Decizia civilă nr. 208/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.208/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este compusă din: PREȘEDINTE: C. C. JUDECĂTOR: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: T. B.
S-au luat spre examinare recursul declarat de recurentul P. E. C. împotriva sentinței civile nr.7242 pronunțată la data de_ de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, privind și pe intimata SC B.
T. SA, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentului, d-na avocat Georoceanu A., cu delegație depusă la dosarul cauzei, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 30 lei și timbru judiciar de 1,6 lei.
Față de această împrejurare, instanța consideră recursul ca fiind legal timbrat.
Din, oficiu, instanța pune în discuție inadmisibilitatea căii de atac formulată de către partea recurentă P. E. C., prin raportare la valoarea obiectului cererii deduse judecății și dispozițiile art. 1 pct.1 Cod.proc.civ. coroborat cu art.299 Cod.proc.civ.
Reprezentanta recurentului arată că sentința pronunțată de Judecătoria
C. a fost dată cu drept de recurs, motiv pentru care a înțeles să se îndrepte către T. ul Specializat C. pentru soluționarea acestuia.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
T R I B U N A L U L :
Prin sentința civilă nr. 7242 pronunțată la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ s-a respins cererea formulată de reclamantul P. E. C. împotriva pârâtei SC B. T. SA, cerere în baza căreia s-a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei în cuantum de 615 lei încasați din contul bancar al reclamantului în mod abuziv, a dobânzii legale calculate asupra debitului principal începând cu data de 31 și până la achitarea efectivă a debitului, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut faptul că reclamantul, în calitate de beneficiar al cardului Visa Gold, a încheiat cu pârâta contractul de credit nr. 13 din_, în baza căruia a beneficiat în cursul lunii decembrie a anului 2009 de suma de 1447,07 lei, scadentă la data de_, iar restituirea sumei s-a facut la data de_, motiv pentru care pârâta a perceput la sfârșitul lunii ianuarie o dobândă de 622,41 lei.
Prin raportare la cauzele contractuale, respectiv la dispozițiile art. 4.8.2 din contractul de credit, instanța de fond a apreciat că pârâta a aplicat în mod legal și calculat în raport de sumă împrumutată de către reclamant, o dobândă
stabilită convențional din înscrisurile depuse la dosar rezultând fără echivoc, utilizarea de către reclamant în cursul lunii decembrie 2009 a sumei de 1.444,07 lei și în cursul lunii ianuarie suma de 30.191,56 lei din limita maximă de credit acordată de 37.155 lei.
S-a considerat că, începând cu data de 26 ianuarie, întrucât reclamantul nu a restituit suma de 1.444,07 lei, instituția bancară era îndreptățită să aplice o dobânda majorată cu 10 pp față de dobânda curentă de 28% la soldul fiecărei zile, dobândă aplicată în intervalul_ -_ inculsiv.
În drept au fost avute în vedere dispozițiile art. 969 C. civil și clauzele contractuale convenite de părți, astfel încât s-a considerat neîntemeiată acțiunea civilă întemeiată de reclamant împotriva pârâtei, apreciindu-se că pârâta a perceput dobânda contractuală stabilită prin convenția părților. Susținerile reclamantului conform cărora clauza de care se prevala pârâta ar fi una abuzivă, în conformitate cu disp. Legii nr. 193/2000, prima instanța apreciind că perceperea dobânzii de către pârâtă nu este excesivă, ci reprezintă o sancțiune în cazul nerestituirii sumelor datorate la scadență.
Împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie, a formulat recurs la data de_, reclamantul solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacatei și rejudecând cauza, admiterea acțiunii formulate ca întemeiată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate la fond și în recurs.
În motivarea recursului, reclamantul a susținut că sentința pronunțată este netemeinică și nelegală, întrucât instanța de fond a pronunțat-o cu încălcarea și aplicarea greșită a disp. legale de drept comun, referitoare la încheierea și executarea contractelor, și totodată cu interpretarea greșită a actului dedus judecății, motiv de recurs reglementat de prevederile art. 3041din Codul de procedură civilă.
Recurentul susține că intimata a încasat din contul său de card deschis pe numele său o dobândă de 622,41 lei pentru plata cu întârziere a debitului în cuantum de 1.447,07 lei, dobânda calculată în mod nelegal prin raportare la contractul de credit încheiat cu banca.
A mai considerat că prima instanță a reținut în mod complet eronat dispozițiile art. 4.8.2. din contractul de credit astfel cum au fost prezentate de intimată, aceste dispoziții fiind citate trunchiat de partea adversă cu scopul de a induce în eroare instanța. Conform dispozițiilor contractuale banca ar fi fost îndreptățită să perceapă dobânda majorată, în cuantumul reținut de pârâtă, doar în situația în care cardul Visa Gold ar fi fost reținut sau restricționat pentru plata unor obligații anterioare, ori în cazul în speță recurentul susține că a înregistrat o întârziere la plată de doar 6 zile.
Se arată că prima instanță a reținut în mod corect că din înscrisurile de la dosar ar rezulta o datorie la data de_ în cuantum de 1.447,07 lei scadentă la_ și că acesteia i se aplica o dobândă majorată de 10% față de dobânda curentă, fapt care de altfel nu este contestat de recurent, obiectul litigiului constituindu-l doar baza de calcul la care s-a aplicat dobânda majorată, prima instanță apreciind în mod eronat că aceasta se aplică asupra sumei în cuantum de 30.191,56 lei care în fapt nu era scadentă la data de _
. Recurentul susține că în baza contractului de credit încheiat cu banca urma să beneficieze de o perioadă de grație de 55 de zile la restituirea fiecărui debit și că banca a calculat în mod nelegal, dobânda majorată și la creditul aferent lunii ianuarie care avea scadența abia la data de_ . Drept urmare, instituția bancară a calculat dobândă pentru o sumă care nu era exigibilă la data calculului, fiind îndreptățită să perceapă dobânda majorată doar asupra
debitului scadent la data de_, în sumă de 1.447,07 lei și nu asupra sumelor neajunse la scadență.
În plus, se arată că prin cererea dedusă judecății s-a solicitat instanței lămurirea unor clauze contractuale considerate abuzive, apreciindu-se că acele clauze prin care se percepe de către bancă o dobândă de 100 de ori mai mare decât ar rezulta din aplicarea corectă a contractului reprezintă o penalizare stabilită în mod unilateral, în mod nelegal de bancă contravenind dispozițiilor Legii nr. 193/2000 astfel încât interpretarea acestor clauze se impune a se face în favoarea debitorului obligației de plată.
Raportat la faptul că nu s-a solicitat constatarea nulității absolute a clauzei contractuale inserate la art. 4.8.2. ci doar constatarea ca fiind abuzivă calcularea unei dobânzi disproporționat de mari prin aplicarea unei clauze echivoce, recurentul consideră că se impune obligarea intimatei la repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat, prin restituirea sumei în cuantum de 615 lei încasată abuziv de pârâtă și a dobânzii legale calculată asupra debitului principal, începând cu data de 31 ianuarie 2010 și până la plata integrală a acestuia. S-a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate la fond și în recurs.
Intimata a depus la dosar întâmpinare la data de_ solicitând respingerea recursului formulat de către reclamant ca nefondat motivat pe faptul că susținerile și criticile acestuia în ceea ce privesc nelegalitatea sentinței pronunțate de prima instanță se bazează pe interpretarea eronată a prevederilor contractului de credit, susținând că separat de contractul de credit contractat în luna decembrie, pentru care la scadență a uitata să efectueze rambursarea, în luna ianuarie a contractat un alt credit care avea o scadență distinctă.
În realitate conform opiniei exprimate de intimată era vorba de un singur credit care funcționa ca o linie de credit, din care se puteau efectua retrageri succesive, cu condiția ca rambursarea până la data scadenței să se raporteze sume retrasă până la sfârșitul lunii anterioare. Neîndeplinirea la scadență a acestei obligații atrage plata unei dobânzi majorate prevăzute contractual, această dobândă penalizatoare fiind de 10 % peste dobânda curentă, aplicându-se la soldul tras la sfârșitul lunii în curs.
Se arată că se impun a fi respinse susținerile recurentului conform cărora în cuprinsul contractului de credit ar exista vreo clauză abuzivă care ar necesita interpretarea în favoarea debitorului, textul invocat reglementând doar aplicarea procentului de dobândă majorat în situația în care debitorul nu rambursează în ziua de 25 a lunii următoare sumele utilizate în cursul lunii anterioare. Întrucât la data de_ soldul utilizat din limita de credit acordată reclamantului a fost de 30.191,56 lei și acesta nu a restituit la data de_ suma de 1.447,07 lei a fost aplicată dobânda majorată cu 10 pp față de dobânda curentă de 28% la soldul fiecărei zile. Această dobândă a fost stabilită ca o contraprestație la facilitatea acordată debitorului de a-i pune la dispoziție o sumă de bani pe care acesta avea posibilitatea să o utilizeze fără a se percepe dobândă în intervalul de 55 de zile cu condiția ca la scadență să îți onoreze integral obligația de rambursare la scadență.
Prin decizia civilă nr. 1112 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj, s- a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C., apreciindu-se că natura litigiului este una comercială.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței specializate la data de_ . În ședința publică din data de_, instanța din oficiu a pus în discuția părților prezente excepția inadmisibilității recursului, declarat de reclamantul P. E. C. împotriva sentinței civile nr. 7242 din_ ,
pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, prin raportare la disp. art. 299 pct. 11raportat le disp. art. 1 alin. 11din C.pr.civ.
Astfel, în conformitate cu disp. art. 1 pct.11C.pr.civ., introduse prin art. I pct.1 din legea nr. 202/2010, judecătoriile judecă în primă și ultimă instanță, procesele și cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv, disp. art. 299 alin. 11C.pr.civ, introduse prin art. I pct. 28 din legea nr. 202/2010, statuând asupra faptului că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 11.
În cazul în speță, obiectul cererii deduse judecății în fața primei instanțe, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul recurent, îl reprezintă obligarea pârâtei SC B. T. SA la restituirea sumei de 615 lei încasată abuziv din contul său și a dobânzii legale calculate asupra acestei sume, începând cu data de_ și până la achitarea
integrală a debitului.
Obiectul cererii de chemare în judecată este unul evaluabil în bani, a cărui valoare nu depășește suma de 2.000 de lei, cuantum prevăzut de disp. art. 1 pct. 11C.pr.civ., sentința pronunțată de judecătorie în primă instanță concluzionând în sensul respingerii cererii formulate de reclamant, în urma analizării fondului pretențiilor deduse judecății.
T. ul, prin raportare la disp. art. 299 alin. 11C.pr.civ, a pus în discuție excepția inadmisibilității căii de atac declarate împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, în condițiile în care norma legală menționată reglementa fără echivoc, la data formulării recursului,_, lipsa căii de atac a recursului împotriva acelor hotărâri pronunțate în primă și ultimă instanță, în condițiile în care obiectul cererii dedus judecății îl constituie plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv.
Întrucât cererea formulată de reclamant se circumscrie disp. art. 1 pct.
11C.pr.civ., iar sentința pronunțată de judecătorie nu este susceptibilă de calea de atac a recursului, prin raportare la prevederile art. 299 alin. 11C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de reclamant ca fiind inadmisibil.
Susținerile recurentului conform cărora excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu de instanță, se impune a fi respinsă ca nefondată, întrucât disp. art. menționate au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 967/_ publicată în M. Of. nr. 853 din_, pronunțată de Curtea Constituțională, se impun a fi respinse întrucât decizia invocată produce efecte juridice doar în termen de 45 de zile de la data publicării în monitor, altfel spus, efectele obligatorii ale acesteia nu își produceau efectele la data la care reclamantul a declarat calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță.
La data de_, recurentul nu avea deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, prin raportare la normele legale invocate mai sus, sentința nefiind susceptibilă de cale de atac.
Față de considerentele mai sus menținute, tribunalul va respinge ca fiind inadmisibil recursul declarat de reclamantul P. E. C. împotriva sentinței civile nr. 7242 din_, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, menținând în întregime hotărârea recurată.
Cheltuieli de judecată nu vor fi acordate în favoarea intimatei SC B. T. SA, deși recurentul a căzut în pretenții, întrucât nu s-a făcut dovada ocazionării unor astfel de cheltuieli în calea de atac a recursului.
PENTRU ACESTE M. IVE,
IN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul P. E. C. împotriva sentinței civile nr. 7242 din_, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în dosar nr._, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în sentința publică din_ .
Președinte, | Judecători, | Grefier, | ||||||
C. | C. | H. | D. | B. | M. C. | T. | B. |
Jud. fond. A. Moș Red. CC/CC
2 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 664/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 6475/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
