Decizia civilă nr. 357/2013. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 357/2013
Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: N. K. JUDECĂTOR: F. M. GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind recursul formulat de recurenta-pârâtă SC M. M. I. - ROMENA S. împotriva sentinței civile nr. 2675/12 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC B. C. S. .
La ambele apeluri nominale efectuate în cauză se constată lipsa reprezentanților părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a solicitat de către recurentă, în temeiul art. 242 C.proc.civ., judecarea recursului și în lipsa reprezentantului său la dezbateri.
T. ul, apreciind cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare pe baza probelor existente la dosar.
T R I B U N A L U L :
Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 2675/12 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisă cererea de pronunțare a unei ordonanțe președințiale formulată de reclamanta SC B. C. S. în contradictoriu cu pârâta SC M. M. I. R. S. și a fost obligată pârâta SC
M. I. R. S. să procedeze de îndată la punerea în funcțiune a utilităților / accesul la utilitățile aferente spațiului situat în C. -N., calea D.
, nr. 32-36, jud. C., prin reluarea furnizării de gaz metan și de curent electric și să se abțină de la orice act / acțiune de împiedicare a utilizării spațiului închiriat, până la soluționarea irevocabilă a litigiului din dosarul cu nr. _
, aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta și pârâta au încheiat contractul de închiriere nr. 171/10 mai 2004, având ca obiect folosința spațiului situat în C. -N. calea D., nr. 32- 36, jud. C., prelungit prin actul adițional încheiat la data de 14 aprilie 2011 până la 31 decembrie 2013.
A mai reținut că potrivit dispozițiilor art. 581 C.proc.civ., instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Pentru admiterea cererii de ordonanță președințială este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 581 C.proc.civ., respectiv urgența, vremelnicia măsurii și neprejudecarea fondului.
Cu privire la prima condiție, a urgenței, instanța de fond a reținut că prin sistarea utilităților aferente spațiului situat în C. -N. calea D., nr. 32-
36, jud. C., care face obiectul contractului de închiriere, se aduc grave prejudicii activității desfășurate de reclamantă în spațiul închiriat.
A mai reținut că cea de-a doua condiție, vremelnicia măsurii, presupune ca măsurile luate pe această cale să nu fie definitive, de principiu ele fiind menite să mențină o situație de fapt până când se va soluționa fondul litigiului. În speță, între părți există un litigiu de fond înregistrat pe rolul Judecătoriei C.
-N. sub nr._, promovat de reclamantă, având ca obiect obligarea pârâtei la executarea obligațiilor asumate prin contractul de închiriere potrivit art. 4 pct. 1, 2, respectiv de a asigura utilitățile necesare desfășurării activității economice.
A mai reținut că hotărârea sa nu este menită de a stabili raporturile juridice dintre părți cu privire la imobilul din C. -N., calea D., nr. 32- 36, jud. C., ce vor fi examinate în detaliu de instanța învestită cu judecarea fondului, ci se bazează pe aparența drepturilor și obligațiilor părților care decurg din contractul de închiriere nr. 171/10 mai 2004 pentru spațiul menționat mai sus, prelungit prin actul adițional încheiat la data de 14 aprilie 2011 până la 31 decembrie 2013 și a ordinelor de plată depuse la dosar.
Ca urmare, fiind întrunite în mod cumulativ cerințele prevăzute de art. 581 C.proc.civ., instanța de fond a admis cererea de ordonanță președințială și, în consecință, a obligat pârâta SC M. M. I. R. S. să procedeze de îndată la punerea în funcțiune a utilităților / accesul la utilitățile aferente spațiului situat în C. -N., calea D., nr. 32-36, jud. C., prin reluarea furnizării de gaz metan și de curent electric și să se abțină de la orice act / acțiune de împiedicare a utilizării spațiului închiriat, până la soluționarea irevocabilă a litigiului din dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei C. -
.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta SC M. M. I. -ROMENA S., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de emitere a ordonanței președințiale, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în speță nu este îndeplinită condiția urgenței și a existenței unui drept care s-ar păgubi prin întârziere.
Astfel, recurenta a arătat că în derularea contractului de închiriere nr. 171/10 mai 2004, începând cu luna mai 2012, intimata nu și-a mai respectat obligația de plată a contravalorii chiriei și utilităților aferente spațiului închiriat, situație care s-a perpetuat până în prezent.
În contextul încălcării obligațiilor contractuale privind plata cheltuielilor aferente utilizării spațiului, precum și a celor privind plata chiriei, intimata a ajuns să-i datoreze recurentei suma totală de 257.048,53 lei la nivelul lunii ianuarie 2013, la care se adaugă și costurile aferente lunii februarie 2013.
În temeiul prevederilor contractuale exprese în acest sens, respectiv art. 5 pct. 5.3, art. 6 pct. 6.1 din contractul de închiriere nr. 171/2004, recurenta a procedat la denunțarea unilaterală a contractului începând cu data de 1 februarie 2013, așa cum reiese din notificarea nr. 20/18 ianuarie 2013.
Pe cale de consecință, recurenta a arătat că contractul de închiriere invocat de intimată ca temei pentru pretențiile sale privind furnizarea energiei electrice și a gazului a încetat de drept la 1 februarie 2013, sens în care orice pretenții în baza acestui contract, după data de 1 februarie 2013, sunt fără temei legal. Mai mult, după data de 1 februarie 2013 intimata a folosit abuziv spațiul pentru care pretinde reluarea furnizării gazului metan.
A mai arătat că neplata costurilor reprezentând utilități a atras pierderi evidente în sarcina societății recurente, întrucât aceasta a achitat în mare
parte contravaloarea consumurilor de curent și gaz ale clubului de bowling gestionat de intimată, pentru a evita suspendarea acestor utilități de către furnizorii principali. Pentru a limita majorarea pierderilor recurentei constând în suportarea costurilor de energie electrică și gaz ale intimatei, instalația de gaz a fost separată, astfel încât spațiul ocupat de intimată să beneficieze de contor separat de consum. Sistarea serviciului de furnizare a gazului metan nu a fost decizia recurentei, ci a fost o necesitate, operată de către reprezentanții E.ON GAZ. În ceea ce privește curentul electric, furnizarea acestuia nu a fost întreruptă niciodată la spațiul ocupat de intimată, astfel că susținerile acesteia în acest sens nu sunt reale.
În aceste condiții, recurenta a apreciat că în cauză nu este îndeplinită urgența în ceea ce privește sistarea furnizării gazelor naturale. M. ivul sistării serviciului îl constituie exclusiv neplata contravalorii consumului de gaz, adică evidenta culpă contractuală a intimatei. Or, intimata nu poate invoca niciun fel de urgență și nici încălcarea vreunui drept pretins al său, de vreme ce a fost lipsită de acesta ca urmare a neîndeplinirii obligației sale de a suporta contravaloarea dreptului respectiv începând cu luna mai 2012.
Recursul nu a fost motivat în drept. Recursul a fost legal timbrat.
Intimata, deși legal citată, nu a fost reprezentată în fața instanței și nici nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cu luarea în considerare a prevederilor art. 304, art. 3041și art. 312 C.proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Astfel cum a reținut și prima instanță, tribunalul are în vedere faptul că pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale nu pot fi tranșate raporturile juridice dintre părți cu privire la folosința imobilului din C. -N., calea D., nr. 32-36, jud. C., care vor fi examinate în detaliu de instanța învestită cu judecarea fondului litigiului, hotărârea primei instanțe întemeindu-se în mod legal și temeinic pe aparența drepturilor și obligațiilor părților care decurg din contractul de închiriere nr. 171/10 mai 2004 pentru spațiul menționat mai sus, prelungit prin actul adițional încheiat la data de 14 aprilie 2011 până la 31 decembrie 2013.
Ca atare, tribunalul nu poate primi susținerile recurentei în sensul netemeiniciei hotărârii primei instanțe în măsura în care sunt întemeiate pe argumente de fond referitoare la neexecutarea de către reclamanta intimată a obligației sale de plată a chiriei, aceste aspecte, abordate de pârâta recurentă prin prisma excepției de neexecutare a contractului de închiriere și prin prisma unei denunțări unilaterale a contractului de închiriere, depășind limitele în care instanțele de fond și recurs învestite în cadrul prezentei proceduri pot
"pipăi"; fondul cauzei.
T. ul reține că singurul aspect care poate fi reținut cu titlu de critică la adresa hotărârii primei instanțe este reprezentat de întinderea efectelor acesteia, astfel cum a fost stabilită de prima instanță. Dat fiind faptul că litigiul pe fond este purtat între profesioniști, în conformitate cu dispozițiile art. 7208C.proc.civ. hotărârea care se va pronunța în dosarul nr._ va fi executorie, astfel încât efectele ordonanței președințiale atacate, întemeiate pe aparența de drept a raporturilor juridice dintre părți, nu pot depăși limita temporală a tranșării pe fond a litigiului dintre părți pe calea unei hotărâri executorii.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 1 teza I C.proc.civ., coroborat cu art. 3041C.proc.civ., tribunalul va admite recursul declarat de către recurenta SC M. M. I. -ROMENA S. împotriva sentinței civile nr. 2675 din data de
12 februarie 2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, pe care o va modifica în parte, în ceea ce privește momentul până la care s-a dispus măsura pe cale de ordonanță președințială, respectiv până la soluționarea litigiului obiect al dosarului nr._ alat pe rolul Judecătoriei
C. -N., cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței civile atacate.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de către recurenta SC M. M. I. -ROMENA
S. împotriva sentinței civile nr. 2675 din data de_, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, pe care o schimbă în parte, în sensul modificării momentului până la care s-a dispus măsura pe cale de ordonanță președințială, respectiv până la soluționarea litigiului obiect al dosarului nr._ alat pe rolul Judecătoriei C. -N. .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
D. D. N. | K. | F. | M. A. | VLAIC |
Red.FIM/MM 2 ex./_
Judecător fond: d-na C. R., Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 1982/2013. Ordonanță președințială | Decizia civilă nr. 2571/2013. Ordonanță președințială → |
|---|
