Decizia civilă nr. 89/2013. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 89/2013
Ședința publică din data de 21 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul M. N. D. F. împotriva sentinței civile nr. 360 din data de_, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr._ *, în contradictoriu cu reclamantul C. E. și pârâta SC V. T. SRL B. -M., având ca obiect - acțiune în constatare.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimatul-reclamant a depus la dosarul cauzei completare la concluziile scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de_ și ulterior la data de_ .
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 360 din_, pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului Maramureș s-au respins excepțiile vizând lipsă de calitate procesuală pasivă, invocate de pârâții SC V. T. SRL și M. N. D. F.
.
S-a admis acțiunea precizată formulată de către reclamantul C. E. în contradictoriu cu pârâții SC V. T. SRL și M. N. D. F. și în consecință:
S-a constatat că reclamantul are un drept de creanță reprezentând ½ din patrimoniul societății pârâte, la nivelul sumei de 533.458 lei.
A fost obligat pârâtul M. N. D. F. să plătească reclamantului suma de 533.458 lei reprezentând valoarea cotei sale din patrimoniul societății.
A fost obligat pârâtul M. N. D. F. să achite reclamantului suma de 10.652 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A fost obligat pârâtul M. N. D. F. să achite în contul Biroului Local pentru expertize tehnice și contabile judiciare al Tribunalului Maramureș pe numele d-nei expert Mojolic Ana suma de 2.450 lei iar pe numele d-lui C. L. suma de 480 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul și pârâtul M. N. D. F. au fost asociați în SC V.
T. SRL B. M. societatea înființată în 2002 având cote egale de părți sociale de 50% fiecare, administratorii fiind cei doi asociați.
Prin hotărârea CA Cluj Decizia 88/_ irevocabilă prin Decizia civilă 2758/_ pronunțată de ÎCCJ prin care s-a respins recursul a fost dispusă excluderea reclamantului din societatea pârâtă, aceasta continuând cu asociat unic în persoana domnului M. N. D. F. .
Potrivit art.224 alin.2 din Legea 31/1990 republicată "Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia";.
Pentru determinarea sumei ce îi revine reclamantului se impunea stabilirea și evaluarea patrimoniului societății V. T. SRL la data excluderii (_ ). În acest sens instanța a desemnat inițial un expert contabil-specialist și în evaluare în construcții în persoana domnului Goga V., la data de 7 mai 2008. Deși au fost acordate numeroase termene de judecată (două) și au fost luate măsuri procedurale față de pârâtul M. D. (fiind amendat de două ori potrivit art.108 indice 1 alin.1 pct.b Cod procedură civilă) la termenul de judecată din_ expertul a depus un raport de imposibilitate a efectuării expertizei contabile judiciare, motivat de faptul că administratorul societății pârâte domnul
M. N. D. F., nu a pus la dispoziție documentele necesare (balanța de verificare a societății-septembrie 2007, bilanțul contabil al societății-anul 2007) efectuării expertizei încuviințate.
Comportamentul procesual al pârâtului M., este departe de a putea fi suspectat de bună-credință, întrucât, deși a fost de acord cu efectuarea expertizei și a fost înștiințat procedural de domnul expert, nu a pus la dispoziție actele contabile absolut necesare efectuării lucrării, tergiversând soluționarea cauzei și încercând să paralizeze demersul procesual al reclamantului. Această atitudine de rea-credință a culminat cu solicitarea acestuia de radiere a societății din registrul comerțului (fila 104) în condițiile în care litigiul era în desfășurare.
Totodată, pe parcursul procesului în anul 2010-8 februarie, pârâtul M. a achiziționat de la societatea pârâtă singurul imobil existent în patrimoniul acest societăți la prețul de 235.017 lei fără TVA, preț achitat de către acesta prin compensarea aportului propriu adus în societate (fila 102-103 dosar).
În aceste condiții pentru dovedirea temeiniciei pretențiilor formulate a depus la termenul de judecată din_ o expertiză extrajudiciară cu privire la imobilul-construcție P+2E situat în B. M., Bd.T. nr.22/A, imobil construit în baza autorizației de construire nr.357/_ pe terenul înscris în CF 10454 B.
M., concesionat de la Primăria Baia Mare.
Autorizația de construire a fost eliberată la solicitarea pârâtei SC V. T. SRL, societate înființată în anul 2002, având nr. de înregistrare în registrul comerțului J24/370/_ . De altfel și în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între pârâte la data de 8 februarie 2010 se menționează că imobilul este proprietatea societății SC V. T. SRL.
Potrivit raportului de evaluare întocmit de expert Frunză Neculai prețul de circulație al imobilului P+2E situat în B. M., Bd.T. nr.22A înscris în CF 10454 B. M., respectiv 1.002.421 lei la paritatea de schimb 3,4026 RON/EURO din_ .
Ulterior la solicitarea pârâtului M., s-a dispus și efectuarea unui raport de expertiză financiară în construcții de către doamna Mojolic Ana, raport contestat de către pârâtul M., expert care, indică un preț de circulație a
imobilului în discuție, la data de_, suma de 313.559 Euro fără TVA la un curs de 1 Eur_, respectiv 1.066.916 lei.
Conform raportului de expertiză contabilă întocmit de expert contabil C. L. la data de_, pe baza bilanțului prescurtat al societății pârâte-_, înregistrat la DGFP Maramureș sub nr.2756/_, activul net al societății era de 24.198 lei.
Reclamantul susține, pe baza expertizei extrajudiciare, expertiza contabilă efectuată în dosarul 289/2006 de doamna Bot A. că suma de 300.223 lei menționate de expertul C. L. la datorii ale societății reprezintă aportul asociaților în societate.
Aceste aspecte indicate de reclamant nu au putut fi verificate de către instanță întrucât pârâtul M. nu a pus la dispoziția expertului balanța contabilă pentru luna septembrie 2007 a societății.
Instanța a reținut, pe baza probatoriului administrat în cauză că suma care revine reclamantului, corespunzătoare cotei sale de 50% din patrimoniul societății SC V. T. SRL din care a fost exclus la data de_ este de
533.458 lei echivalentul a 156.779 Euro la cursul 3,40 din septembrie 2007 raportându-se la prețul de circulație al imobilului din expertiza doamnei Mojolic Ana. Instanța a avut în vedere doar valoarea acestui bun mobil aflat în patrimoniul societății pârâtei întrucât cu privire la cele două autoturisme despre care reclamantul a susținut că au existat în patrimoniul societății nu există probatoriu justificativ.
Instanța a respins excepțiile invocate de pârâți, vizând lipsa acestora de calitate procesuală pasivă reținând că societatea pârâtă SC V. T. SRL a desfășurat activitate la momentul introducerii acțiunii (noiembrie 2007) și că dispozițiile legale (art.224 alin.2) îi conferă dreptul de a fi despăgubit echitabil, proporțional cu cota ce-i revine din patrimoniul societății.
Solicitarea radierii societății de către pârâtul M. în condițiile în care cunoștea de existența prezentului litigiu, nu poate fi interpretată decât ca manifestare de vădită rea-credință în raporturile procesuale. Reținând că bunul imobil deținut în patrimoniu de către societatea pârâtă SC V. T. SRL a fost achiziționat de pârâtă în compensarea aportului propriu adus în societate, instanța având în vedere și dispozițiile art.237 alin.10 din Legea nr.31/1990 a considerat că pârâtul M. N. D. F. are calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu. În consecință, instanța a respins excepțiile invocate de pârâte și admis acțiunea precizată de reclamant.
Văzând dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, a obligat pârâtul M. N.
F. să plătească reclamantului suma de 10.652 lei reprezentând taxa
judiciară de timbru, onorariu expert extrajudiciar și onorariu avocat, potrivit înscrisurilor doveditoare depuse la dosar.
Totodată pârâtul M. N. D. F. a fost obligat să achite către Biroul Local public expertize tehnice și contabile judiciare-Tribunalul Maramureș, pe numele doamnei expert Mojolic Ana suma de 2450 lei iar pe numele domnului expert C. L. suma de 480 lei, reprezentând diferențe onorariu expert.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul M. N. D. F.
solicitând modificarea in tot a Sentinței nr 360 pronunțata in ședința publica din data de_ de către Tribunalul Maramureș, in dosar nr_ *, sentința fiind nelegala, netemeinica si nefondata si, pe cale de consecința rejudecand sa se respingă acțiunea introductiva ca netemeinica si nefondata in ceea e privește fondul si sa se admită excepțiile invocate de pârât prin Notele de ședința depuse la dosarul cauzei in prima instata, supunând atenției instanței de apel următoarele aspecte de ordin juridic neanalizate de prima instata:
In primul rand intelege sa reitereze excepțiile formulate de pârât in prima instanța astfel:
Lipsa calității procesuale pasive a paratei SC V. T. SRL
Prin Rezoluția nr 501810/_ pronunțata de ONRC Maramureș, s-a dispus in mod irevocabil dizolvarea si radierea acestei societăți. Efectul radierii ca urmare a dizolvării consta in încetarea existentei persoanei juridice, inclusiv a capacității de exercițiu, societatea comerciala incetand sa existe. Prin urmare, promovarea unei acțiuni împotriva unei entități juridice radiate este inadmisibila.
Lipsa calității procesuale pasive a paratului de rang II, M. N. D.
F.
La data de_ s-a solicitat introducerea in cauza a paratului de rang II, motivandu-se faptul ca acesta, in calitate de asociat unic a dobândit bunurile societății ca efect a divizării. Acțiunea precizata împotriva acestuia apare din nou inadmisibila având in vedere următoarele aspecte:
Imobilul care face obiectul prezentului litigiu a fost dobândit de către paratul de rang II prin contract de vânzare cumparare încheiat in 2010, act in vigoare si la data prezentului contract. In opinia pârâtului, pentru a putea justifica legalitatea interesului precizării de acțiune, trebuia ca acel imobil sa fie dobândit ca efect a dizolvării si radierii societății.
In al doilea rand, orice pretenție ridicata împotriva averii societății, cum este acțiunea de fata, precum si împotriva drepturilor asociatului unic decurgând din aceasta calitate, trebuiau invocate in procedura speciala prevăzuta de L 31/2006 la art 237 alin (5). In condițiile in care rezoluția de dizolvare si radiere a rămas irevocabila, reclamantul neintelegand sa faca opoziție Ia aceasta procedura, prezenta acțiune apare ca inadmisibila in natura ei.
In al treilea rand învederează faptul ca Asociatul nu este continuator a obligațiilor societății ci doar preia bunurile ramase in patrimoniu acesteia (art 237, alin (10) L 31/2006). Concluzionând si sub acest aspect este vădita lipsa calității procesul pasive a pârâtului de rang II.
In ceea ce privește fondul cauzei, dispozițiile art 224, (2) L31/2006, prevede faptul ca asociatul exclus nu are dreptul la o parte din patrimoniul social al acesteia, ci doar la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Prin urmare legiuitorul se refera la valoarea activelor nete de Ia data excluderii, acestea calculându-se ca fiind rezultatul scăderii pasivului din activul brut, calculat in prezentul dosar prin expertiza expertului C. L. la suma de
24.198 lei, la nivelul anului 2007. Aceasta expertiza nu a fost contestata de nici una din parti iar valoarea pretențiilor trebuie raportata la aceasta valoare.
Fata de cele învederate mai sus, concluzionând acțiunea apare ca fiind promovata împotriva unor persoane care nu au calitate procesuala pasiva, din punct de vedere a fondului, raportat la natura si cuantumul pretențiilor, apare ca nefondata, sentința pronunțata de către instanța de fond fiind nelegala.
Ca si o critica suplimentara adusa sentinței fondului, învederează faptul ca atitudinea obiectiva a instanței fondului este discutabila raportat la faptul ca sentința atacata a fost pronunțata prin discutarea relei credințe in etapa procesuala a paratului apelant, bazata pe atitudinea procesuala a acestuia enunțata in cuprinsul sentinței. Ori in atare condiții înțelege de ce instanța nu s- a pronunțat asupra excepțiilor invocate de pârât, atitudinea acesteia fiind pur subiectiva, acesta fiind un nou motiv de nelegalitate a hotărârii atacate.
De asemenea solicită obligarea reclamantului la plata sumei de 14.880 lei reprezentând onorariu de avocat precum si a celorlalte cheltuieli de judecata, inclusiv a onorariului avocațial in cuantum de 3.500 Iei dovedit in prima instanța.
Reclamantul intimat C. E. a formulat întâmpinare
solicitând respingerea apelului formulat și menținerea hotărârii instanței de fond, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul apelant M. N. D. F. a formulat o completare a motivelor de apel
pe care solicită ca instanța să le aibă în vedere la soluționarea prezentului apel și, pe cale de consecință, să se dispună modificarea în tot a Sentinței civile nr. 360/_, respingerea acțiunii formulate de către intimatul reclamant C. E. precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în fond și apel.
Prin prezenta completare a motivelor de apel formulate în prezentul dosar înțelege ca în primul rând să invoce excepția inadmisibilitătii acțiunii în
constatare formulate de către intimatul reclamant C. E., în temeiul dispozițiilor art. 111 C.pr.civ.
Potrivit art. 111 C.pr.civ. "Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită daca partea poate cere realizarea dreptului." Prin cererea introductivă formulată de către intimatul C. E. și înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș acesta solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate existența dreptului său de creanță reprezentând 50% din patrimoniul societății V. T. S.R.L. B. M. . Ulterior, intimatul reclamant își precizează acțiunea în sensul constatării existenței dreptului său de proprietate în cota de ½ asupra imobilului situat în B. M. Bd. T. nr. 22A. Acțiunea cu care fost învestită instanța fondului este deci o acțiune în constatare, supusă dispozițiilor imperative ale art. 111 C.pr.civ. potrivit căreia cererea pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
Art. 111 C.pr.civ. consacră așadar caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de acțiunea în realizare, sancțiunea nerespectării acestei prevederi fiind inadmisibilitatea acțiunii în constatare în măsura în care partea are deschisă calea acțiunii în realizare. Textul de lege impune astfel, pentru chiar admisibilitatea acțiunii în constatare, condiția negativă ca partea să nu poată cere realizarea dreptului dedus judecății. În speță, reclamantul a pretins constatarea unui drept de creanță față de subsemnatul apelant și față de pârâta
V. T. S.R.L. cu toate că acesta avea posibilitatea formulării unei acțiuni în realizare - o acțiune în pretenții întemeiată pe dispozițiile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Potrivit dispozițiilor art. 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 asociatul exclus are dreptul numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea unei părți din patrimoniul societății, procentual egală cu participarea la capitalul societății. "Având în vedere caracterul judiciar al excluderii, această sumă de bani ar putea fi stabilită fie pe cale amiabilă, între societate și asociatul exclus, fie pe cale judiciară, pe calea unei acțiuni reconvenționale sau pe calea unei acțiuni separate, după rămânerea definitivă a hotărârii de excludere." (I. Schiau, T. Prescure, Legea societăților comerciale nr. 31/1990 analize și comentarii pe articole, Ed. Hamangiu 2007, pag. 654).
Din moment ce legiuitorul, prin art. 111 C.pr.civ. dă preferință realizării dreptului, pentru a înlătura definitiv neînțelegerile cu privire la însuși dreptul pretins, numai în măsura în care formularea unei acțiuni în realizare nu este posibilă este permisă formularea unei cereri în constatarea dreptului. Intimatul reclamant nu avea astfel un drept de opțiune între cele două acțiuni, fiind ținut să formuleze în mod obligatoriu acțiunea în realizare pe care o avea la îndemână, potrivit dispozițiilor art. 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. în consecință, consideră că se impune respingerea cererii introductive a intimatului reclamant ca inadmisibilă raportat la dispozițiile imperative ale art. 111 C.pr.civ.
În al doilea rând, în ceea ce privește motivele de apel formulate inițial, înțelege să aducă următoarea precizare: pârâtul apelant a invocat excepția lispei capacității procesuale de folosință a pârâtei S.C. V. T. S.R.L. și nu a lipsei calității procesuale pasive, fiind vorba despre o eroare de redactare. După cum rezultă și din motivarea excepției invocate, pârâtul a invocat radierea și dizolvarea societății cu efectul încetării personalității juridice a acesteia, societatea pârâtă încetându-și existența la data de_ . Persoana juridică încetează să aibă ființă prin comasare, divizare totală sau dizolvare și odată cu aceasta dispare și capacitatea de folosință. în cursul judecății, lipsa capacității procesuale de folosință se poate invoca pe cale de excepție (de fond, peremptorie și absolută) de oricare dintre păți, de procuror, sau de instanță din oficiu, în orice etapă
procesuală. (M. Tăbârcă, Excepțiile procesuale în procesul civil, Ed. Universul Juridic, București, 2006, pag. 144-145). în consecință, având în vedere și dispozițiile art. 41 alin. 1 C.pr.civ., solicită instanței de judecată admiterea excepției lipsei capacității de folosință a pârâtei S.C. V. T. S.R.L.
În ceea ce privește Sentința nr. 360/2013 a Tribunalului Maramureș, consideră că aceasta este nelegală, având în vedere următoarele motive:
Prin acțiunea formulată intimatul reclamant C. E. a solicitat instanței constatarea dreptului său de creanță reprezentând 50% din patrimoniul societății V. T. S.R.L. B. M., învestind astfel instanța cu soluționarea unei acțiuni în constatare, în ciuda acestui obiect al cererii de chemare în
judecată, instanța fondului, prin dispozitivul sentinței atacate, obligă pârâtul apelant la plata către intimatul reclamant a sumei de 533.458 lei reprezentând valoarea cotei sale din patrimoniul societății. Astfel, prin sentința apelată instanța fondului creează o situație de ultra petita, acordând în mod nelegal intimatului reclamant ceea ce nu s-a cerut.
Conform principiului disponibilității, consacrat de art. 129 alin. (6) C.pr.civ., instanța decide numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Cadrul procesual, atât sub aspectul obiectului litigiului cât și sub aspectul părților chemate în judecată, este cel fixat de părți, nefiind permis instanței ca, din oficiu, să se pronunțe în afara limitelor în care a fost investită. în consecință, pronunțarea instanței cu privire la obligarea pârâtului apelant la plata unei sume de bani în lipsa unei cereri exprese a intimatului reclamant în acest sens reprezintă o încălcare a principiului disponibilității, sentința apelată fiind nelegală și sub acest aspect.
Totodată, consideră că instanța fondului în mod cu totul nelegal a constatat că reclamantul are un drept de creanță reprezentând 34 din patrimoniul societății pârâte, la nivelul sumei de 533.458 lei.
După cum însăși instanța fondului a reținut în sentința apelată, starea de fapt dedusă judecății este următoarea:
"în perioada iulie 2007-martie 2009 au construit în regie proprie și prin aport propriu Complex Comercial P+2 pe B-dul T. nr. 22A, pe un teren concesionat de la Primăria Baia Mare, în suprafață de 127mp.
Datorită neînțelegerilor avute cu asociatul reclamantul a învederat instanței că a solicitat dizolvarea societății pârâte în dosar_ pe rolul Tribunalului Maramureș. Prin sentința civilă nr. 5096/_ s-a admis cererea reclamantului și a fost dispusă dizolvarea societății SC V. T. SRL B. M., fiind desemnat ca lichidator SC Petun C. ing SRL, respingându-se cererea reconvențională a pârâtului de excludere a reclamantului din societate.
Urmare apelului declarat de către M. N. D. F. împotriva sentinței menționate mai sus, prin Decizia civilă nr. 88/_ a fost admisa acțiunea reconvențională a pârâtului M. N. D. F. și s-a dispus excluderea reclamantului C. E. din societate stabilind că pârâtul M. N. D. F. dobândește calitatea de asociat unic la SC V. T. SRL, fiind respinsă acțiunea reclamantului. Decizia a devenit irevocabilă, urmare respingerii recursului declarat de reclamantul C. E. și soluționat de ICCJ prin Decizia nr. 2758 din_ în sensul respingerii. Împotriva Deciziei civile nr. 88/_ reclamantul a formulat și o cerere de revizuire respinsă prin decizia civilă nr. 104/_ ."
Astfel, intimatul reclamant a avut inițiativa dizolvării societății în anul 2006, cererea acestuia fiind însă respinsă irevocabil de către instanțele de judecată. în schimb, în cadrul aceluiași litigiu, instanțele au dispus în mod irevocabil excluderea intimatului reclamant C. E. din societate, stabilind că pârâtul apelant dobândește calitatea de unic asociat. Decizia instanței privind
excluderea intimatului din societate a devenit irevocabilă la data de_ . Cu toate acestea, data excluderii asociatului C. E. din societate nu este data rămânerii irevocabile a hotărârii de excludere ci data pronunțării hotărârii în primă instanță, și anume_ . Aceasta este de altfel și interpretarea promovată în doctrină a sintagmei "ziua excluderii" din cadrul art. 224 din Legea nr. 31/1990: "Chiar dacă legiuitorul a fixat momentul încetării răspunderii față de terți la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de excludere, trebuie să observăm că această dată este irelevantă - fiind pronunțată în materie comercială, hotărârea este executorie și deci își produce efectele de la data pronunțării sale în primă instanță._ De aceea, optăm, de lege lata, pentru interpretarea conform căreia ziua excluderii este data pronunțării, în primă
instanță, a hotărârii de excludere, iar data încetării răspunderii față de terți este data rămânerii definitive a hotărârii de excludere." (I. Schiau, T. Prescure, Legea societăților comerciale nr. 31/1990 analize și comentarii pe articole, Ed. Hamangiu 2007, pag. 652). în consecință în mod eronat instanța fondului apreciază data de_ ca fiind data excluderii din societate a intimatului reclamant, în realitate data excluderii sale fiind_ tocmai datorită caracterului executoriu al hotărârilor pronunțate în materie comercială. Este astfel evident că hotărârea instanței de apel și-a produs efectele încă de la data pronunțării sale, recursul formulat nefiind suspensiv de executare iar intimatul reclamant neformulând o cerere de suspendare a executării dispozițiilor Deciziei nr. 88/_ .
Potrivit art. 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 "Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul social ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia." Drepturile bănești cuvenite asociatului exclus trebuie astfel apreciate strict la momentul excluderii sale din societate, și anume la data de_ . Din patrimoniul social existent la data de_ nu făcea parte imobilul situat în B. M. Bd. T. nr. 22A înscris în CF nr. 1. B.
M. . Construcția la acest imobil a început abia în iulie 2007, imobilul fiind finalizat și întabulat pe numele societății V. T. SRL la mult timp după excluderea asociatului Crăneanu E. din societate. învederează instanței de apel că în perioada iulie 2007-2009 societatea a avut un unic asociat, pârâtul apelant deținând această calitate. Mai mult, la momentul întabulării construcției și deci a intrării acesteia în circuitul civil și în patrimoniul societății, intimatul reclamant nu mai deținea nicio calitate în societate, fiind exclus încă din aprilie 2007. în consecință, pretențiile acestuia cu privire la constatarea dreptului său de creanță reprezentând 50% din valoarea patrimoniului SC V. T. SRL, cotă parte care să includă și contravaloarea a 50% din imobilul situat în B. M. Bd. T. nr. 22A, sunt întrutotul neîntemeiate.
Mai mult decât atât, instanța fondului nu a ținut cont de concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de dl. expert contabil C. L. la data de_ din care rezulta, în baza bilanțului prescurtat al societății la_, un activ net de 24.198 lei. Nu rezultă în niciun mod din probele administrate la dosarul cauzei că la data excluderii asociatului C. E. s-ar fi regăsit în patrimoniul societății imobilul situat în B. M. Bd. T. nr. 22A evaluat la 1.066.816 lei. Totodată, în mod greșit prețul de circulație al imobilului a fost raportat la data de_, la aceasta construcția imobilului fiind abia în fază incipientă. în realitate acest imobil nu trebuia nici măcar să facă obiectul vreunei
expertize, intrând în patrimoniul societății la un moment ulterior excluderii din societate a asociatului C. E. .
Nu în ultimul rând, instanța fondului reține în mod cu totul eronat incidența în cauză a dispozițiilor art. 237 alin. 10 din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestui articol, "Bunurile râmase în patrimoniul persoanei juridice radiate din
Registrul Comerțului, în condițiile alin. (8) și (9), revin acționarilor." Ceea ce însă instanța fondului omite să observe este faptul că imobilul situat în B. M. Bd. T. nr. 22a NU se regăsea în patrimoniul societății la data radierii acesteia din Registrul Comerțului, acesta fiind înstrăinat la data de_ către pârâtul apelant, în compensarea aportului propriu adus în societate. Astfel, acest imobil nu mi-a revenit ca urmare a dizolvării societății V. T. SRL ci în temeiul unei convenții civile, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 297/_
. Solicită a se observa totodată faptul că acest contract este în continuare în vigoare, fiind valabil încheiat în formă autentică și nefiind la niciun moment pusă în discuție valabilitatea acestei convenții. În mod cu totul nelegal, prin sentința apelată, instanța de fond promovează o acțiune pauliană nesolicitată,
"readucând" în patrimoniul societății V. T. SRL un imobil valabil înstrăinat. Pe acesta ficțiune - a existenței imobilului situat în B. M. Bd. T. nr. 22A în patrimoniul societății atât la momentul radierii societății din Registrul Comerțului, cât și la momentul excluderii asociatului C. E. din societate - instanța își întemeiază concluziile, în ciuda faptului că întreg probatoriul administrat în cauză precum și starea de fapt dedusă judecății contrazic vădit această concluzie.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și a probelor administrate, Curtea constată următoarele:
Reclamantul și pârâtul M. N. D. F. au fost asociați în cote de ½ parte fiecare în SC V. T. SRL, societatea fiind înscrisă în Registrul Comerțului sub J/24/370/_ potrivit certificatului de înregistrare eliberat la_ . Rezultă din actul constitutiv actualizat la_ faptul că societatea a fost înființată prin aportul egal de câte 10 părți sociale în valoare de 1.000.000 lei, achitat de reclamant și de pârât.
La_ Curtea de Apel Cluj a dispus prin decizia nr. 88/2007 dată în dosar nr._ excluderea reclamantului din societate urmând ca pârâtul M. să devină asociat unic al societății.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș la data de_ reclamantul C. E. a chemat în judecată pe pârâta SC V. T. SRL solicitând în temeiul dispozițiilor art. 224 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 constatarea existenței unui drept de creanță în favoarea sa reprezentând valoarea proporției de 50% din patrimoniul societății conform ultimului bilanț contabil aferent semestrului I/2007.
Potrivit textului de lege invocat "Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul social ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.";
La termenul de judecată din_ acțiunea a fost precizată în sensul cuantificării pretențiilor la suma de 300.712 euro, reprezentând ½ din patrimoniul societății pârâte.
La termenul de judecată din_ a fost depusă o precizare de acțiune prin care reclamantul a solicitat introducerea în cauză a asociatului M. N.
D. .
Investită cu soluționarea pretențiilor reclamantului, instanța de fond a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții V. T. SRL și M. N. D. admițând acțiunea și obligându-l pe pârâtul M. la plata sumei de 533.458 lei, drept de creanță reprezentând ½ din valoarea patrimoniului social.
S-a avut în vedere ca dată a excluderii_, dată la care a rămas irevocabilă hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj, iar pentru stabilirea valorii creanțelor cuvenite asociatului exclus a fost încuviințată o expertiză
extrajudiciară de evaluare a unui imobil construcție situat în B. -M., B-dul T.
, nr. 22/A și un raport de expertiză contabilă pe baza bilanțului prescurtat al societății pârâte.
Susținerile apelantului potrivit cărora drepturile reclamantului ar fi trebuit raportate la momentul pronunțării deciziei nr. 88/_ a Curții de Apel Cluj sunt reale dar nu sunt de natură a schimba fundamental datele speței și implicit soluția pronunțată în cauză.
Determinarea momentului excluderii din societate trebuie avut în vedere pentru a se stabili când încetează drepturile și obligațiile asociatului exclus față de societate și față de terți dar și când se naște dreptul său la suma de bani ce reprezintă valoarea corespunzătoare din patrimoniul social. Astfel, acest moment este cel al rămânerii definitive a hotărârii de excludere în speță fiind vorba de data pronunțării deciziei Curții de Apel cu atât mai mult cu cât aflându-ne pe tărâm comercial hotărârea este executorie și își produce efectele de la data pronunțării sale în primă instanță. Aceasta deoarece instanța de apel a dispus pentru prima dată în fond excluderea reclamantului din societate ca urmare a admiterii acțiunii reconvenționale formulate de către pârât.
Există în jurisprudență și opinii potrivit cărora faptul excluderii unui asociat nu poate fi opus terților decât după ce s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege, respectiv înregistrarea în registrul comerțului și publicarea în Monitorul Oficial a actului modificator astfel încât momentul excluderii ar trebui să fie cel al devenirii irevocabile a hotărârii judecătorești în raporturile dintre asociatul exclus și societate, respectiv cel a înregistrării în registrul comerțului în raporturile dintre acesta și terți.
Legiuitorul a optat însă pentru altă soluție în plan legislativ privind momentul încetării răspunderii față de societate și față de terți, acela al rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
Se critică în apel mai multe considerente ale instanței de fond apreciate ca nelegale omițându-se faptul că pârâtul M. N. D. F., asociat unic al SC
V. T. SRL a procedat într-o manieră discutabilă raportat la lichidarea drepturilor cuvenite asociatului exclus refuzând pe de o parte să depună actele contabile solicitate de către instanță în vederea calculării activului net corijat la data excluderii, pe de altă parte înstrăinând în favoarea sa singurul activ despre care existau informații cum că ar fi făcut parte din patrimoniul societății cu toate că avea cunoștință despre demararea procedurilor întemeiate pe dispozițiile art. 224 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 și procedând inclusiv la radierea societății în cursul judecării acestora. De asemenea, în cursul judecății, deși a solicitat administrarea probei cu expertiza contabilă respectiv în specialitatea construcții nu a plătit nici onorariile experților și nici nu a depus actele necesare efectuării lucrărilor. Este evident astfel intenția acestuia de a lăsa fără finalitate demersul inițiat de către reclamant în vederea valorificării unor drepturi de altfel recunoscute prin lege.
Acestea sunt și considerentele pentru care Curtea a apreciat că excepțiile lipsei calității procesuale a pârâților sunt neîntemeiate, la momentul inițierii demersului analizat respectiv la data de_ societatea fiind în ființă, radierea fiind operată doar la_, în plin proces de stabilire a drepturilor asociatului exclus, iar în privința pârâtului M. împrocesuarea acestuia fiind determinată pe de o parte de calitatea sa de asociat unic al societății dar și ca urmare a înstrăinării singurului activ cunoscut în favoarea sa în 2010.
Nu poate fi reținută nici excepția inadmisibilității acțiunii instanța de fond fiind investită, urmare a precizărilor de acțiune cu o cerere în realizarea drepturilor reclamantului.
Contrar susținerilor apelantului, în patrimoniul social al societății existau la_ drepturile și obligațiile derivate din autorizația de construcție eliberată
la_ pentru un imobil cu regim de înălțime P+4E+M. Expertiza judiciară în specialitatea construcții efectuată în cauză de d-na Mojic Ana a ajuns la concluzia că "Construcția a fost edificată în mai multe etape, edificarea a început în anul 2004… La nivelul lunii septembrie 2007… stadiul de realizare a structurii imobilului era după cum urmează:
erau realizate integral devierile pentru conductele ce se găseau pe amplasament la data concesionării terenului și a emiterii autorizației de construire;
imobilul era realizat cu regim de înălțime P+2E dar fundațiile și stâlpii erau realizați pentru a permite o supraetajare a clădirii, inclusiv în stâlpii de la ultimul nivel erau lăsate mustăți pentru ancorare;
planșeul peste ultimul nivel - etajul II era realizat, s-au executat straturile hidro și termoizolatoare, s-a montat un acoperiș provizoriu, tip șarpantă din lemn, cu învelitoarea din carton, folie și în zona casei de scară din onduline…
La nivelul lunii septembrie 2007… clădirea era funcțională, finisajele fiind după cum urmează:
finisaje superioare la parterul și etajul I al clădirii;
finisaje medii la etajul II;
instalație de aer condiționat la parterul clădirii;
iluminatul era fluorescent;
încălzirea se realiza cu două centrale termice pe gaz amplasate la parter și la etajul I al clădirii;
imobilul era izolat termic la exterior, cu polistiren expandat și tencuială structurată;
erau realizate instalațiile sanitare.";
Cum expertul constată existența clădirii și amenajărilor interioare și exterioare anterior enumerate la momentul septembrie 2007 se poate aprecia că aproximativ aceleași lucrări existau și în aprilie 2007, momentul excluderii asociatului reclamant. Nu prezintă relevanță data întocmirii procesului-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor deoarece expertul a avut în vedere stadiul acestora de la momentul excluderii.
Prețul de circulație al imobilului a fost calculat prin raportare la stadiul construcției în septembrie 2007 fără a se putea susține de către apelant că ar fi vorba doar de o fază incipientă de punere în executare a autorizației de construcție.
Este real faptul că drepturile asociatului retras/exclus se calculează în funcție de activul net corijat dar este culpa exclusivă a pârâtului M. că a refuzat să pună la dispoziția instanței și a experților actele contabile pe baza cărora să se poată calcula în mod corespunzător suma de bani cuvenită reclamantului. Pe de altă parte chiar apelantul insistă în stabilirea datei excluderii reclamantului ca fiind_ astfel încât este greu de acceptat susținerea potrivit căreia trebuia avut în vedere activul net al societății potrivit bilanțului prescurtat la_ .
Ne aflăm fără îndoială în prezența unei situații atipice în care se impune stabilirea drepturilor unui asociat exclus în condițiile în care asociatul rămas a acționat în sensul înstrăinării activelor și apoi a radierii societății putându-se presupune că a urmărit tocmai rămânerea fără finalitate a demersului inițiat de către reclamant. Acestea sunt considerentele pentru care instanța a considerat că poate fi invocat în cauză art. 224 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, respectiv art. 237 alin. 10 din Legea nr. 31/1990 în caz contrar putându-se ajunge la eludarea dispozițiilor legale în materie și la încălcarea gravă a drepturilor subiective ale reclamantului.
Statuând în acest sens Curtea a înțeles pe de o parte să dea eficiență dispozițiilor art. 224 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, iar pe de altă parte să sancționeze atitudinea procesuală a pârâtului M. N. D. F., cea care a condus la stabilirea drepturilor asociatului exclus în condițiile anterior arătate.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge apelul declarat de M. N.
D. F. împotriva sentinței civile nr. 360 din_, pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului Maramureș, pe care o va menține în întregime.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga apelantul M. N. D. F. să plătească intimatului C. E. suma de 1150 lei, cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocațial conform chitanței depuse la fila 51 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de M. N. D. F. împotriva sentinței civile nr. 360 din_, pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Obligă apelantul să plătească intimatului C. E. suma de 1150 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
M. H.
Judecător,
D. M.
Grefier,
D. C.
plecată în C.O. semnează prim grefier
M. lena T.
Red.M.H./dact.L.C.C.
5 ex./_ Jud.fond: S. O.
| ← Decizia civilă nr. 58/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 143/2013. Acțiune în constatare → |
|---|
