționarii au fost prezenți sau reprezentați și nici unul dintre aceștia nu s-a opus, cerință care nu este îndeplinită în prezenta cauză.
Pe de altă parte, deși în cuprinsul actului constitutiv modificator al societății se menționează că sediul social al societății este în C. -N., Aleea Padin nr. 20-22, jud. C., totuși în cuprinsul adunării AGEA nr. 1/_ se menționează că s-a decis de către consiliul de administrație schimbarea sediului în localitatea Deva. De altfel, această menționare a schimbării sediului social nu se putea realiza la data de_, deoarece hotărârea consiliului de administrație care viza această schimbare a sediului a fost adoptată ulterior, respectiv la data de_, existând astfel o neconcordanță între data acestor hotărâri precum și faptul că la aceeași dată, respectiv_, s-a adoptat noul act constitutiv al societății care menționa că sediul este în C. -N. și în același timp, în cuprinsul aceleiași hotărâri, se menționează o schimbare a sediului social în localitatea Deva.
Tribunalul a reținut și faptul că, după cum rezultă din disp. art. 113 coroborat cu art. 114 din Legea nr. 31/1990, consiliului de administrație îi pot fi delegate anumite atribuții ale adunării generale extraordinare, respectiv mutarea sediului, schimbarea obiectului de activitate al societății, însă nu domeniul și activitatea principală a acesteia, fără a se putea delega atributul de a înființa sau desființa sedii secundare. Cu toate acestea, adunarea generală extraordinară a delegat consiliului de administrație și dreptul de a înființa puncte de lucru și de a schimba obiectul principal de activitate al societății, atribute care nu pot face obiectul delegării.
Fără a se face o analiză a fondului raporturilor juridice dintre părți, instanța a reținut totuși că, aparent, hotărârea adunării generale extraordinare a asociaților SC
F. SA nr. 1/_ este nelegală, fiind adoptată cu încălcarea disp. art. 117 alin. 6, art. 129 alin. 7 și art. 114 din Legea nr. 31/1990.
Având în vedere că, aparent, delegarea de competență în favoarea consiliului de administrație nu s-a făcut cu respectarea cerințelor impuse de lege, hotărârile adoptate de către consiliul de administrație al SC F. SA prin care s-a schimbat denumirea și sediul societății și s-a hotărât înființarea unui punct de lucru nu se întemeiază pe o hotărâre care să se bucure de o valabilitate necontestată, motiv pentru care tribunalul a apreciat că și în ceea ce privește aparența de nelegalitate a hotărârilor adoptate de consiliul de administrație este justificată.
Tribunalul a reținut că aspectele invocate de reclamante în legătură cu faptul că cele două hotărâri ale acționarilor au fost adoptate cu participarea unor persoane care nu aveau calitatea de acționari, precum și a unor acționari care s-au prevalat de un număr de acțiuni mai mare decât cel înscris în registrul acționarilor, sunt nefondate. Astfel, după cum rezultă din informațiile oferite de registrul comerțului (f.366-382), persoanele a căror calitate de acționari este contestată de reclamante, respectiv SC ELBORIS COM SRL, Păcurariu R. și Bor E., figurează ca și acționari ai societății cu un număr de acțiuni care le-a permis să participe și să voteze în cadrul adunărilor generale. Atâta timp cât mențiunile din registrul comerțului sunt opozabile tuturor, iar până la acest moment structura acționariatului societății nu a fost modificată, fie prin acte ale societății, fie prin acte
ale instanțelor de judecată, acestea se bucură de autenticitate, astfel încât nu se poate reține o aparență a dreptului în favoarea reclamantelor, care să justifice nelegalitatea hotărârilor adoptate pentru încălcarea disp. art. 101 și 120 din Legea nr. 31/1990. Susținerile reclamantelor conform cărora registrul acționarilor regulat ținut este cel aflat în posesia d-lui Dunca G. nu pot fi analizate în procedura sumară a ordonanței președințiale deoarece necesită o analiză a fondului dreptului. Se reține și faptul că prin decizia nr. 3608/2010 a Inaltei Curți de C. și Justiție nu s-a stabilit că SC ELBORIS COM SRL și Bor E. nu au calitatea de acționare ale societății, fiind analizat dreptul acestora numai prin prisma admisibilității acțiunii prin raportare la prevederile art. 111 c.pr.civ.
Tribunalul a reținut că urgența este îndeplinită atunci când măsura solicitată pe calea ordonanței președințiale este necesară pentru păstrarea unui drept care s- ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru a se înlătura piedicile ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Suspendarea executării hotărârii AGEA nr. 1/_, precum și a hotărârilor consiliului de administrație adoptate la data de_ respectiv_ este considerată ca o măsură urgentă, deoarece în situația în care societatea ar urma să funcționeze în conformitate cu noul statut adoptat și cu un nou sediu, s-ar crea o stare de confuzie și de incertitudine asupra actelor juridice încheiate de pârâtă, fiind posibil să se aducă prejudicii care să fie greu de reparat în viitor atât pentru pârâtă, cât și pentru terții care ar putea intra în raporturi juridice cu aceasta.
Vremelnicia măsurii solicitate este justificată de faptul că măsura suspendării se solicită doar până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare ce face obiectul dosarului nr._ . Având în vedere că atât cererea de ordonanță președințială, cât și cererea întemeiată pe dreptul comun sunt supuse normelor Noului Cod de procedură civilă, suspendarea se poate dispune numai până la soluționarea definitivă a litigiului de drept comun, caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești nemaifiind reglementat în actualul cod de procedură.
Hotărârea nr. 2 adoptată de adunarea generală ordinară a acționarilor prin care a fost aprobată alegerea unui nou consiliu de administrație, a unui auditoriu
independent și au fost aprobate indemnizațiile administratorilor se bucură de o aparență de legalitate, fiind adoptată de acționari înscriși în registrul acționarilor, precum și în evidențele registrului comerțului, iar o eventuală încălcare a dispozițiilor art. 1361din legea nr. 31/1990 care instituie în sarcina acționarilor obligația de a-și exercita drepturile cu bună-credință nu poate fi analizată în cadrul aceste proceduri speciale, fiind necesară o verificare a fondului dreptului.
Față de considerentele reținute, instanța a admis în parte cererea și a dispus suspendarea provizorie a executării hotărârii adunării generale extraordinare nr. 1/_ a SC F. SA, precum și a hotărârilor consiliului de administrație al SC F. SA adoptate la data de_ și la data de_ până la soluționarea definitivă a cererii de chemare în judecată înregistrate în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. .
Reținând că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de disp. art. 996 C.civ., respectiv aparența dreptului invocată de reclamante, s-a respins cererea având ca obiect suspendarea executării hotărârii adunării generale ordinare nr. 2/_ a SC
F. SA.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele și pârâta.
Prin recursul declarat de reclamantele Ș. M. și B. A., se solicită admiterea apelului, și pe cale de consecință schimbarea în parte a sentinței atacate, dispunând suspendarea executării și a Hotărârii AGA nr.2/_ .
În motivare se arată că instanța de fond a considerat că se afla într-o situație de aparența de legalitate a Hotărârii AGA nr. 2/_, sens în care a respins cererea de suspendare a executării acesteia. Pentru a ajunge la această concluzie instanța a statuat faptul că, în aparență, hotărârea a fost adoptată cu respectarea majorității și a cvorumului impus de dispozițiile Legii 31/1990. Cu alte cuvinte, analiza făcută de instanța de fond a avut ca și obiectiv stabilirea persoanelor care, cel puțin la nivel de aparență, erau îndreptățite să voteze în adunarea generală: persoanele înscrise în registrul acționarilor prezentat de subsemnații, care solicită suspendarea executării hotărârii, sau cele care au adoptat hotărârea atacată.
Din perspectiva instanței, persoanele care au votat această hotărâre ar avea calitatea de acționari, ei figurând într-un înscris denumit "registrul acționarilor", prezentat de intimată și, de asemenea, fiind înscriși în evidențele registrului comerțului. în susținerea soluției adoptate aceeași instanța arată faptul că în procedura sumară a ordonanței președințiale nu s-ar putea analiza registrul acționarilor prezentat de subsemnații. Un alt argument pe care instanța de fond își bazează sentința este faptul că prin decizia 3608/2010 I. nu ar fi stabilit că SC ELBORIS COM SRL și BOR E. nu ar avea calitatea de acționare ale SC F. SA.
Din analiza motivării instanței de fond rezultă faptul că aparențe existenței dreptului de proprietate asupra acțiunilor societății noastre ar rezulta din înscrisul intitulat "registrul acționarilor" prezentat de intimată, coroborat cu înscrierea existentă la ORC a Deciziei nr. 155/2011 . Această concluzie are, însă, premise greșite.
In susținerea afirmației reclamantelor fac trimitere la dispozițiile art. 98 din Legea 31/1990 conform cărora: "Dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin mențiunea făcută pe titlu, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declarație făcuta în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea și alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acțiunilor. "
Cu alte cuvinte, dovada dreptului de proprietate asupra acțiunilor SC F. SA se poate face doară analizându-se registrul acționarilor acestei societăți. în condițiile în care legea 31/1990 este extrem de clară în această problemă, consideră că orice mențiuni existente la ORC referitoare la structura acționariatului nu pot face dovada dreptului de proprietate asupra acțiunilor societății, nici măcar la nivel de aparență.
In acest context, instanța de fond trebuia să facă o analiză paralelă a celor două registre ale acționarilor, pentru a putea stabilit dacă hotărârea atacată a fost sau nu, în aparență, adoptată legal. Chiar dacă se aflăm în procedura sumară a ordonanței președințiale, instanța trebuie să ajungă la o concluzia în ceea ce privește aparența de legalitate a actului atacat, iar această concluzie trebuie să se bazeze pe ceea ce legea dispune. Ori, art. 98 din Legea 31/1990 stabilește faptul că
înscrierile din registrul acționarilor reprezintă singura modalitate de dovedire a existentei dreptului de proprietate asupra acțiunilor emise în forma dematerializată. Corolarul acestei axiome este faptul că instanța de fond trebuia să analizeze cele două înscrisuri intitulate registre ale acționarilor, pentru a putea să concluzioneze care sunt acționarii societății.
Cu toate acestea, instanța s-a mulțumit să afirme că din informațiile furnizate de la ORC rezultă faptul că persoanele cărora reclamantele le-au contestat calitatea de acționari, în speță SC ELBORIS COM SRL, BOR E., figurează ca si acționari ai societății în evidențele registrului comerțului, sens în care nu se poate reține o aparență a dreptului în favoarea reclamantelor. Ori, așa cum au demonstrat anterior, singura dovadă a calității de acționar o reprezintă registrul acționarilor SC
F. SA, nicidecum mențiunile de la registrul comerțului. Cum, însă, instanța de fond nu a analizat registrul acționarilor societății, așa cum impune art. 98 din Legea 31/1990, mulțumindu-se în a-și întemeia soluția pe informațiile din registrul comerțului, considerăm că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală.
În aceste condiții, atitudinea pe care instanța de fond trebuia să o adopte ar fi fost de analiză a registrelor acționarilor depuse de cele două părți litigante, pentru a putea concluziona dacă persoanele care au votata hotărârea atacată sunt sau nu acționari ai SC ; F. SA. Pe parcursul multitudinii de litigii purtate între cele două tabele, litigii în cadrul cărora instanțele de judecată au analizat cele două registre ale acționarilor depuse și în prezentul dosar, instanțele s-au pronunțat deja, cu autoritate de lucru judecat, asupra legalității registrului depus de reclamante și a nelegalității registrului susținut de intimată.
Cum în registrul acționarilor aflat în posesia reclamantului Dunca G. nu au proprietate asupra unor acțiuni în favoarea numitelor Păcurariu R., Bor E. șt SDC ELBORIS COM SRL, se constată că înscrierea unor cesiuni într-un registru - copie aflată în posesia consiliului de administrație ales în prezenta hotărâre atacată- pune sub semnul îndoielii legalitatea înscrierii unor asemenea mențiuni.
Mai mult, Bor E. și SC ELBORIS COM SRL, Păcurariu R., Toșa A. M. și Pintea N. au formulat două cereri de chemare în judecată, înregistrate sub nr._, respectiv_ pe rolul Tribunalului Specializat C., prin care au solicitat, printre altele, să se dispună înscrierea în registrul acționarilor a cesiunilor invocate, renunțând însă la judecarea ambelor acțiuni.
Ori, însăși faptul că, la un moment dat, cesionarii au apreciat necesară formularea unor cereri de chemare în judecată prin care au solicitat înscrierea în registrul acționarilor și în registrul acțiunilor SC F. SA a dreptului de proprietate asupra acțiunilor în favoarea acționarilor, în ordine cronologică, cu respectarea datei încheierii contractelor de cesiune, relevă faptul că demersul legitim de urmat, pe
care l-au apreciat ca atare, era formularea unei acțiuni în justiție pentru a-și putea valorifica dreptul care rezultă din contractele de cesiune încheiate, demers procedural la care s-a referit, de altfel, și înalta C. e de C. și Justiție în decizia nr. 3608/_ .
Cum însă acești acționari nu au finalizat o asemenea procedură judiciară și nici nu au probat că ar fi reușit într-un alt mod legal să obțină înscrierea în registrul acționarilor a dreptului de proprietate dobândit prin contractele de cesiune, practic, în raport de dispozițiile art. 98 din Legea 31/1990, nu au dovedit că a operat transferul dreptului de proprietate privind respectivele acțiuni în favoarea lor.
Față de considerentele expuse, se reține că la adunarea generală ordinară a acționarilor F. SA din_ au luat parte acționari: SC ELBORIS SRL care pretinde că deține 138.295 acțiuni, având o pondere de 51%, Bor E. cu 2681 acțiuni, având o pondere de 0,99 % și Păcuraraiu R. cu 66.067 acțiuni, având o pondere de 24,36%. Cu toate acestea, din cuprinsul deciziei nr. 3608/_ rezultă că SC ELBORIS SRL și Bor E. nu sunt înscrise în registrul acționarilor și deci nu au calitatea de acționar, iar Păcurariu R. deține doar un procent de 1,39% din
acțiunile societății. întrucât SC ELBORIS SRL și Bor E. nu și-au justificat calitatea de acționar prin înscrisurile efectuate în registrul acționarilor SC F. SA, iar Păcurariu R. deține un procent de 1,39%, se observă că nu au fost întrunite condițiile de cvorum și implicit nici de majoritate penbtru adoptarea hotărârii în condiții de legalitate.""""
In sentința Tribunalului Specializat C. s-a analizat exact aceeași stare de fapt prezentată și în fața instanței de fond și a concluzionat, cu autoritate de lucru judecat, asupra faptului că ELBORIS SRL și Bor E. nu sunt înscrise în registrul acționarilor și deci nu au calitatea de acționar, iar Păcurariu R. deține doar un procent de 1,39% din acțiunile societății. Astfel, această instanță a avut în vedere faptul că registrul prezentat de intimata F. SA reprezintă o copie a registrului acționarilor, pe care s-au operat o serie de cesiuni de către doamnele Bor și Păcurariu, ulterior, însă, momentului în care au solicitat instanței să înscrie aceleași cesiuni în același registrul al acționarilor ( cerere la judecata căreia au renunțat). în dosarul_ Tribunalul Specializat C. a concluzionat, corect, faptul că demersul procedural urmat de doamnele Păcurariu și Bor era corect, însă nu a fost finalizat. De asemenea, s-a statutat faptul că doamnele Păcurariu și Bor nu au probat că ar fi reușit într-un alt mod legal să obțină înscrierea în registrul acționarilor a dreptului de proprietate dobândit prin contractele de cesiune, sens în care nu s-a dovedit de către aceste persoane că au calitatea de acționari ai SC F. SA.
Prin decizia nr. 3608/2010 înalta C. e de C. și Justiție nu ar fi stabilit faptul că SC ELBORIS COM SRL și Bor E. nu au calitatea de acționare ale societății, fiind analizat dreptul acestora doar prin prisma admisibilității acțiunii prin raportare la dispozițiile art. 111 VCPC. Această interpretare a instanței de fond este eronată și provine, probabil, dintr-o analiză superficială a deciziei nr. 3608/2010.
Făcând o simplă lectură a deciziei nr. 3608 la care se referă instanța de fond, observăm că instanța supremă a făcut o analiză mai amplă și a concluzionat, într- adevăr, că acțiunea în constatare trebuie respinsă. Pe de altă parte, în aceeași motivare se arată că ......hotărârea instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 111 C.pr.civ., și cu încălcarea dispozițiilor art. 98 din Legea 31/1990, pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor cesionate de către reclamante, era necesară efectuarea unor declarații în registrul acționarilor al SC F. SA, reclamantele având la îndemână o acțiune în realizarea dreptului, respectiv obligație de a face, prin obligarea Consiliului de Administrație al societății pârâte să efectueze în registrul acționarilor mențiunile privind cesiunile de acțiuni.
Simpla lectură a acestui paragraf, chiar rară a mai analiza restul motivării deciziei nr. 3608/2010, ne indică faptul că la nivelul anului 2010 SC ELBORIS COM SRL, BOR E. nu erau acționare ale societății. O altă interpretare nu poate fi primită. Astfel, aceste persoane au solicitat instanței să constate că sunt acționare ale societății F. SA, iar instanța de judecată a statuat că ele nu figurează în registrul acționarilor societății, recunoscând ca fiind valabil registrul reconstituit la data de_ (adică registrul depus de subsemnații în prezentul dosar). în consecință, instanța supremă a arătat faptul că transmiterea dreptului de proprietate operează în momentul înscrierii cesiunilor în registrul acționarilor, aceasta fiind modalitatea legală prin care aceste persoane pot deveni acționari.
Concluzia logică care se impune este aceea că în momentul pronunțării deciziei nr. 3608/2010 BOR E. și SC ELBORIS nu erau acționare ale SC F. SA.
Singura concluzie care se desprinde din toate aspectele analizate anterior este aceea că persoanele care au votat hotărârea atacată nu pot face dovada calității lor de acționari ai societății, motivul fiind acela că nu sunt acționari ai SC F. SA. Astfel, registrul acționarilor de care ele se prevalează a fost analizat de instanța de judecată și declarat ca ne fiind registrul real al acționarilor. De asemenea, în ceea ce privește acest registru a început urmărirea penală exact împotriva doamnelor Bor și Păcurariu pentru falsificarea lui, dovada acestei afirmații existând la dosarul instanței de fond.
Singura modalitate prin care se poate face dovada existenței dreptului de proprietate asupra acțiunilor SC F. SA este registrul acționarilor.
Prin apelul formulat de pârâta S.C. F. S.A
. se solicită admiterea apelului, schimbarea in parte a hotărârii atacate in sensul respingerii cererii de suspendare provizorie a Hotărârii Extraordinare nr. 1 din_ si a Hotărârilor Consiliului de Administrație din_ si_ .
În motivare se arată că analizând aparenta de drept a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor S.C. F. SA adoptata la data de_, instanța retine ca aspectele invocate de reclamante in legătura cu nerespectarea de- către hotărârea adoptata a dispozițiilor art. 117 alin. 6 coroborat cu art.129 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, aparent, corespund realității. Astfel, desi in cuprinsul hotărârii se menționează faptul ca s-a aprobat de către acționari delegarea unor competente ale adunării generale extraordinare rezulta ca o astfel de propunere nu a figurat pe ordinea de zi. Asfel, acționarii convocați la adunarea generala extraordinara nu au avut cunostiinta despre faptul ca .in cadrul adunării generale extraordinare urmează sa se discute si delegarea unor atribuții ale adunării generale extraordinare, atribuții care vizau schimbarea sediului societății, înființarea de puncte de lucru si schimbarea obiectului de activitate.
Conform dispozițiilor legale menționate, nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu u fost publicate cu respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea 31/1990, cu excepția cazului in care toti acționarii au fost prezenți si nici unul dintre aceștia nu s-a opus, cerința care nu este indeplinita in prezenta cauza.
Pe de alta parte desi in cuprinsul actului constitutiv modificator al societății se menționează ca sediul social al societății este in. C. -N., Aleea Padin nr. 20-22, jud. C., totuși in cuprinsul adunării AGEA nr. 1/_ se menționează ca s-a decis de către consiliul de administrație schimbarea sediului in localitatea Deva. De altfel,, aceasta menționare a schimbării sediului social nu se putea realize la data de_, deoarece hotărârea consiliului de administrație care viza aceasta schimbare a sediului a fost adoptata ulterior, respective la data de_, existând astfel o neconcordanta iriire data acestor hotărâri percum si faptul ca la aceeași data, respectiv_, s-a adoptat noul act constituiv al societății care menționa ca sediul este in C. -N. si in același timp, in cuprinsul acleiasi hotărâri se menționează o schimbare a sediului social in localitatea Deva.
Tribunalul a retinut si faptul ca, dupa cum rezulta din dispozițiile art. 113 coroborat cu. art. 114 din Legea 31/1990, consiliului de administrație ii pot fi delegate anumite atribuții ale adunării generale extraordinare, respectiv mutarea sediului, schimbarea obiectului de activitate al societății, insa nu domeniul si activitatea principal acesteia, fara a se putea delega atributul de a infiinta sau
desființa sedii secundare. Cu toate acestea, adunarea generala extraordinara a delegate Consiliului de administrație si dreptul de a infiinta puncte de lucru si de a schimba obiectul principal de activitate al societății, atribute care nu pot face obiectul delegării.......instanța retine totuși ca, aparent, hotărârea adunării generale extraordinare a asociaților S.C. F. SA. nr. 1/_ este nelegala, fiind adoptata c incalcarea disp. Art. 117 alin. 6, art. 129 alin. 7 si art. 114 din Legea nr.31/1990.
Având in vedere ca, aparent, delegarea de competenta in favoarea consiliului de administrație nu s-a făcut cu respectarea cerințelor impuse de lege, hotararile adoptate de către consiliul de administrație al S.C. F. SA. prin care s-a schimbat denumirea si sediul societății si s-a hotărât infiintarea unui punct de lucru nu se intemeiază pe o hotărâre care sa se bucure de o valabilitate necontestata, motiv pentru care tribunalul apreciază ca si in ceea ce privește aparenta de nelegalitate a hotărârilor adoptate de consiliul de administrație este justificata.
Tribunalul a retinut ca urgenta este indeplinita atunci cand măsura solicitata pe calea ordonanței presedintiale este necesara pentru păstrarea unui drept care s- ar păgubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminenete si care nu s-ar putea repara, precum si pentru a se inlatura piedicile ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Suspendarea executării hotărârii AGEA nr. 1/_, precum si a hotărârilor consiliului de administrație adoptate la data de_ respectiv_ este considerata ca o măsura urgenta, deoarece in situația in care societatea ar urma sa funcționeze in conformitate cu noul statut adoptat si cu un nou sediu, s-ar crea o stare de confuzie si de incertitudine asupra actelor juridice incheiate de parata, fiind posibil sa se aducă prejudicii care sa fie greu de r aparat in viitor atat pentru parata, cat si pentru terții care ar putea intra in raporturi juridice cu aceasta.
În speța, nu este vorba de o lipsa a convocării astfel cum a perceput-o instanța de judecata privitor la schimbarea sediului social, a obiectului de activitate respectiv infiintarea de sedii secundare (puncte de lucru)
Referitor la obiectul principal de activitate in Anexa 1A la art. 8 si Anexa 2 B la art. 7 din Statutul publicat in Convocare s-a prevăzut expres ca Activiatea principala este: închirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau Închiriate cod CAEN 682b. Din acest punct de vedere nu se poate susține ca exista o lipsa de informare a acționarilor.
Obiectul de activitate coincide cu cel avut in vedere in convocator si supus aprobării Adunării Extraordinare in data de_ ;
Referitor la Delegarea Atribuțiilor, avem rugămintea sa observați ca la punctul 5 din Anexa 2B (Act constitutiv), punctele 5.8 si 5.9 se prevede expres ca mutarea sediului social se poate face prin decizia Consiliului de Administrație, același lucru fiind aplicabil si pentru infiintarea de puncte de lucru. Ca atare afirmația cum ca nu ar exista o informare a acționarilor este contrazisa de conținutul convocării publicate in Monitorul Oficial si Ziarul Făclia la data de 9/_ .
Cu atat mai mult Consiliul de administrație era abilitat să adopte hotărârile atacate in acest sens a si primit delegarea Adunării Extraordinare la data de_, delegare data insa in baza existentei unei informării prealabile. -
Singura problema care s-ar fi pus este ceea legata de denumirea societății care urma sa fie schimbata, schimbare pentru care Consiliul de Administrație a primit delegare in cadrul Adunării Generale Extraordinare din_ . Si este o consecința fireasca intrucat societate datează din anul 1991.
Un alt aspect este cel dat de faptul ca urgenta ca si condiție de admisibilitate nu este indeplinita. Instanța apreciza ca este posibil sa se producă prejudicii societății si terților. Insa simpla posibilitate nu este suficienta pentru a aprecia ca aceasta condiție ar fi indeplinita in conditile in care nu exista niciun element obiect care sa probeze simpla ipoteză ca posibilitate de producere a prejudiciilor. Era necesar cel puțin o probabilitate redata de elemente obiective-care insa nu exista.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor de apel invocate în raport de care se verifică determinarea stării de fapt de către prima instanță și aplicarea dispozițiilor legale potrivit prevederilor art.466-480 NC.pr.civ. C. ea reține următoarele:
Potrivit art.996 C.pr.civ., instanța va putea sa ordone măsuri provizorii in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Analizând aparența de drept a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor SC F. SA adoptată la data de_, prima instanță a reținut că aspectele invocate de reclamante în legătură cu nerespectarea de către hotărârea adoptată a dispozițiilor art. 117 alin. 6 coroborat cu art. 129 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, aparent, corespund realității. Astfel, deși în cuprinsul hotărârii se menționează faptul că s-a aprobat de către acționari delegarea unor competențe ale adunării generale extraordinare către consiliul de administrație, din cuprinsul convocatorului adunării generale extraordinare rezultă că o astfel de propunere nu a
figurat pe ordinea de zi. Astfel, acționarii convocați la adunarea generală extraordinară nu au avut cunoștință despre faptul că în cadrul adunării urmează să se discute și delegarea unor atribuții ale adunării generale extraordinare, atribuții care vizau schimbarea sediului societății, înființarea de puncte de lucru și schimbarea obiectului principal de activitate.
Apelanta pârâtă SC F. SA a susținut că prima instanță a reținut în mod greșit că au existat vicii în procedura convocării și în delegarea atribuțiilor Consiliului de administrație .
Contrar celor afirmate de apelanta pârâtă cea care este în eroare cu privire la interpretarea documentelor prezentate în probațiune este aceasta .
Aparența de drept a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare A Acționarilor din 16 mai 2013 a fost corect verificată de către prima instanță în limitele stabilite de art.996 NCPC contrar celor evidențiate de apelantă întrucât în discuție nu a fost doar obiectul de activitate ci și delegarea de competențe așa cum corect a reținut prima instanță.
Susținerile vizând prerogativele Consiliului de administrație și delegarea atribuțiilor în favoarea acestei entități în mod corect au fost înlăturate de către judecătorul cauzei având în vedere pe de o parte limitele atribuțiilor ce pot fi astfel delegate stabilite de legiuitor și pe de altă parte neconcordanțele apărute sub aspectul datelor de emitere a documentelor ce cuprind respectivele decizii.
Urgența ca și condiție de admisibilitate de asemenea a fost corect analizată în raport cu succesiunea în timp a adunărilor generale fie ele ordinare sau extraodinare ale pârâtei apelante S.C. F. S.A și cu regimuri hotărârilor adoptate în acest cadru.
C. ea observă având în vederea că prin hotărârea adunării generale extraordinare a asociațiilor S.C. F. S.A nr 1/16 mai 2013 s-a stabilit o delegare
de competențe care aparent nu respectă exigențele legale precum și efectele pe care ar urma să le producă hotărârea sub aspectul schimbării denumirii și sediului, suspendarea efectelor hotărârii se impune pentru a evita atât eventualul prejudiciu creat societății cât și terților care interacționează cu aceasta până la stabilirea pe care judecătorească a legalității sau nelegalității hotărârii.
Apelul pârâtei apare pentru toate aceste considerente ca fiind neîntemeiat nici una din criticile formulate cu privire la soluția instanței de admitere a cererii de suspendare provizorie a hotărârii AGEA nr.1/16 mai 2013 neputând fi validate pentru considerentele deja evidențiate.
Apelul declarat de reclamantele Ș. M. și B. A. a vizat schimbarea în parte a hotărârii în sensul admiterii și a cererii de suspendare a hotărârii AGA nr.2/_ .
Critica apelantei vizează interpretarea eronată a instanței asupra aparenței persoanelor îndreptățite să voteze la adunarea generală prin raportare la dispozițiile art.98 din Legea nr.31/1990.
A solicita instanței să procedeze la analiza paralelă a celor două registre ale acționarilor pentru a putea stabili dacă hotărârea atacă a fost sau nu în aparență votată legal ar însemna ca instanța să gireze o situație de fapt care în nici un caz nu poate fi încadrată în dispozițiile legale enunțate anterior.
Analiza chiar sumară a conducerii paralele a societății respectiv a existenței registrelor nu poate fi realizată de către instanță întrucât aplicarea prevederilor art.98 din Legea nr.31/1990 nu poate fi realizată în maniera afirmată de către apelante.
Corect a reținut prima instanță că doar informațiile furnizate de către ORC respectiv înscrierile din Registrul acționarilor este unica modalitate de dovedire a existenței dreptului de proprietate asupra acțiunilor sens în care în mod corect a raportat analiza cvorumului necesar la documentele ce îndeplineau exigențele de publicitate specifice.
Statuările instanțelor asupra manierei de evidențiere a acțiunilor în ceea ce privește S.C. F. S.A în diferite litigii nu pot fi valorificate de către apelantele reclamante în prezenta procedură întrucât analiza realizată în considerentele acelor hotărâri era raportată la un alt obiect al acțiunilor introductive.
Argumentele evidențiate au relevat că prima instanță a apreciat în mod corect în limitele permise de analiza impusă de disp. art.996 C.pr.civ. asupra condițiilor de admitere a cererii de ordonanță președințială atât în ceea ce privește suspendarea hotărârii AGEA nr.1/_ cât și în ceea ce privește respingerea cererii de suspendare pentru hotărârea AGA nr.2/_ .
C. ea reține în consecință că prima instanță a realizat o corectă determinare a stării de fapt și o riguroasă interpretare a dispozițiilor legale astfel că apelurile declarate atât de reclamante cât și de pârâtă apar ca fiind nefondate și în consecință în baza art.480 NCPC urmează a fi respinse.
Cererile de intervenție în interesul pârâtei S.C. F. S.A în raport de disp. art.61-64 NCPC reținând că a respins apelul declarat de reclamante urmează a fi admise pentru considerentele evidențiate în analiza apelului reclamantelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de reclamantele Ș. | M., cu domiciliul în C. | ||
-N. | str. Snagov nr.3, ap.23, CNP 2., B. | A. | cu domiciliul în C. -N. |
str. Parâng nr.16, ap.44, CNP 2., ambele cu domiciliul procesual ales în C. -
N. str. I. M. nr.40/12, jud. C. și pârâta SC F. SA, cu sediul în C. -N. ,
C. D. nr.1, înmatriculată la ORC sub nr.J_ CIF 2., cont bancar_ R0000060008176618, împotriva sentinței civile nr. 2199 din_, pronunțate în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de SC E SRL. Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |||
A. | M. C. | M. | S. | M. N. |
red.A.M.C./S.M.D.
4 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 7974/2013. Ordonanță președințială | Decizia civilă nr. 105/2013. Ordonanță președințială → |
|---|
