Decizia civilă nr. 909/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 909/R
Ședința publică din 04 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. O.
J. ecător V. I.
J. ecător A. S.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă SC
S., cu sediul în B. M., str. S. Luchian, nr. 19B, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1696 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC IT R. S., având ca obiect pretenții.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 1696 din_ ,Judecătoria Baia Mare a respins cererea formulată de reclamanta SC DS, cu sediul în B. M., Bd. R., nr.3/2, jud. M., în contradictoriu cu pârâta SC IT R. S., cu sediul în llba, str. P., nr.240, jud. M., având ca obiect pretenții.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că prin cererea formulată la data de 26 iulie 2012, înregistrată pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr._, reclamanta S.C. DSR.L a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta: S.C. IT R. S.R.L. obligarea acesteia la: plata sumei de 7000 lei reprezentând contravaloarea materialului lemnos livrat și facturat cu factura fiscală nr. 1/_ ; plata dobânzilor penalizatoare pentru neachitarea la scadență a sumei 7000 lei, calculate la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a R. âniei plus 4 puncte procentuale, dobânzi ce urmează a fi calculate cu prilejul executării obligației de plată a prețului, de la data de_ și până la achitarea integrală a debitului principal; plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezenta cerere, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbrul judiciar, onorariu de avocat.
În motivare reclamanta a arătat că a vândut pârâtei 10 metri cubi de cherestea de fag uscată, în valoare de 7000 lei, care a fost livrată cu factura fiscală nr. 1/_ și avizul de însoțire a mărfii nr. 1489072 din_ și cu toate că pârâta nu a semnat factura,aceasta a fost înregistrată în contabilitate.
Potrivit dispozițiilor art. 1521-1522 din Codul civil și art. 720 indice 1 din Codul de procedură civilă, pârâta a fost pusă în întârziere prin convocarea la conciliere recepționată de administratorul pârâtei la data de_ prin care i s-a solicitat achitarea obligației de a plăti contravaloarea mărfurilor livrate.
Reclamanta a mai arătat că pârâta datorează daune moratorii la nivelul dobânzii legale penalizatoare în temeiul art.1535 cod civil iar în conformitate cu prevederile art. 3 al. 2 din O.G. nr. 13/2011, rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale, astfel că solicită obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale penalizatoare, ce urmează a fi calculate cu prilejul executării obligației principale de la data de_ și până la data achitării integrale a obligației principale de plată a prețului.
În drept, își întemeiază cererea pe prevederile: art. 1.174, 1.495, 1.521, 1.522, 1.350, 1.535 din Codul civil, O.G. nr. 13/2011, art. 2 pct. 1 și art. 19 din Codul de procedură civilă.
În probațiune, a anexat prezentei cereri în copie, următoarele: factura fiscală și avizul de însoțire a mărfii la care a făcut referire; convocarea la conciliere;adresa Gărzii Financiare Secția M. nr. 1/800351/_ ; în funcție de poziția procesuală a pârâtei, și-a rezervat dreptul de a solicita și alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului,prima instanță a reținut că între reclamantă și pârâtă s-au desfășurat relații comerciale în baza cărora reclamanta a vândut pârâtei cherestea pentru care a emis factura fiscală nr. 1/_ care nu cuprinde mențiunea cu privire la termenul de plată, scadența facturii fiind de la data emiterii acesteia.
În virtutea rolului activ, la termenul de judecată din data de 19 octombrie 2012, instanța a pus în discuție temeiul de drept invocat de reclamantă, aceasta arătând, prin apărător, că își menține temeiurile de drept indicate în acțiune. S- a arătat de apărător, că, deși factura fiscală a fost emisă anterior intrării în vigoare a noului cod civil, efectele acesteia s-au produs ulterior intrării în vigoare a codului civil.
Dispozițiile art.102 din Legea 71/2011 stabilesc: contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
Potrivit dispozițiile art.114 din legea 71/2011: dispozițiile art. 1521-1526 din Codul Civil sunt aplicabile în cazul obligațiilor devenite scadente după data intrării sale în vigoare, indiferent de data nașterii obligației.
Instanța a constatat că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile noului cod
civil.
În cauză, este vorba de un contract de vânzare-cumpărare cherestea,
încheiat anterior intrării în vigoare a noului cod civil, ale cărei efecte s-au produs anterior intrării în vigoare a noului cod civil. Reclamanta a arătat faptul că, și-a îndeplinit obligația contractuală asumată, respectiv predarea cherestelei, însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația corelativă, respectiv plata prețului.
În aplicarea principiului disponibilității, instanța nu poate depăși limitele obiectului fixat de reclamant, în sensul că nu poate acorda mai mult, mai puțin decât s-a solicitat sau altceva decât s-a solicitat.
De asemenea, având în vedere principiul imparțialității, instanța de judecată nu poate schimba temeiul de drept stabilit de reclamantă, prin apărător, schimbarea acestui temei de drept fiind pus în discuția părților, reclamantul insistând în temeiul de drept indicat inițial.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta SC DS B. M. solicitând modificarea în tot a acesteia și pe cale de consecință admiterea acțiunii formulate.
Recurenta a arătat că potrivit art. 84 raportat la art. 129 C. proc. civ., calificarea în fapt și în drept a cererilor cu care este investită instanța de judecată, se face de către aceasta, legiuitorul înțelegând să reglementeze în dispozițiile arătate, o obligație, iar nu o facultate a instanței judecătorești, menită să fundamenteze principiul aflării adevărului în cauzele deduse judecății.
Cu privire la critica ce vizează greșita indicare a temeiurilor de drept in acțiunea introductiva, ceea ce a condus la respingerea acțiunii reclamantei, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție statuează ca indicarea greșita a calificării in drept a cererii de chemare in judecata, respectiv absenta indicării motivelor de drept pe care se sprijină aceasta, nu se constituie in sancțiuni care sa conducă la respingerea "ca neîntemeiata" a unei astfel de cereri de chemare in judecata. Dimpotrivă, judecătorul este chemat sa stăruie asupra clarificării regimului juridic aplicabil obiectului dedus judecații, adoptând calificarea juridica legala asupra cererii de chemare in judecata si a celorlalte cereri formulate de parti, prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunțării unei hotărâri legale si temeinice (art. 129 alin.5 C.proc.civ.).
Totodată, Înalta Curte reține că practica judecătorească, în aplicarea textelor de lege menționate, este unanimă în a reține că neindicarea sau indicarea greșită a temeiului de drept, în acțiunea introductivă de instanță, nu poate atrage respingerea acesteia, întrucât instanța de judecată este obligată să releve norma de drept aplicabilă în speță, pornind de la situația de fapt reținută în cauză.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7și 9 și cele ale art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Analizând sentința prin prisma criticilor recurentei și a dispozițiilor art.
304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Acțiunea ce formează obiectul litigiului pendinte a fost redactată de apărătorul ales al reclamantei SC DS B. M., iar temeiul de drept pe care aceasta a fost fundamentată îl reprezintă dispozițiile art._ ,_ din Codul civil, OG nr. 13/2011 art.2 pct.1 și art. 19 din codul de procedură civilă (f. 5 dosar fond), prin urmare aceasta îndeplinește cerințele art. 112 al.4 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din_, apărătorul ales al reclamantei a învederat judecătoriei că speței îi sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod Civil (f.15 dosar fond), respectiv cele menționate în scris în acțiune.
Conform art.84 din Codul de procedură civilă, text de lege invocat de
recurentă, cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită.
Având în vedere că acțiunea reclamantei a fost luată în considerare de prima instanță și pusă în discuția părții la termenul din_, în cauză nu se poate reține că prima instanță nu și-a exercitat rolul activ în conformitate cu prevederile art. 129 al. 4 Cod procedură civilă.
consideră că dreptul instanței de a da o denumire corectă unei cereri greșit intitulate, este limitat la acele situații în care suntem în prezența unei erori cu privire la temeiul juridic și la denumirea cererii,însă dacă se insistă asupra temeiului ales, situație prezentă în acțiunea dedusă judecății,obligația instanței este de a soluționa cererea astfel cum a fost formulată, pentru că altfel, ca urmare a schimbării cauzei, se încalcă principiul disponibilității și dispozițiile art.129 al.6 Cod procedură civilă, conform cărora, în toate cazurile,judecătorii hotărăsc numai cu privire la ceea ce solicită părțile.
Este incontestabil faptul că exercitarea rolului activ trebuie să prezinte garanția de imparțialitate și să confere echilibru în procesul civil,judecătorul neavând aptitudinea de a se erija în apărătorul uneia dintre părți.
Aceste aspecte au fost corect reținute de prima instanță, prin urmare în speță nu pot fi reținute motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, invocate expres de recurentă.
Din perspectiva considerentelor arătate și având în vedere că nici instanța de recurs n-a constatat prezența unor astfel de motive pe care să le invoce din oficiu în temeiul art. 304 ind. 1, recursul este nefondat și va fi respins în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta SC DS, cu sediul în B. M., str. S. Luchian, nr. 19B, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1696 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
S.
O.
V. I.
S.
A.
G. ier,
H.
Red. I.V. / Tred. A.H.
_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND M. E. M.
| ← Decizia civilă nr. 100/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 672/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
