Încheierea civilă nr. 131/2013. Alte cereri
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a2
Cod operator date cu caracter personal 11553
ÎNCHEIEREA CIVILĂ nr. 131/R/2013
Ședința camerei de consiliu din data de 25 februarie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE - N. K. JUDECĂTOR - D. D. JUDECĂTOR - F. M. GREFIER - F. B.
Pe rol se află cererea de reexaminare a soluției de respingere a cererii sale de acordare a ajutorului public judiciar cuprinse în încheierea civilă nr. 341/_
, pronunțată de T. ul Specializat C. în dosarul nr._, formulată de petentul C. L. R. .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul C. L. R., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care petentul arată că susține cererea de reexaminare a hotărârii pronunțate în cauza având ca obiect ajutor public judiciar, astfel cum a fost formulată și nu are de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Nemaifiind formulate alte cereri, tribunalul constată cererea de reexaminare în stare de judecată și acordă petentului cuvântul pentru dezbaterea cererii pe fond.
Petentul arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii formulate.
T. ul rămâne în pronunțare asupra cererii de reexaminare.
T R I B U N A L U L :
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea depusă la 1 octombrie 2012 în dosarul nr._ și înregistrată separat sub nr._ /a2 la 29 octombrie 2012, petentul C. L.
R. a solicitat reexaminarea modului de soluționare a cererii sale de acordare a ajutorului public judiciar prin încheierea civilă nr. 341/_, pronunțată de T. ul Specializat C. în dosarul nr._, precum și admiterea cererii sale de acordare a ajutorului public judiciar sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru.
În motivarea cererii sale, a arătat că apreciază cinică motivarea instanței în cadrul încheierii atacate, în sensul că el și soția sa au un venit lunar mare și mai multe bunuri pentru care plătesc impozit, astfel încât își pot permite plata taxei judiciare de timbru. A arătat că din actele depuse la dosar rezultă cu claritate că, deși veniturile sale și ale soției sale sunt aparent mari, creditele pe care le-au contractat, împreună cu cheltuielile de întreținere, reprezintă 72% din veniturile pe care le realizează, astfel încât riscă să nu mai aibă resurse pentru existența zilnică. A mai arătat că instanța a reținut că angajarea acestor credite a fost făcută în cunoștință de cauză că pot fi restituite, însă la data contractării creditelor nu se punea și problema achitării vreunor sume de bani cu titlu de taxe judiciare de timbru. A mai arătat că instanța a reținut că el și soția sa dețin încă 2 apartamente, unul situat pe str. Mehedinți, nr. 27, ap. 1 și un teren în
suprafață de 22 mp aferent clădirii, cât și un apartament situat pe str. Eroilor, nr. 48, ap. 11 și 2 terenuri, unul de 53 mp situat pe str. Eroilor, nr. 42, aferent ap. 11 și unul de 300 mp, aferent aceluiași apartament.
A învederat că în apartamentul de pe str. Mehedinți locuiește tatăl său, împreună cu sora, cumnatul și un băiețel de 1 lună, prin urmare nu este un imobil care să producă venituri suplimentare din chirie. A mai arătat că în apartamentul de pe str. Eroilor, nr. 42, locuiesc părinții soției sale și nu există două terenuri, ci doar cel de 50 mp, cel de 300 mp neaparținând reclamantului și soției sale.
A mai arătat că taxa judiciară de timbru este în mod clar calculată eronat, întrucât la instanța de fond reclamantul a achitat o taxă judiciară de timbru de 7108 lei, astfel încât pentru judecarea căii de atac taxa corectă ar fi de 3554 lei.
A apreciat că, prin hotărârea criticată, instanța îi limitează accesul la justiție, deoarece achitarea taxei într-o singură tranșă ar fi de natură să pună în pericol întreținerea familiei sale, iar prin admiterea cererii sale, statul român nu ar pierde nimic, deoarece ar încasa în întregime taxa, care ar fi doar eșalonată pentru o perioadă de timp de maximum 18 luni.
În drept, a invocat art. 15 din OUG nr. 51/2008. Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Analizând legalitatea și temeinicia cererilor petentului, tribunalul reține că prin încheierea civilă nr. 341/_, pronunțată de T. ul Specializat C. în dosarul nr._, instanța a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 4 și art. 6 din OUG nr. 51/2008, rațiunea pentru care legiuitorul a reglementat acordarea ajutorului public judiciar în modalitățile prevăzute de lege o constituie eliminarea situațiilor în care costurile certe sau estimate ale procesului ar fi de natură să limiteze părții accesul efectiv la justiție, ajutorul acordându-se doar în condițiile în care persoana fizică nu poate face față cheltuielilor unui proces fără a-i fi pusă în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
A mai reținut că deși petentul a susținut că este îndreptățit să beneficieze de eșalonarea plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.310,5 lei stabilită pentru calea de atac declarată împotriva hotărârii pronunțată de judecătorie în primă instanță, solicitarea sa este nefondată, întrucât din înscrisurile depuse la dosar constând în adeverințe de venituri, certificatele de atestare fiscală, precum și din înscrisurile depuse la dosar cu scopul de a face dovada cheltuielilor pe care petentul le are împreună cu familia sa, rezultă că este în măsură să achite taxa judiciară de timbru pe care o datorează în litigiul dedus judecății, deoarece petentul și soția sa sunt angajați ai Băncii Transilvania SA, calitate în care realizează venituri lunare, venituri care au fost cu siguranță avute în vedere de el și soția sa la momentul la care au solicitat și au obținut, de la angajatorul lor, instituție bancară, acordarea unor credite pentru nevoi personale, precum și a unui credit bancar comun.
A mai reținut că angajarea acestor credite a fost o împrejurare asumată de către petent, în condițiile în care cunoștea cuantumul veniturilor pe care le realiza împreună cu familia sa, instanța considerând că existența obligației de rambursare a ratelor lunare pe care petentul le datorează instituției bancare nu este de natură să conducă la concluzia că veniturile sale sunt grevate excesiv și că, grevarea în plus a acestor venituri, cu cuantumul taxei judiciare stabilită pentru soluționarea căii de atac declarate împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie, ar avea drept consecință punerea petentului și a familiei sale în situația de a fi în imposibilitate de a-și asigura întreținerea lunară, întrucât, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală depus la dosar la fila 43, petentul și soția sa achită impozit pentru o clădire situată în C. -N., str. Mehedinți nr. 27, ap. 1, pentru un teren în suprafață de 22 mp aferent acestei
clădiri, precum și pentru un mijloc de transport - Peugeot 607, pentru o altă clădire situată în B-dul Eroilor nr. 48, ap.11, având valoare de impozitare de
138.329 lei și două terenuri în suprafață de 53 mp situat pe B-dul Eroilor nr. 42, aferente apartamentului nr. 11, respectiv în suprafață de 300 mp aferent aceluiași apartament.
A mai reținut că din cuprinsul acestor certificate de atestare fiscală reiese faptul că proprietarii acestor imobile sunt petentul și soția acestuia, instanța apreciind că imobilele mai sus relevate, precum și autovehiculul aparținând soților C. fac dovada faptului că aceștia beneficiază de resurse materiale care să le permită să achite taxa judiciară de timbru și că plata acestei taxe în cuantum de 4.310,5 lei nu este de natură să îi limiteze accesul la justiție, existând posibilitatea reală a plății taxei, nefiind nicidecum pus petentul în situația de a-i fi pusă în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
În ceea ce privește susținerile petentului în sensul că are în întreținere doi copii, iar veniturile sale sunt grevate și de costurile lunare necesare întreținerii imobilului din C. -N., str. N. R. nr. 6, instanța a considerat că nu sunt de natură să justifice eșalonarea plății taxei judiciare de timbru, cu atât mai mult cu cât plata contravalorii acestor utilități relevă faptul că celelalte două imobile aparținând soților C. nu sunt ocupate de aceștia și că pot fi aducătoare de venituri de natura chiriilor ori prin înstrăinarea lor în vederea acoperirii obligației de plată, atâta timp cât soții C. nu se află într-o situație financiară precară care să justifice acordarea ajutorului public judiciar.
Instanța a apreciat că, față de înscrisurile depuse la dosar, de veniturile pe care soții C. le realizează și bunurile pe care le au în proprietate, acordarea cererii de ajutor judiciar sub forma eșalonării nu se justifică, întrucât scopul acestei forme de ajutor acordat de stat este acela de a asigura părții dreptul la un proces echitabil și de a-i garanta accesul la justiție, or, taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina petentului nu este de natură să îi îngrădească acest drept.
A mai reținut că citarea petiționarului pentru plata taxei judiciare de timbru s-a făcut la data de 23 aprilie 2012, instanța considerând că pe parcursul acestor luni petentul avea posibilitatea să constituie o sumă de bani care să-i permită plata taxei de timbru, taxă pe care instanța nu a considerat-o excesivă raportat la veniturile petentului.
Reanalizând probele depuse de petent în sprijinul cererii de reexaminare, tribunalul reține că, în conformitate cu prevederile art. 4-8 din OUG nr. 51/2008, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar … orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces … fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
În sensul OUG nr. 51/2008, prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului. În sensul OUG nr. 51/2008 se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: … [art. 6 lit. d] scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
[art. 8 alin. 3 ] Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Verificând componența familiei petentului în sensul art. 5 din OUG nr. 51/2008, tribunalul reține că familia reclamantului este compusă din patru membri: petentul C. L. R., soția sa, d-na C. A. -PATRICIA și copiii C. PETRU și B. PATRICIA-A. (fiica soției sale dintr-o căsătorie anterioară).
Veniturile lunare ale reclamantului și soției sale se ridică la suma de 3300
+ 3999 = 7299 lei.
În ceea ce privește cheltuielile reclamantului și ale familiei sale în sensul art. 5 din OUG nr. 51/2008, tribunalul are în vedere faptul că, în conformitate cu art. 9 din OUG nr. 51/2008, la stabilirea venitului se iau in calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.
În acest context, tribunalul reține că se impune luarea în considerare în categoria sumelor lunare datorate doar a ratelor creditelor bancare contractate de petent și de soția sa înainte de formularea recursului, deoarece creditele contractate ulterior datei de 13 februarie 2012 reprezintă voința reclamanților de a se îndatora suplimentar cu luarea în considerare a taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționarea recursului. O interpretare în sens contrar a dispozițiilor art. 9 din OUG nr. 51/2008 ar permite deturnarea ajutorului public judiciar de la scopul său prevăzut de lege prin formularea unei cereri sau a unei căi de atac și contractarea ulterioară a unor datorii de către titularul cererii. Or, orice titular al unei cereri în justiție trebuie să acționeze cu bună credință și cu o minimă diligență, fără a se supraîndatora și a apela apoi la sprijinul statului pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale pe care nu le-ar mai putea îndeplini ca urmare a supraîndatorării sale.
Deși a beneficiat de asistență juridică calificată, petentul nu a depus contractele de credit în integralitatea lor, pentru a se verifica condițiile creditelor acordate și, esențial, moneda creditului. A depus doar graficele de rambursare, din care, prin raportare la scadențele ratelor, rezultă că el și soția sa au contractat, fiecare, anterior datei de 13 februarie 2012 câte un credit de la BRG- GSG SA, în valoare de 70.000, respectiv 52.000 de unități monetare. Luând în considerare monedele uzuale de acordare a creditelor pe termen lung și,
respectiv, moneda cu cel mai ridicat curs prin raportare la leu, moneda unică europeană, tribunalul reține că în cele două luni anterioare formulării cererii de ajutor public judiciar (august și septembrie 2012) petentul și soția sa au avut de achitat, cu titlu de rate de credit bancar, 426,34 + 426,11 + 270,85 + 270,71 euro, ceea ce conduce la o medie de 348,50 euro/lună, respectiv prin raportare la cursurile medii pe lunile august și septembrie 2012 ale monedei unice europene, 697,01 euro X 4,5 lei/euro = 3136,55 lei.
Petentul nu a depus chitanțe de achitare a utilităților pentru ultimele două luni anterioare depunerii cererii sale de reexaminare, însă a depus astfel de dovezi pentru lunile din perioada iernii 2011-2012. Luând în considerare o medie de 175 lei/lună pentru consumul de apă, de 70 de lei/lună pentru telefonie, televiziune și internet și de 375 lei/lună pentru gaze naturale (valoarea facturii pentru luna ianuarie 2012 apare excepțională prin raportare la valorile lunilor ulterioare), tribunalul mai reține cheltuieli lunare efectuate de reclamant și familia sa cu o valoare medie de 620 lei.
Deducând din valoarea veniturilor lunare ale membrilor familiei petentului cheltuielile mai sus arătate, tribunalul reține că venitul net lunar / membru de familie al petentului este de (7299 - 3136,55 - 620) / 4 = 885,61 lei.
În consecință, tribunalul reține că petentul nu este îndreptățit la acordarea ajutorului public judiciar în condițiile art. 8 alin. 1 și alin. 2 din OUG nr. 51/2008.
T. ul reține că petentul nu este îndreptățit la acordarea ajutorului public judiciar nici din perspectiva art. 8 alin. 3 din OUG nr. 51/2008 - alte situații, …, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
În primul rând, contrar dispozițiilor Legii nr. 146/1997, petentul nu a achitat taxa judiciară de timbru anticipat sesizării instanței de recurs, iar instanța de recurs nu a anulat până în prezent recursul său ca nelegal timbrat, fapt care a condus la beneficiul unei amânări a executării acestei obligații fiscale de peste un an (data formulării recursului - 13 februarie 2012, data soluționării prezentei cereri de reexaminare - 25 februarie 2013).
În al doilea rând, nedispunând de valorile de închiriere ale unor astfel de bunuri, tribunalul nu a avut în vedere la stabilirea veniturilor familiei petentului faptul că petentul are în proprietate proprie apartamentul nr. 1 situat în C. -N.
, str. Mehedinți, nr. 27, respectiv soția sa este titulara unei cote de 50% din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 11 situat în C. -N., str. Eroilor, nr. 42. Permiterea, atât de către petent, cât și de către soția acestuia, a folosirii fără plată a acestor imobile de către rude apropiate reprezintă acte cu titlu gratuit care, fără a cădea sub incidența analizei instanței, constituie motive suplimentare în sprijinul unei soluții defavorabile cererii de reexaminare, în condițiile în care petentul și soția sa dețin două bunuri frugifere de valoare ridicată ale căror potențiale fructe civile preferă să le dea în cadrul unor acte juridice cu titlu gratuit decât să le utilizeze în scopul achitării obligațiilor lor fiscale.
Pentru toate motivele mai sus expuse, tribunalul, în temeiul art. 1169 C.civ. din 1864, art. 129 alin. 1 C.proc.civ. și art. 15 alin. 2 din OUG nr. 51/2008, va respinge, ca nefondată, cererea de reexaminare formulată de petentul C. L. R. împotriva încheierii civile nr. 341/10 septembrie 2012, pronunțată de T. ul Specializat C. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE M. IVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge, ca nefondată, cererea de reexaminare formulată de petentul C.
L. R. împotriva încheierii civile nr. 341/10 septembrie 2012, pronunțată de T. ul Specializat C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
N. K. | F. | M. | D. D. F. | B. |
Thred./FIM/2 ex./08.03.13
| ← Decizia civilă nr. 5764/2013. Alte cereri | Decizia civilă nr. 136/2013. Alte cereri → |
|---|
