Încheierea civilă nr. 12/2013. Suspendare provizorie a executării silite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ÎNCHEIERE CIVILĂ Nr. 12/2013
Ședința Camerei de Consiliu de la 09 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare cererea formulată de petentul S. HARMANN
, având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2097din_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dos. nr._ .
Se constată că o copie a cauțiunii în valoare de 500 lei consemnată la CEC Bank-Agenția Mihai Eminescu cu recipisa de consemnare nr. 431376/1 din_ a fost depusă în copie la dos. nr._ pendinte la Curtea de Apel Cluj, fiind incidente prevederile art. 403 alin. 4 parte finală C.pr.civ.
părților.
Soluționarea cererii a avut loc în Camera de Consiliu, fără citarea
Curtea, după deliberare, având în vedere dispozițiile art. 8 alin. 4
rap. la art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității cererii de suspendare și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 08 ianuarie 2013 petentul S. HARMANN G. a solicitat să se dispună suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2097din_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dos. nr._ .
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că a depus la Tribunalul B.
-Năsăud o cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva debitoarei SC S. & CO SRL B., cererea fiind înregistrată sub nr._ cu termen de judecată la data de_ .
Totodată, se mai reține că pe rolul Tribunalului B. -Năsăud s-au mai formulat cereri de deschiderea procedurii de către creditoarea Banca Transilvania - Sucursala B. -Năsăud ce a făcut obiectul dos. nr._ cu termen la data de_ și în cadrul căreia s-a formulat contestație de către debitorul SC S. & CO SRL B., că s-a mai deschis un dosar de insolvență de data aceasta la cererea acestui debitor înregistrat sub nr._ dosar în cadrul căruia a făcut cererea de intervenție și petentul din prezenta cauză.
Petentul mai arată că la data de_ s-a dispus conexarea cererii de deschidere a procedurii formulată de creditoarea Banca Transilvania - Sucursala B. -Năsăud la cererea de deschidere a procedurii formulată de însuși debitorul dosarul astfel creat a fost soluționat la data de 5 decembrie 2012 prin sentința a cărei suspendare se solicită a fi dispusă.
În context, în sprijinul cererii de suspendare petentul mai arată că cererea sa de deschidere a procedurii insolvenței a rămas nesoluționată cu toate că în dos. nr._ însuși debitoare a formulat cerere de redeschidere a dezbaterilor pe considerentul că există pe rolul Tribunalului încă o cerere nesoluționată și o cerere de intervenție care nu a fost luată în discuție de instanță.
În aceste împrejurări petentul este nemulțumit de soluția dată de judecătorul sindic privind numirea administratorului judiciar în cauză în persoana practicianului în insolvență RTZ & PARTENERS SPRL Cluj-Napoca
și nu a nominalizării practicianului în insolvență pe care petentul creditor l- a indicat în cererea de deschidere a procedurii, respectiv SCPI ULTRALEX SPRL, încălcându-se astfel dispozițiile art. 11 lit. c) teza finală din Legea nr. 85/2006.
Se susține aceasta întrucât petentul afirmă că deține o creanță împotriva debitorului în sumă de 2.282.655 Euro, mai mare decât creanța Băncii Transilvania și ca atare era îndreptățit să ceară judecătorului sindic numirea administratorului judiciar pe baza opțiunii exclusive a acestuia.
Se mai susține că practicianul desemnat de judecătorul sindic va duce la intrarea în faliment a debitorului așa cum de altfel a solicitat și Banca Transilvania care l-a propus iar petentul împreună cu debitorul își manifestă intenția de a propune un plan de reorganizare a societății, astfel că dat fiind aceste împrejurării numirea acestui administrator judiciar cu ignorarea cererii petentului îi creează mari prejudicii având în vedere că până la termenul de judecată fixat pentru soluționarea dos. nr._ ce are ca obiect suspendarea sentinței în cadrul recursului procedura insolvenței se va derula cu sonsecința consumării momentului depunerii declarațiilor de creanțe, a întocmirii tabelului preliminar, a ținerii primei adunări a creditorilor, punând astfel în pericol posibilitatea inițierii procedurii de reorganizare.
Examinând cererea de suspendare, Curtea reține următoarele:
Curtea are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 403 alin. 4 C.pr.civ., aplicabile prin efectul normei de trimitere conținută la art. 300 alin. 3 parte finală din același cod, în cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.
Hotărârea a cărui suspendare provizorie se solicită a fi dispusă prin mijlocirea președintelui instanței, este pronunțată de judecătorul sindic în procedura insolvenței.
În acest context, pentru admisibilitatea cererii de suspendare provizorie a unei atari hotărâri nu sunt aplicabile numai prevederile art. 300 alin. 3 rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.civ. ci și dispozițiile art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 care stabilește regula conform căreia recursul declarat împotriva acestor hotărâri nu este suspensiv de executare și nici nu pot fi suspendate de instanța de recurs.
Astfel, textul legal precitat arată că: Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
De la această normă instituită cu caracter de excepție de legea specială în materia insolvenței se derogă apoi în art. 8 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, arătându-se in terminis că textul art. 8 alin. 4 nu se aplica în cazul judecării recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului- sindic:
sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);
sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata;
sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata in conditiile art. 107;
sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art. 122 alin. (3).
Or, examinând aceste dispoziții legale, se constată că hotărârea ce face obiectul cererii de suspendare este pronunțată de judecătorul sindic în temeiul art. 27-28 din Legea nr. 85/2006 ceea ce însemnă că se aplică excepția instituită de art. 8 alin. 4 din aceeași lege, respectiv că această hotărâre, deși supusă recursului, nu este susceptibilă de suspendare de către instanța de recurs pe baza procedurii prevăzute de art. 300 alin. 2 și 3 C.pr.civ. și implicit nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 404 alin. 4 C.pr.civ. la care se trimite expres prin art. 300 alin. 3 parte finală.
Este real că, în contextul conexității cu cererea creditoarei Banca Transilvania s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență și la cererea acesteia însă contestația debitoarei formulată la cererea acestei creditoare a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Or, ipoteza art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006 are în vedere sentința de respingere a contestației debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. 4 din aceeași lege, ceea ce înseamnă că soluția de respingere deși legea nu distinge trebuie să fie pe fondul cauzei aceasta cu atât mai mult cu cât, pentru aspecte formale, singurul lezat de eventuala soluție de respingere nu ar putea să fie decât debitorul și nu un terț creditor.
Altfel spus, deși petentul în calitatea sa afirmativă de terț intervenient intentează recurs împotriva sentinței judecătorului sindic prin care își exprimă nemulțumirea că cererea sa de intervenție nu a fost soluționată, acesta nu poate recura în substanță soluția cu privire la contestația debitorului, respectiv acea de a fi respinsă ca rămasă fără obiect, pentru ca, prevalându-se de un atare demers, să formuleze consecutiv cerere de suspendare provizorie a acestei sentințe.
Chiar dacă în mod general se poate accepta că unul dintre creditori participanți la procedura de deschidere a procedurii insolvenței poate recura sentința de deschidere a procedurii, cererea de suspendare formulată în
legătură cu acest recurs poate viza doar o sentință prin care s-a respins contestația debitorului introdusă conform art. 33 alin. 4 din Legea insolvenței.
Dintr-un alt unghi de vedere, chiar și în ipoteza în care s-a admite că sentința judecătorului sindic ar fi susceptibilă de suspendare conform art. 8 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, Curtea apreciază că, prin ipoteză, singurul îndreptățit să solicite suspendarea sentinței, inclusiv pe calea sumară prevăzută de art. 403 alin. 4 C.pr.civ., este debitorul și nu un terț, căci acestuia i se poate crea prin premisa normei juridice, un prejudiciu generat de continuarea procedurii prin respingerea contestației.
Trebuie notat că cererea de suspendare inclusiv cea de suspendare provizorie este în legătură cu recursul ce s-ar declara împotriva unei atari
soluții, or împotriva soluției de respingere a contestației debitorului nu poate formula recurs decât persoana care a introdus contestație. Trebuie notat că textul art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006 conține o normă de excepție de la excepția prevăzută la art. 8 alin. 4 din aceeași lege, deci norma de excepție trebuie interpretată riguros, la ipoteza normei care o consacră neputându-se extinde și la alte cazuri chiar similare ori analoge, incidentă fiind în acest sens metoda de interpretare logică consacrată de adagiul latin exceptio este strictissimae interpretationis.
În altă ordine de idei, și dacă s-ar accepta prin absurd că petentul în calitate de terț, ar putea să ceară suspendarea unei atari hotărâri, o atare cerere nu ar putea fi admisă pe care sumară prevăzută de art. 404 alin. 3 C.pr.civ.
Și este așa, deoarece cel puțin din datele furnizate de petent nu se întrevede încălcarea vădită a art. 11 lit. c) din Legea nr. 85/2006, mai apoi, numirea administratorului judiciar de către judecătorul sindic este provizorie. Și este așa, deoarece conform art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar numit de judecătorul sindic prin sentința de deschidere a procedurii de insolvență va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor conform procedurii prevăzute la art. 19 din aceeași lege.
Așa fiind, și din această perspectivă cererea de suspendare provizorie formulată în cauză este inadmisibilă, incidente fiind art. 8 alin. 4 rap. la alin. 5 din Legea nr. 85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul S. HARMANN G., având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2097din_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dos. nr._ .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi_ .
PREȘEDINTE,
U.
GREFIER,
T.
Red. L.U/Dact.L.U. 2 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 1922/2013. Suspendare hotărâre AGA | Decizia civilă nr. 112/2013. Suspendare provizorie a... → |
|---|
