Decizia civilă nr. 331/2013. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.331
Ședința publică din data 20 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - M. -C. B. JUDECĂTOR - C. C.
JUDECĂTOR - D. H. GREFIER - A. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta G. A. ]n contradictoriu cu intimata B. T. SA - S. C. împotriva sentinței civile nr.22867/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților, atât la prima, cât și la cea de-a doua strigare a cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către intimată.
Instanța invocă din oficiu excepția nulității recursului și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 22867/_ pronunțată în dosar nr._ Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea formulata de reclamanta G. A. in contradictoriu cu parata B. T. S. C. N. .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele: Asupra conturilor reclamantei sunt înființate trei popriri astfel, in dosarul nr.
400/2009 poprire înființată de executor C. R. pentru suma de 4.053,47 lei, in dosarul nr. 107/2009 de către BRD - GSG pentru suma de 8.846,81 lei si in dosarul nr. 313/2012 de către executorul judecătoresc Stolnean M. pentru suma de 2914,47 lei.
Instituția ordonanței președințiale, reglementată în art. 581-582 Cod procedură civilă, reprezintă un mijloc procedural rapid și lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgență, fiind de fapt o formă de manifestare a acțiunii civile.
Potrivit dispozițiilor art. 581 C.pr.civ., instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
In prezenta speță, instanța a apreciat ca s-a pornit executarea silita prin poprire conform art. 452 si urm. din C.pr. civ și nu este vorba de o simpla reținere din salariu.
Astfel, solicitarea formulata de reclamantă nu poate fi dispusă prin intermediul procedurii speciale a ordonanței președințiale, reclamanta având la îndemână instituția contestației la executare și a suspendării executării silite.
Ca urmare, instanța a apreciat acțiunea de fata ca inadmisibila sens in care a respins- o cu aceasta motivare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta GHEJA A. solicitând admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare recurenta a arătat că hotărârea atacată încalcă convenția europeană a drepturilor omului inclusiv jurisprudența CEDO.
Recurenta a mai arătat că prin ordonanța președințială a cerut să-i fie recunoscut un drept, mai precis să fie înlăturat un abuz, o infracțiune prin care îi este prejudiciat dreptul la viață. A solicitat ca intimata să fie obligată să-i permită accesul la salariul ce rămâne în urma popririlor înființate pe cont.
De asemenea recurenta a mai arătat că sentința este criticabilă și pentru că intimata nu înțelege să respecte textele de lege care fac vorbire despre cum se înființează poprirea pe salariu.
Intimata B. " T. " SA - S. C., a depus la dosar o întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiat a recursului formulat de G. A. și menținerea ca legală si temeinica a hotărârii pronunțate de Judecătoria C., fără cheltuieli de judecată .
În fapt, arată că toata expunerea de motive de recurs nu conține altceva decât acuze si invective formulate la adresa instanței de fond si la adresa intimatei.
Recurenta nu produce critici pertinente, nu învederează motivele de fapt si temeiul de drept pe care se sprijină demersul din calea de atac a recursului.
Prin decizia civilă nr. 131/R/2013 pronunțată la data de 12 februarie 2013, Tribunalul Cluj a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C., reținând faptul că în speță recurenta a solicitat instanței ca, pe cale de ordonanță președențială să se dispună obligarea intimatei B. T. SA-S. C. la deblocarea contului pe care reclamanta îl are deschis la această instituție, astfel încat este vorba de un litigiu între profesioniști, conform definiției date de Noul Cod Civil,respectiv de dispozițiile art.3 care prevăd că"; Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil.
Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.
Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.";
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. ești și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea T. ului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
S-a reținut în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia "activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile "acte de comerț";, respectiv "fapte de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzand posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.
Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.
T. ele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea C. nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.
Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.
Întrucât Tribunalul Comercial Cluj a fost menținut ca și instanță specializată, fără ca în ceea ce privește competența sa să apară vreo modificare prin noul Cod civil aprobat prin Legea nr.287/2009 sau Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Codului Civil, tribunalul apreciază că aceasta este instanța competentă să soluționeze prezentul litigiu.
Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, T. ul reține următoarele: Potrivit art. 3021alin. 1 C.p.c. cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității,
următoarele mențiuni:
numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, ca arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
indicarea hotărârii care se atacă;
motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recusul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
semnătura.
Dezvoltarea motivelor de nelegalitate a hotărârii recurate presupune încadrarea lor într-unul din motivele limitativ prevăzute de art. 304. Aceasta deoarece, recursul nefiind o cale de atac devolutivă, recurentul trebuie să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege. Pentru a conduce la casarea su modificarea hotărârii, recurentul nu se poate limita în motivare la o simplă indicare de formă a textelor, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs presupune arătarea în mod expres, determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept.
Din motivarea recursului recurentei G. A. nu rezultă că se aduc critic de fapt și de drept în mod concret situației de fapt calificată juridic de instanța de fond, or întrebările retorice, invocarea principiilor generale de drept și atitudinea ireverențioasă a recurentei nu constituie în înțelesul art. 3021alin. 1 lit. c C.p.c. argumente de fapt și de drept care să poată fi supuse analizei instanței de control judiciare, fiind în ipoteza nemotivării în fapt și în drept a căii de atac astfel declarate.
Pentru aceste considerente, potrivit art. 3021alin. 1 lit. c C.p.c. T. ul va admite excepția excepția nulității recursului. Și, în consecință, va anula recursul declarat de recurenta G. A. în contradictoriu cu intimata B. T. SA - S. C. împotriva
sentinței civile nr.22867/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. _
, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția nulității recursului.
Anulează recursul declarat de recurenta G. A. în contradictoriu cu intimata B.
T. SA - S. C. împotriva sentinței civile nr.22867/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2013.
PRESEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
M. | C. B. C. | C. | D. H. A. | V. |
Red. DH/tehnored. LU 2ex/_
| ← Sentința civilă nr. 7262/2013. Ordonanță președințială | Sentința civilă nr. 2245/2013. Ordonanță președințială → |
|---|
