Decizia civilă nr. 332/2013. Somație de plată
| Comentarii |
|
R O M A N I A
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.332
Ședința publică din data de 20 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: M. C. B. JUDECĂTOR: C. C.
JUDECĂTOR: D. H. GREFIER: A. V.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenta - reclamantă SC T. S. în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC C. ASIG SA impotriva ordonantei civile nr.138/_ pronuntata de Judecatoria
C. Napoca in dosarul nr._, având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatei SC C. Asig SA, consilier juridic P. A., care depune împuternicire la dosarul cauzei, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că intimata a depus la dosar la data de 15 mai 2013 întâmpinare. De asemenea se constată că s-a depus de către recurentă chitanța care atestă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 233,73 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei.
Având în vedere faptul că, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei s-a invocat inadmisibilitatea recursului, tribunalul acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității recursului. De asemenea, pune în discuție recalificarea căii de atac declarată în cauză, din recurs în cerere în anulare și, corelativ, exceptia necompetenței materiale a T. ului Specializat C. în soluționarea acestei cereri.
Reprezentanta recurentei susține excepția inadmisibilității recursului, raportat la prevederile art.13 alin.1 din OUG nr.119/2007 și, în măsura în care instanța consideră că se impune recalificarea căii de atac declarată în cauză din recurs în cerere în anulare, solicită admiterea excepției necompetenței materiale a T. ului specializat C. .
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
T R I B U N A L U L
Prin ordonanta civila nr. 138/2013 pronuntata la data de 9 Ianuarie 2013, Judecatoria C. Napoca a admis cererea pentru emiterea ordonantei de plata formulata de creditoarea S.C. C. ASIG S.A. in contradictoriu cu debitoarea S.C. T. S.R.L., fiind obligata debitoarea sa plateasca creditoarei suma de 5943,44 lei reprezentand rate restante la polite de asigurare RCA, impreuna cu dobanda legala calculata pana la data platii, in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei si a sumei de 42 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a dispune in acest sens, prima instanta a retinut ca intre creditoare, in calitate de asigurator, si debitoare, in calitate de asigurat, s-au incheiat conventii de asigurare cu plata in rate, la data de_, pentru o perioada de 12 luni, avand ca obiect incheierea asigurarii obligatorii de
raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, pentru autovehiculele mentionate fiecare polita de asigurare de la filele 9, 12, 15, 18 si 21 dos., pentru prima de asigurare in valoare de cate 1698,75 lei pentru primele 4 polite si 1694,40 lei pentru ultima, ce urmau sa fie platite in
4 rate trimestriale fiecare. Conform sustinerilor creditoarei si chitantelor atasate in copie la dosarul cauzei, debitoarea si-a indeplinit in parte obligatia de plata, respectiv a mai ramas de plata suma de 5943, 44 lei.
Fata de aspectele mentionate, instanta a apreciat ca, creanta creditoarei este una certa, existenta acesteia rezultand din conventiile de asigurare cu plata in rate incheiate in data de_, insusite de ambele parti, este lichida, cuantumul creantei fiind determinat in baza inscrisurilor mentionate, iar conditia exigibilitatii creantei este si ea indeplinita, cel mai tarziu la data de_ .
Avand in vedere ca debitoarea nu a contestat creanta pretinsa in conditiile art. 7 alin. 4 din OUG nr. 119/2007 si nici nu a facut dovada achitarii ratelor de asigurare RCA, creanta creditoarei rezultand din contractul incheiat intre parti, fiind certa, lichida si exigibila conform art. 379 C.pr.civ., instanta a admis cererea creditoarei.
Cu privire la capatul de cerere accesoriu, respectiv obligarea debitoarei la plata in favoarea creditoarei a dobanzii legale aferente debitului principal, instanta a retinut ca potrivit art. 1516 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei, iar atunci cand, fara justificare, debitorul nu isi executa obligatia si se afla in intarziere, creditorul poate, la alegerea sa si fara a pierde dreptul la daune-interese, daca i se cuvin: 1. sa ceara sau, dupa caz, sa treaca la executarea silita a obligatiei; 2. sa obtina, daca obligatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei obligatii corelative; 3. sa foloseasca, atunci cand este cazul, orice alt mijloc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau. Totodata, in baza art. 1535 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic, iar potrivit art. 1489 din acelasi act normativ, "dobanda este cea convenita de parti sau, in lipsa, cea stabilita de lege";.
In ceea ce priveste punerea in intarziere a debitorului, instanta a retinut ca potrivit art. 1521 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, poate opera de drept sau la cererea creditorului, iar punerea in intarziere opereaza de drept cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi, asa cum stipuleaza art.1523 alin. 1 lit. d din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicat.
Fata de textele legale in vigoare la data nasterii situatiei juridice dedusa judecatii, potrivit art. 6 alin. 5 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil si art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a Noului Cod Civil, instanta a admis si cererea creditoarei de obligare a debitoarei la plata dobanzii legale aferente debitului principal, pana la data platii efective.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Societatea Comerciala
T. S.R.L. solicitand casarea Ordonantei Civile nr.138/2013 din 0_ pronuntata in dosarul nr._ al J. i C. -Napoca si rejudecand cauza pe fond respingerea actiunii formulata de reclamanta.
In motivare, recurenta a aratat ca a incheiat conventia privind politele RCA pentru autovehiculele apartinand societatii. Conform conventiei dintre recurenta si societatea de asigurare C. S.A., societatea de asigurare preia asupra sa obligatiile de despagubire pe care societatea T.
S.R.L. le poate avea fata de terte persoane carora le-ar fi produs prejudicii in urma unor eventuale accidente de circulatie.
Societatea C. retine gresit faptul ca recurenta detine o anumita suma care sa rezulte din conventia dintre societati, in fapt a achitat toate ratele privind conventia semnata si asumata de parti. Societatea T. in continuare beneficiaza de conventia inca in vigoare, respectiv de asigurarile RCA pentru ca plata este efectuata din punct de vedere al asiguratului (S.C.
T. S.R.L.).
Recurenta a mai aratat faptul ca si-a indeplinit orice obligatie asumata prin contractul de asigurare. Mai mult la data la care a fost contactata pentru aceste polite de asigurare, respectiv conventia de rate, a aratat societatii C. A. dovezile de plata, care a ales sa le ignore si sa porneasca actiune impotriva sa.
Intimata prin intampinare a solicitat respingerea recursului aratand ca pe cale de exceptie intelege sa invoce inadmisibilitatea recursului formulat impotriva ordonantei civile nr. 138/2013 pronuntata de Judecatoria
C. -Napoca in dosarul procesual_, raportat la prevederile art.13 alin.l din OUG 119/2007, iar in subsidiar, pe fondul cauzei, respingerea recursului formulat de catre recurenta T. S.R.L. ca fiind netemeinic si nelegal si mentinerea ca legala si temeinica a Ordonantei civile nr. 138/0_
, pronuntata de Judecatoria C. -Napoca in dosarul_, prin care prima instanta a apreciat in mod corect faptul ca cererea de emitere a unei ordonante de plata este intemeiata, constatand in acelasi timp indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor de admisibilitate a unei ordonante de plata prevazute de OUG 119/2007, precum si faptul ca suma datorata de catre debitoare societatii noastre este in cuantum de: 5.943,44 lei - reprezentand rate restante la politele RCA, precum si dobanda legala si cheltuieli de judecata, suma stabilita avand in vedere toate probele existente la dosar.
Intimata a mai aratat ca intre parti s-au desfasurat relatii comerciale prin intermediul carora, in baza incheierii unor contracte de asigurare de raspundere civila, intimata a preluat asupra sa obligatiile de despagubire pe care asiguratul le poate avea fata de terte persoane carora le- a produs un prejudiciu in urma unor evenimente rutiere. Debitoarea a consimtit la incheierea politelor de asigurare de tip RCA cu plata in rate, insa ulterior a refuzat sa achite primele de asigurare la scadenta la care s-a obligat, desi a beneficiat si beneficiaza in continuare de politele de asigurare de raspundere civila obligatorie.
Prin neplata la scadenta a ratelor, intreaga suma ce reprezinta prima de asigurare, devine certa, lichida si exigibila incepand cu data la care trebuia achitata. Asa cum si prima instanta a retinut, debitoarea, nu a contestat creanta pretinsa, fiind astfel incidente prevederile art.7 alin.4 coroborate cu prev.art. 9 alin.l din OUG 119/2007 si nici nu a facut dovada achitarii ratei restante la polita RCA in cauza.
Mai mult, chitantele anexate nu reprezinta o plata valabila, sumele respective nefiind virate in contul intimatei, prin urmare considera creanta ca fiind certa, lichida si exigibila, indeplinind conditiile cerute de prevederile art.1 din Ordonanta de Urgenta nr. 119/2007, iar avand in vedere faptul ca recurenta-debitoare nu intelege sa-si indeplineasca de buna voie obligatia de plata restanta, intimata solicita respingerea recursului formulat de catre
recurenta T. S.R.L. in principal ca fiind inadmisibil, iar in subsidiar ca fiind netemeinic si nelegal si mentinerea ca legala si temeinica a Ordonantei civile nr. 138/0_ .
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate precum si a dispozitiilor art. 304, 3041si 312 Cod procedura civila raportat la dispozitiile art.84 din acelasi act normativ
, tribunalul retine urmatoarele.
Hotararea atacata de catre debitoarea SC T. S. este o ordonanta civila pronuntata de catre Judecatoria C. Napoca in cadrul unei proceduri derulate in conformitate cu prevederile OUG nr.119/2007, initiate de catre creditoarea SC C. ASIG SA.
Potrivit prevederilor art.13 al.1 si 2 din OUG nr.119/2007, (1) Impotriva ordonantei de plata debitorul poate formula cerere in anulare, in termen de 10 zile de la data comunicarii acesteia.
(2) Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta.
In temeiul acestor prevederi legale, se constata cu titlu preliminar ca ordonanta de plata poate fi atacata de catre debitorul impotriva careia este emisa numai pe calea cererii in anulare, aceasta cale de atac fiind speciala si derogatorie de la dreptul comun, putand fi exercitata numai de catre debitor si numai in termenul special prevazut de lege.
In acelasi timp, se retine ca potrivit prevederilor art.84 Cod procedura civila, cererea pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta, chiar daca poarta o denumire gresita. Instanta investita cu solutionarea unei cai de atac nu este legata de denumirea data de parte cererii formulate, ci poate proceda la recalificarea acesteia, daca aceasta recalificare este permisa si sustinuta de motivele invocate in sustinerea respectivei cai de atac.
In baza acestor considerente, se observa faptul ca debitoarea SC T.
S. a formulat o cale de atac impotriva ordonantei civile nr.138/_ pronuntata de Judecatoria C. Napoca pe care a intitulat-o "recurs";, desi debitorul avea deschisa doar calea cererii in anulare impotriva hotararii judecatoresti mentionate. Cu toate acestea, din cuprinsul acestei cai de atac rezulta ca acesta a inteles sa formuleze critici impotriva ordonantei atacate, care pot fi invocate pe calea unei cereri in anulare.
Ca urmare, tribunalul constata ca cererea promovata de debitoarea SC T. S. si intitulata "Recurs"; reprezinta in realitate o cerere in anulare care urmeaza a fi recalificata ca atare, in temeiul art.84 Cod procedura civila raportat la art.13 al.1 din OUG nr.119/2007. Din aceeasi perspectiva si pentru aceleasi considerente, exceptia inadmisibilitatii recursului, invocata de parata SC C. ASIG SA prin intampinarea depusa la dosar urmeaza a fi respinsa, deoarece calea de atac exercitata de catre debitoarea cazuta in pretentii a fost recalificata de catre instanta de control judiciar drept cerere in anulare, nereprezentand un veritabil recurs cu privire la care sa poata fi pusa in discutie admisibilitatea acestuia.
Analizand in continuare exceptia necompetentei materiale a T. ului Specializat C. in solutionarea prezentei cereri, tribunalul constata ca potrivit prevederilor art.13 al.2 din OUG nr.119/2007 revine instantei competente pentru judecarea cauzei in prima instanta competenta de solutionare a cererii in anulare. Raportat la valoarea pretentiilor deduse judecatii, aceasta instanta este judecatoria, iar nu tribunalul, date fiind dispozitiile art.1 si art.2 pct.1 lit.b Cod procedura civila.
In raport de considerentele expuse, in temeiul prevederilor art.13 al.2 din OUG nr.119/2007 coroborat cu art.159 pct.2 si art.158 Cod
procedura civila, tribunalul va admite exceptia necompetentei materiale a T. ului Specializat C., invocata din oficiu, si in consecinta va dispune declinarea competentei de solutionare a cererii in anulare declarate impotriva ordonantei civile nr.138/_ pronuntata de Judecatoria C. -Napoca, in favoarea instantei mentionate in dispozitivul prezentei hotarari.
PENTRU ACESTE M. IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
intimata.
Respinge exceptia inadmisibilitatii recursului, invocata de
Dispune recalificarea caii de atac a recursului exercitata de
recurenta SC T. S. impotriva ordonantei civile nr.138/_ drept cerere in anulare.
Admite exceptia necompetentei materiale a T. ului Specializat
C., invocata din oficiu si in consecinta,
Declina competenta de solutionare a cererii in anulare formulata de reclamantA SC T. S. in contradictoriu cu parata SC C. ASIG SA impotriva ordonantei civile nr.138/_ pronuntata de Judecatoria C. Napoca in dosarul nr._, in favoarea J. i C. Napoca.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 mai 2013.
PRESEDINTE: | JUDECATOR: | JUDECATOR: | GREFIER: | ||
M. C. B. | C. | C. D. | H. | A. V. |
Red./dact./MCB/LU/2ex./_ Judecator fond: M. F., Judecatoria C. Napoca, judetul C. .
| ← Decizia civilă nr. 3908/2013. Somație de plată | Decizia civilă nr. 40/2013. Somație de plată → |
|---|
