Decizia civilă nr. 312/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
R O M A N I A
T. UL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.312
Ședința publică din data de 20 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: M. C. B. JUDECĂTOR: C. C.
JUDECĂTOR: D. H. GREFIER: A. V.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenta S.C. A.
Ț. A. S.A. în contradictoriu cu intimata S.C. E. A. S.A. și
intervenientul forțat I. M. C. împotriva sentinței civile nr.18423/27 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._
, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în reprezentarea intereselor recurentei d-l avocat Cristian Bortoș, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul recurentei depune la dosar confirmare a mandatului și ratificare a căii de atac.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active a recurentei invocată la anteriorul termen de judecată de intimata SC E. A. SA, prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul recurentei solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a recurentei, ca fiind neîntemeiată. S-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, raportat la faptul că recursul a fost promovat de către S. C. a SC A. T. A. SA. Menționează că inclusiv prin scriptul depus la dosar în ședința publică de azi s-a arătat că titularul acestei căi de atac nu este sucursala, ci societatea mamă care acționează prin reprezentant. Calitatea procesuală activă pentru promovarea unei căi de atac aparține părților din fața primei instanțe, iar în fața primei instanțe parte a fost S.C. A. Ț. A. S.A. și tot această societate prin reprezentant a promovat calea de atac, sens în care consideră că excepția invocată este neîntemeiată.
În urma deliberării, tribunalul respinge excepția lipsei calității procesuale active a recurentei S.C. A. Ț. A. S.A., reținând faptul că această cale de atac a fost exercitată de S.C. A. Ț. A. S.A. prin S.
C., recursul purtând semnătura și ștampila reprezentantului sucursalei, iar prin scriptul depus azi se confirmă mandatul acordat sucursalei pentru exercitarea recursului, fiind astfel făcută dovada calității procesuale active a recurentei și totdată mandatul acordat sucursalei pentru exercitarea acestei căi de atac.
Instanța constată că s-a depus la dosar o cerere de reexaminare a amenzii formulată de expertul tehnic judiciar Sandor Ladislau Ernestin, care a fost înregistrată la data de 10 aprilie 2013 la Judecătoria Cluj-Napoca și înaintată T. ului Specializat C. . Va fi înaintată cererea de reexaminare
formulată de către expert, pe cale administrativă, instanței competente să o soluționeze, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca.
Constatând că nu mai sunt de invocat alte aspecte prealabile, tribunalul apreciază necesară lămurirea unui aspect, și anume, data de la care se solicită acordarea penalităților de întârziere, respectiv 20 zile de la data de 27 februarie 2007, când a fost emisă prima notificare către intimată, sau de la data de 03 februarie 2010 de când datează notificarea și convocarea la conciliere.
Pentru a clarifica acest aspect, reprezentantul recurentei solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
T. ul încuviințează această cerere, urmând ca reprezentantul recurentei să facă precizările necesare la a doua strigare a cauzei.
La apelul nominal făcut la a doua strigare a cauzei, se prezintă aceleași părți, respectiv reprezentantul recurentei, d-l avocat Cristian Bortoș, lipsă fiind intimații.
Reprezentantul recurentei arată că ar fi fost îndreptățița recurenta la penalități de întârziere începând din data de_, termenul de 20 zile a început să curgă în data de_, dar cum prin cererea de chemare în judecată au fost solicitate începând cu data de_, consideră că acum nu mai poate schimba această dată.
Constatând că nu mai sunt de formulat cereri în probațiune instanța acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi la debitul principal, începând cu data expirării termenului de 20 de zile de la formularea cererii de despăgubire și până la data plății efective, fără cheltuieli de judecată în afara taxei judiciare de timbru achitată conform dispozițiilor instanței.
T R I B U N A L U L
Prin sentinta civila nr.18423/2012 pronuntata la data de data de
27 septembrie 2012, Judecatoria C. N. a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta SC A. -T. A. S.A in contradictoriu cu parata SC E. A. S.A. si cu intervenientul I. M. C.
, fiind obligata parata sa achite reclamantei suma de 2644,36 lei reprezentand diferenta de despagubire, sa achite reclamantei penalitati de intarziere in valoare de 0,1% pe zi, incepand cu data inregistrarii cererii de chemare in judecata pana la achitarea debitului. S-au compensat partial cheltuielile de judecata efectuate de parti si a fost obligata parata sa achite reclamantei suma de 225,52 lei reprezentand parte din taxa de timbru si timbrul judiciar, precum si 250 lei reprezentand parte din onorariul expertului, precum si suma de 400 lei reprezentand diferenta de onorariu cuvenit expertului Moldan
I., in contul Biroului local de expertize C. .
Pentru a dispune in aceste sens, prima instanta a retinut faptul ca prin procesul verbal de contraventie seria AY nr. 0255057/_, intervenientul I. M. C. a fost gasit vinovat de producerea evenimentului rutier din data de_, ce a avut ca urmare avarierea autoturismului marca RENAULT cu nr. de inmatriculare_ proprietatea RCI LEASING, asigurata potrivit politei de asigurare nr.2052807/_ la societatea reclamanta (f.30). In temeiul politei de asigurare CASCO astfel emisa, s-a intocmit de catre societatea reclamanta dosarul de dauna, constatandu-se ca avariile produse vehiculului asigurat CASCO se ridica la suma de 38.652,41 lei suma ce a fost achitata titularului politei potrivit ordinului de plata nr.4086/_ (f. 20).
Autoturismul condus de R. an Petru, vinovat de producerea accidentului, avea incheiata polita de asigurare obligatorie de raspundere civila auto la parata SC E. A. S.A.
Potrivit art.22 din Legea nr.136/1995 reclamanta s-a subrogat in drepturile asiguratului sau prin formularea actiunii dedusa judecatii.
In data de_ parata a achitat din suma pretinsa de reclamanta, suma de 19.337,84 lei. Prin expertiza tehnica dispusa in cauza s- a lamurit valoarea maxima a despagubirii ce putea fi pretinsa de reclamanta, asigurator CASCO, paratei in calitate de asigurator RCA, fiind stabilita suma de 23324,86 lei, iar valoarea diferentei de despagubire ar fi in suma de 3987,02 lei, insa deoarece reclamanta a pretins doar suma de 2644,36 lei instanta a admis cererea in limitele investirii, avand in vedere principiul disponibilitatii.
Cu privire la penalitatile pretinse instanta a retinut ca nu sunt incidente termenele prevazute de art. 45 din Ordinul nr. 3108/2004 deoarece cuantumul final al despagubirilor a fost stabilit cu mult inainte de data de _
, data formularii cererii de despagubire. Dupa cum reiese din inscrisurile anexate, suma stabilita cu titlu de despagubire a fost pretinsa paratei in data de_ iar parata a achitat suma de 19337,84 lei in data de_ . Din continutul cererii formulate in data de_ reiese ca intre parti se derulasera discutii in legatura cu cuantumul despagubirilor, finalizate prin achitarea de catre parata a unei parti din despagubire. Prin urmare, la de _
, data la care s-a formulat cererea avand ca obiect diferenta de 2644,36 lei, pozitiile partilor cu privire la acest aspect erau de mult clarificate, iar faptul ca reclamanta a formulat o noua cerere de despagubire nu poate avea ca efect aplicabilitatea termenului de 20 de zile prevazut de art. 45 din Ordinul nr. 3108/2004. Prin urmare, instanta a apreciat ca reclamanta este indreptatita la penalitati de intarziere de 0,1% pe zi, dar incepand cu data introducerii cererii de chemare in judecata, pana la achitarea integrala a diferentei de despagubire.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs recurenta S.C. A.
T. A. S.A. solicitand instantei modificarea sentintei recurate si admiterea pretentiilor de obligare a paratei la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,1% pe zi la debitul principal, incepand cu data expirarii termenului de 20 de zile de la formularea cererii de despagubire si pana la data platii efective.
In motivarea recursului, recurenta arata ca in mod eronat instanta de fond nu a admis aceasta solicitare, apreciind ca se cuvin penalitati de 0,1% pe zi de intarziere numai de la data introducerii cererii de chemare in judecata si nu de la data expirarii termenului de 20 de zile de la formularea cererii de despagubire catre parata. Instanta de fond nu a avut in vedere prevederile speciale in materie, respectiv incidenta art. 45 din Norma aprobata prin Ordinul CSA nr. 3108/2008.
Prin urmare termenul de la care aceste penalitati de intarziere incep sa curga este cel al expirarii celor 20 de zile prevazute de legiuitor. Nu poate fi primita motivarea instantei privitoare la respingerea acestui petit, pe considerentul ca anterior datei de_ intre parti se purtasera discutii cu privire la cuantumul despagubirii, si ca parata a achitat o parte din aceasta. De asemenea arata instanta de fond ca la data de_, cand s-a formulat cererea pentru diferenta de despagubire ramasa neachitata, pozitiile partilor erau demult clarificate, insa acestea nu puteau fi clarificate de vreme ce parata nu a achitat integral despagubirea iar insasi instanta de fond admite pretentiile privitor la restul de despagubire ramas neachitat.
Intimata SC E. A. SA prin intampinarea formulata a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta reclamanta SC A. T.
SA -S. C. ca fiind formulat de o societate fara calitate procesuala activa. S. SC A. T. A. SA este, in conformitate cu art 43 alin.l din Legea 31/1990, dezmembramant al SC A. T. SA, fara personalitate juridica, astfel ca neavand personalitate juridica nu are folosinta drepturilor sale si pe cale de consecinta nu poate sta singura ca reclamanta in proces.
Pe fondul cauzei, intimata arata ca instanta de fond a apreciat corect faptul ca in cazul in speta nu poate fi aplicabil art.45 din Ordinul 3108/2004 intrucat pozitia ambelor societati cu privire la cuantumul despagubirilor erau de mult clarificate. Si prin intampinarea pe care a depus-o la dosarul de fond si-a prezentat modalitatea de calcul al valorii maxime a despagubirii reglementata de ordin. Astfel pentru stabilirea corecta a valorii maxime a despagubirii a solicitat expertiza tehnica de specialitate in vederea stabilirii acesteia. Astfel finalitatea pentru stabilirea valorii maxime a despagubirii a fost mentionata prin raportul de expertiza tehnica.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate precum si a dispozitiilor art. 304, 304¹ si 312 Cod procedura civila, tribunalul retine urmatoarele
:
Problema pusa in discutie in prezentul recurs se refera la cuantumul penalitatilor de intarziere aferente debitului principal pretinse de recurenta SC A. T. A. SA de la intimata parata SC E. A. SA, pentru neachitarea in termen a despagubirilor datorate in urma evenimentului rutier din data de_ .
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._, reclamanta SC A. T. A. SA a solicitat obligarea pârâtei SC E. A. SA la plata penalităților de intarziere de 0,1% pe zi de întârziere, din momentul expirării termenului de 20 zile de la data primirii cererii de despăgubire până la data introducerii acțiunii, si mai departe, la plata penalitatilor de 0,1% pe zi pana la momentul platii. In motivarea cererii, s-a aratat in esenta ca la data de_ intervenientul I. M. C., aflat la volanul autovehiculului cu nr. de inmatriculare_, a produs din culpa sa un accident de circulatie, in care a fost avariat autovehiculul Renault cu nr. de inmatriculare_, asigurat la societatea reclamanta. Reclamanta a platit asiguratului sau despagubiri in suma de 38652,41 lei, iar in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995 s-a adresat asiguratorului RCA al autoturismului condus de I. M. C., SC E. A. SA, convocand-o la conciliere pentru data de_ . Parata a facut o plata partiala de 19.337,84 lei, iar ulterior reclamanta a formulat o noua cerere de despagubire, solicitand diferenta neachitata, convocand parata la conciliere pentru data de_ .
Prin sentinta civila atacata, prima instanta a retinut ca din raportul de expertiza reiese ca valoarea maxima ce poate fi achitata de asiguratorul RCA este de 23.324,86 lei (TVA inclus), valoare calculata avandu- se in vedere un coeficient de uzura de 35%, astfel ca valoarea diferentei de despagubire ar fi in suma de 3987,02 lei. Deoarece reclamanta a pretins doar suma de 2644,36 lei instanta a admis cererea in limitele investirii, avand in vedere principiul disponibilitatii.
In ceea ce priveste acordarea penalitatilor de intarziere, tribunalul constata ca la momentul proceducerii evenimentului rutier era in vigoare Ordinul CSA nr.3108/2004. Potrivit prevederilor art.45 din acest act normativ, (1) Asiguratorul RCA va efectua plata despagubirilor in termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de catre persoana pagubita a ultimului document necesar finalizarii dosarului de daune. Persoana pagubita
va specifica in cererea de despagubire modalitatea de plata: in numerar sau prin ordin de plata, in cont bancar personal sau in contul bancar al unitatii de specialitate care a efectuat reparatia.
Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care in drepturile persoanei pagubite s-a subrogat asiguratorul acesteia, conform prevederilor art.22 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:
daca nu exista obiectiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita in cel mult 20 de zile calendaristice;
daca exista obiectiuni asupra acestor sume, acestea se vor comunica solicitantului in termen de cel mult 15 zile calendaristice, urmand ca in termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solutionarea obiectiunilor sa se efectueze plata.
Fata de termenele prevazute mai sus, asiguratorul RCA va reactualiza cuantumul despagubirii cu o cota procentuala de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere in efectuarea platilor
.
In speta dedusa judecatii, reclamanta SC A. T. A. SA a avut la momentul producerii evenimentului rutier calitatea de asigurator CASCO pentru autovehiculul marca Renault cu nr. de inmatriculare_, in baza politei de asigurare nr.2052807/_ . Autovehiculul marca Dacia cu nr. de inmatriculare_ condus de intervenientul fortat I. M. C. a fost asigurat la acea data la societatea SC E. A. SA (fosta SC INTERAMERICAN SA) in baza politei de asigurare de raspundere civila auto seria JS nr.0156790 incheiata la data de_ .
Reclamanta a comunicat la data de_ paratei SC E. A. SA solicitarea de plata a sumei de 38.654,41 lei care a fost achitata asiguratei pentru repararea autovehiculului, dupa cum rezulta din comunicarea aflata la fila 12 din dosarul de fond. Parata a confirmat prin intampinarea depusa la dosar ca a primit aceasta cerere de despagubire, aratand ca a transmis propriul mod de calcul al despagubirii societatii reclamante la data de_ . La data de_ parata a platit reclamantei suma de 19.337,84 lei. Ulterior, la data de_ reclamanta a emis o noua cerere de despagubire pentru suma de 2644,36 lei, reprezentand diferenta de despagubire pretins neachitata de societatea parata, parata fiind totodata convocata la conciliere pentru data de_ pentru solutionarea amiabila a diferendului.
Dispozitiile art.45 din Ordinul CSA nr.3108/2004 reglementeaza scadenta obligatiei de plata a despagubirilor de care este tinut asiguratorul RCA, atat in cazul in care cererea de despagubire este formulata de persoana pagubita, cat si in cazul in care aceasta cerere este formulata de asiguratorul CASCO ce s-a subrogat in drepturile persoanei pagubite. De asemenea, aceleasi dispozitii stabilesc dreptul persoanei pagubite sau a asiguratorului care s-a subrogat in drepturile acesteia de a pretinde penalitati de intarziere in ipotezele in care asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatia de plata a despagubirilor in termenele prevazute prin Ordinul CSA nr.3108/2004. Intentia edictarii acestei reglementari a fost in mod evident aceea de a asigura celeritatea in indeplinirea obligatiilor de plata ce le revin societatilor de asigurare autorizate care incheie polite de asigurare de raspundere civila auto obligatorie, astfel incat persoanele pagubite sau celelalte societati care au incheiat polite de asigurare facultative sa isi poata recupera in timp util cheltuielile efectuate pentru repararea autovehiculului avariat ca urmare a producerii unui accident rutier.
Examinand dispozitiile art.45 din Ordinul CSA nr.3108/2004 in spiritul acestor norme, tribunalul apreciaza, cu opinie majoritara, ca se impune obligarea societatii de asigurare la plata de penalitati de intarziere in
toate acele ipoteze in care aceasta refuza in mod expres sau omite sa achite despagubirile, desi dosarul de dauna ce i-a fost comunicat este complet, invocand motive care nu sunt intemeiate. O interpretare in sens contrar ar conduce la concluzia ca in acele cazuri in care asiguratorul RCA refuza plata despagubirilor invocand diferite motive si ridicand obiectiuni care nu au suport faptic si legal, acesta sa nu poata fi obligat la plata de penalitati de intarziere, or o asemenea concluzie este contrara intentiei legiuitorului care a apreciat ca se impune acordarea acestor penalitati de intarziere, ca o evaluare a prejudiciului incercat de persoana pagubita sau asiguratorul subrogat in drepturile sale daca asiguratorul RCA nu achita despagubirile in termenele stabilite. De asemenea, nu poate fi ignorata imprejurarea ca invocarea unor obiectiuni si ulterior generarea unui litigiu civil pentru achitarea despagubirilor poate necesita un anumit interval de timp pentru solutionare, iar penalitatile de intarziere la care se refera art.45 al.3 din Ordinul CSA nr.3108/2004 au tocmai rolul de a acoperi prejudiciul incercat de creditorul obligatiei de plata a despagubirilor, ca urmare a achitarii acestor despagubiri cu o mare intarziere fata de scadenta stabilita prin acelasi ordin.
Aceasta a fost situatia si in speta de fata, reclamanta comunicand paratei intreg dosarul de dauna la data de_, iar aceasta refuzand sa achite despagubirile datorate, in integralitatea lor, in termen de 20 zile calendaristice. Prin sentinta civila nr.18423/_ pronuntata de Judecatoria C. N., prima instanta a constatat ca reclamanta era indreptatita la plata unor despagubiri in cuantum de 2644,36 lei, in plus fata de cele deja achitate de asiguratorul RCA, iar aceasta parte a dispozitivului sentintei mentionate a ramas irevocabila, ca urmare a neexercitarii recursului in termenul legal. Pentru aceasta suma, reprezentand diferenta de despagubire, parata datora penalitati de intarziere in cuantum procentual de 0,1% pe zi de intarziere, incepand cu data de_, insa penalitatile de intarziere aferente sumei de 2644,36 lei vor fi acordate doar incepand cu data de_, conform solicitarii exprese a recurentei, dandu-se astfel prevalenta principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, si pana la achitarea integrala a debitului, in temeiul prevederilor art.45 din Ordinul CSA nr.3108/2004, anterior mentionate.
Pentru toate considerentele expuse, tribunalul apreciaza, cu majoritate de voturi, ca recursul declarat in cauza este intemeiat si va fi admis in temeiul dispozitiilor art.312 Cod procedura civila, urmand sa fie modificata in parte sentinta civila nr.18423/_ pronuntata de Judecatoria C. N. in dosarul nr._, in sensul obligarii paratei SC E. A. SA sa plateasca recurentei penalitati de intarziere de 0,1% pe zi de intarziere aferente sumei de 2644,36 lei, incepand cu data de 5 martie 2010 si pana la data platii efective.
In baza dispozitiilor art.274 Cod procedura civila, retinand culpa procesuala a intimatei, instanta va dispune obligarea acesteia la plata in favoarea recurentei a sumei de 9,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
PENTRU ACESTE M. IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
:
Admite, cu majoritate de voturi, recursul declarat de recurenta SC
A. T. A. SA in contradictoriu cu intimatii SC E. A. SA si I.
M. C. impotriva sentintei civile nr.18423/_ pronuntata de Judecatoria C. N. in dosarul nr._, pe care o modifica in parte in sensul ca obliga parata SC E. A. SA sa plateasca recurentei penalitati de intarziere de 0,1% pe zi de intarziere, incepand cu data de 5 martie 2010 si pana la data platii efective.
Mentine restul dispozitiilor sentintei recurate.
Obliga intimata SC E. A. SA sa plateasca recurentei suma de 9,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 mai 2013.
PRESEDINTE: | JUDECATOR: | GREFIER, | ||
M. C. B. | C. | C. | A. V. |
Red.MCB/LU/2 ex./_
Judecator fond: D. Viorica P. ovici, Judecatoria C. -N. .
Cu opinia separata a d-nei judecator D. H., în sensul respingerii ca nefondat a recursului declarat de recurenta SC A. T. A. SA în contradictoriu cu intimatii SC E. A. SA si I. M. C. impotriva sentintei civile nr.18423/_ pronuntata de Judecatoria C. N. in dosarul nr._, cu consecinta mentinerii în intregime a sentintei recurate pentru următoarele considerente :
Raportat la momentul producerii acidentului rutier,_, condițiile antrenării răspunderii civile a asigurătorului sunt guvernate de Ordinul CSA nr. 3108/2004.
Potrivit art. 45 din Ordinul CSA 3108/2004 (1) Asigurătorul RCA va efectua plata despăgubirilor în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de către persoana păgubită a ultimului document necesar finalizării dosarului de daune. Persoana păgubită va specifica în cererea de despăgubire modalitatea de plată: în numerar sau prin ordin de plată, în cont bancar personal sau în contul bancar al unității de specialitate care a efectuat reparația.
Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care în drepturile persoanei păgubite s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu
modificările și completările ulterioare, astfel:
dacă nu există obiecțiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 20 de zile calendaristice;
dacă există obiecțiuni asupra acestor sume, acestea se vor comunica solicitantului în termen de cel mult 15 zile calendaristice, urmând ca în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la soluționarea obiecțiunilor să se efectueze plata.
Faț ă de ter menele pre v ăzu te mai sus, as igur ătorul RCA v a re ac tu al iz a
cu an tu mul desp ăgu b ir ii cu o co tă pro cen tu al ă de 0,1% pen tru f iec are z i d e
în târz iere în ef ectu ar e a pl ăț ilor .
Este evident în opinia noastră faptul că ambele ipoteze reglementate de textul legal invocat de recurentă au în vedere stabilirea în mod amiabil a cuantumului despăgubirilor: 1. fie prin admiterea în integralitate a cererii de despăgubire sau 2. fie prin soluționarea obiecțiunilor de către părți, prin ajungerea la un numitor comun, la un cuantum al despăgubirilor bilateral acceptat.
Nici una dintre aceste ipoteze nu se regăsește în speță, practic de la început au existat obiecțiuni din partea intimatei E. A. SA care a achitat la data de_ suma de 19.337,84 de lei, o parte din pretențiile în cuantum de 38.652,41 de lei pretinse de către asigurătorul casco A. Ț. A. . De altfel, în urma expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză a fost stabilită valoarea maximă a despăgubirii ce poate fi pretinsă de recurentă ca fiind 23.324,86 lei. Astfel, o parte din obiecțiunile pârâtei intimate au fost găsite întemeiate pentru a refuza să achite întreaga sumă pretinsă de asigurătorul casco.
De altfel, termenul pretins de recurentă pentru începutul perioadei de la care pot fi pretinse despăgubiri nu are nici o legătură cu dispozițiile art. 45 din Ordinul CSA 3108/2004, care fac vorbire despre 20 de zile calendaristice de la data depunerii de către persoana păgubită a ultimului document necesar finalizării dosarului de daune. Or, cererea de despăgubire a fost formulată la data de _
, iar pârâta a achitat suma de 19.337,84 de lei în data de_ .
Or, rațiunea instituirii de către legiuitor a unei răspunderi a asigurătorului mai gravă în cazul neachitării despăgubirilor nu a fost aceea de a proteja patrimoniul unei societăți de asigurare, ci a fost protejarea grabnică a terților păgubiți ca urmare a accidentelor rutiere dar exclusiv în ipoteza acordului de
voință al părților
cu privire la întinderea despăgubirilor.
Un asemenea text îl apreciem de strictă interpretare, potrivit adagiului exceptio est strictissimae interpretationis, neputând fi aplicat prin analogie pentru alte ipoteze nereglementate de legiuitor pentru că ar însemna a adăuga la lege.
În plus, nici măcar nu se poate susține argumentul de logică potrivit căruia unde există aceleași rațiuni, se aplică aceleași norme juridice, întrucât ipoteza cunoașterii și acceptării de către societatea de asigurare a obligației de plată nu poate fi asimilată cu ipoteza contestării vehemente a existenței obligației de plată și a întinderii acestei obligații.
Un argument de text care confirmă că aceasta a fost, de altfel, intenția legiuitorului îl reprezintă art. 37 raportat la art. 36 alin. 1 din Ordinul CSA nr. 5/2010 potrivit căruia (1) Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la
d ata l a c are as igur ătorul a pr imit o ho tăr âre judec ătore asc ă d ef in itiv ă cu pr iv ire l a
su ma de desp ăgub ir e pe c are es te obl ig at s ă o pl ăte asc ă . Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Reglementarea de mai sus este clară în sensul în care în ipoteza stabilirii despăgubirilor prin hotărâre judecătorească penalitățile nu se pot pretinde decât din momentul comunicării hotărârii judecătorești definitive.
De altfel, nimic nu îl împiedică pe asigurător a pretinde dobânda legală aferentă despăgubirii ce i-a fost admisă, însă pentru a aplica textul derogatoriu solicitat de reclamantă se constată că nu există temei legal, ca urmare în opinia noastră pretențiile având ca obiect plata penalităților de întârziere trebuie respinse ca fiind neîntemeiate raportat la art. 45 alin. 3 din Ordinul CSA 3108/2004.
JUDECĂTOR,
D. H.
Red., tehnored. D.H. _
| ← Decizia civilă nr. 197/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Sentința civilă nr. 1022/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
