Sentința civilă nr. 135/2013. Suspendare provizorie a executării silite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 135/2013
Ședința Camerei de Consiliu de la 15 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-au luat în examinare cererile de suspendare provizorie formulate de S. H. G. și de către SC S. & CO SRL, vizând sentinței civile nr. 2097/_, pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, în dosarul nr. _
, respectiv sentinței civile nr. 2097/_, pronunțată de Tribunalul B. - Năsăud, în dosarul nr._ .
Soluțiomnarea cererilor a avut loc în camera de Consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că cererile de suspendare sunt legal timbrate, iar petenta SC S. &Co SRL a depus la dosar recipisa bancară care face dovada consemnării sumei de 500
lei, cu titlu de cauțiune, la dispoziția instanței.
Se constată totodată faptul că pentru soluționarea cererii de suspendare provizorie formulată de petentul S. H. G., Curtea a procedat la acvirarea dosarului nr._ al Curții de Apel Cluj, în raport de care, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității cererii de suspendare formulată de petentul S. Hermenn G., urmând a reține cererea în pronunțare pe această excepție.
Cât privește cererea de suspendare provizorie formulată de petenta SC S. &Co SRL, raportat la recursul ce face obiectul dosarului cu nr. _
, Curtea, din oficiu, în raport de limitele casării, invocă excepția lipsei de interes a petentei SC S. &Co SRL în formularea cererii de suspendare provizorie și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
CURTEA
reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 14 februarie 2013 petentul S. HARMANN G. a solicitat să se dispună suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2097din_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dos. nr._ .
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că a depus la Tribunalul B.
-Năsăud o cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva debitoarei SC S. & CO SRL B., cererea fiind înregistrată sub nr._ cu termen de judecată la data de_ .
Totodată, se mai reține că pe rolul Tribunalului B. -Năsăud s-au mai formulat cereri de deschiderea procedurii de către creditoarea Banca Transilvania - Sucursala B. -Năsăud ce a făcut obiectul dos. nr._ cu termen la data de_ și în cadrul căreia s-a formulat contestație de către debitorul SC S. & CO SRL B., că s-a mai deschis un dosar de insolvență de data aceasta la cererea acestui debitor înregistrat sub nr. _
dosar în cadrul căruia a făcut cererea de intervenție și petentul din prezenta cauză.
Petentul mai arată că la data de_ s-a dispus conexarea cererii de deschidere a procedurii formulată de creditoarea Banca Transilvania - Sucursala B. -Năsăud la cererea de deschidere a procedurii formulată de însuși debitorul dosarul astfel creat a fost soluționat la data de 5 decembrie 2012 prin sentința a cărei suspendare se solicită a fi dispusă.
În context, în sprijinul cererii de suspendare petentul mai arată că cererea sa de deschidere a procedurii insolvenței a rămas nesoluționată cu toate că în dos. nr._ însuși debitoare a formulat cerere de redeschidere a dezbaterilor pe considerentul că există pe rolul Tribunalului încă o cerere nesoluționată și o cerere de intervenție care nu a fost luată în discuție de instanță.
Printr-o altă cerere, debitoarea SC S. & CO SRL B. a formulat la rândul ei o cerere de suspendare provizorie a executării aceleiași hotărâri până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului ce face obiectul dos. nr._ .
Aceasta susține, în esență, că societatea are în prezent mai multe contracte în derulare, antecontracte de vânzare-cumpărare, iar pentru ipoteza în care nu se va suspenda executarea sentinței aceasta ar pierde clienții respectivi și că alți furnizori de materiale refuză să mai furnizeze materiale de construcții, sens în care funcționarea societății este blocată.
Examinând cererile de suspendare, Curtea reține următoarele:
Înainte de a aborda cererile de suspendare, Curtea reține la nivel de principiu următoarele:
Curtea are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 403 alin. 4 C.pr.civ., aplicabile prin efectul normei de trimitere conținută la art. 300 alin. 3 parte finală din același cod, în cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.
Hotărârea a cărui suspendare provizorie se solicită a fi dispusă prin mijlocirea președintelui instanței, este pronunțată de judecătorul sindic în procedura insolvenței.
În acest context, pentru admisibilitatea cererii de suspendare provizorie a unei atari hotărâri nu sunt aplicabile numai prevederile art. 300 alin. 3 rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.civ. ci și dispozițiile art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 care stabilește regula conform căreia recursul declarat împotriva acestor hotărâri nu este suspensiv de executare și nici nu pot fi suspendate de instanța de recurs.
Astfel, textul legal precitat arată că: Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
De la această normă instituită cu caracter de excepție de legea specială în materia insolvenței se derogă apoi în art. 8 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, arătându-se in terminis că textul art. 8 alin. 4 nu se aplica în cazul judecării recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului- sindic:
sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);
sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata;
sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata in conditiile art. 107;
sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art. 122 alin. (3).
Or, examinând aceste dispoziții legale, se constată că hotărârea ce face obiectul cererii de suspendare este pronunțată de judecătorul sindic în temeiul art. 27-28 din Legea nr. 85/2006 ceea ce însemnă că se aplică excepția instituită de art. 8 alin. 4 din aceeași lege, respectiv că această hotărâre, deși supusă recursului, nu este susceptibilă de suspendare de către instanța de recurs pe baza procedurii prevăzute de art. 300 alin. 2 și 3 C.pr.civ. și implicit nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 404 alin. 4 C.pr.civ. la care se trimite expres prin art. 300 alin. 3 parte finală.
Cât privește cererea formulată de petent petentul S. H. G., Curtea reține că pentru motive similare a mai fost soluționată o cerere prin încheierea civilă nr. 12/2013 prin care s-a respins ca inadmisibilă, cererea formulată de petent, având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2097din_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dos. nr._ .
Curtea a avut în vedere că în contextul conexității cererii de deschidere a procedurii formulată de însuși debitorul cu cererea creditoarei Banca Transilvania s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență și la cererea acesteia însă contestația debitoarei formulată la cererea acestei creditoare a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Or, ipoteza art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006 are în vedere sentința de respingere a contestației debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. 4 din aceeași lege, ceea ce înseamnă că soluția de respingere deși legea nu distinge trebuie să fie pe fondul cauzei aceasta cu atât mai mult cu cât, pentru aspecte formale, singurul lezat de eventuala soluție de respingere nu ar putea să fie decât debitorul și nu un terț creditor.
Altfel spus, deși petentul în calitatea sa afirmativă de terț intervenient intentează recurs împotriva sentinței judecătorului sindic prin care își exprimă nemulțumirea că cererea sa de intervenție nu a fost soluționată, acesta nu poate recura în substanță soluția cu privire la contestația debitorului, respectiv acea de a fi respinsă ca rămasă fără obiect, pentru ca, prevalându-se de un atare demers, să formuleze consecutiv cerere de suspendare provizorie a acestei sentințe.
Chiar dacă în mod general se poate accepta că unul dintre creditori participanți la procedura de deschidere a procedurii insolvenței poate recura sentința de deschidere a procedurii, cererea de suspendare formulată în
legătură cu acest recurs poate viza doar o sentință prin care s-a respins contestația debitorului introdusă conform art. 33 alin. 4 din Legea insolvenței.
Dintr-un alt unghi de vedere, chiar și în ipoteza în care s-a admite că sentința judecătorului sindic ar fi susceptibilă de suspendare conform art. 8 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, Curtea apreciază că, prin ipoteză, singurul
îndreptățit să solicite suspendarea sentinței, inclusiv pe calea sumară prevăzută de art. 403 alin. 4 C.pr.civ., este debitorul și nu un terț, căci
acestuia i se poate crea prin premisa normei juridice, un prejudiciu generat de continuarea procedurii prin respingerea contestației.
Trebuie notat că cererea de suspendare inclusiv cea de suspendare provizorie este în legătură cu recursul ce s-ar declara împotriva unei atari soluții, or împotriva soluției de respingere a contestației debitorului nu poate formula recurs decât persoana care a introdus contestație. Trebuie notat că textul art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006 conține o normă de excepție de la excepția prevăzută la art. 8 alin. 4 din aceeași lege, deci norma de excepție trebuie interpretată riguros, la ipoteza normei care o consacră neputându-se extinde și la alte cazuri chiar similare ori analoge, incidentă
fiind în acest sens metoda de interpretare logică consacrată de adagiul latin
exceptio este strictissimae interpretationis.
Față de cele ce precedă, Curtea reține că a soluționa o nouă cerere de suspendare pentru motive similare denotă rea credință în exercitarea drepturilor procesuale ce sunt recunoscute de lege doar dacă se exercită cu bună credință și în scopul pentru care au fost edictate.
Așa fiind, conform art. 129 alin. 1 și art. 723 alin. 1 C.pr.civ. cu aplic. art. 403 alin. 4 C.pr.civ. se va respinge cererea ca inadmisibilă.
În ceea ce privește cererea de suspendare formulată de petenta SC
& CO SRL B., Curtea va reține că aceasta este lipsită de interes. Practic, petenta nu ar trebui să obțină niciun folos practic urmărind suspendarea executării sentinței de vreme ce obiectul recursului acesteia este limitat doar la soluția dată cererii de deschidere a procedurii a cărei titular a fost creditoarea Banca Transilvania. Se reține deci pe cale incidentală că sentința ce face obiect al suspendării a rămas definitivă și irevocabilă în ceea ce privește cererea de deschidere a procedurii a cărui titular a fost petenta.
Prin urmare, câtă vreme cererea de deschidere a procedurii formulată de debitorul petent a fost admisă de judecătorul sindic și această parte a sentinței nu a fost supusă recursului aceasta produce efectele juridice prevăzute de lege, iar a le stopa nu înseamnă decât a paraliza o procedură care a fost deschisă printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, or nu această ipoteză este reglementată în art. 403 alin. 4 C.pr.civ.
Mai mult având în vedere efectele specifice ale hotărârii de deschidere a procedurii de insolvență, Curtea nu poate să le scindeze evidențiind astfel că una și aceeași hotărâre este suspendată în ceea ce privește o soluție de deschidere a procedurii iar altă parte a hotărârii nu poate fi suspendată căci a intrat în putere de lucru judecat.
Din cele ce precedă, rezultă fără echivoc că cererii de suspendare provizorie îi lipsește condiția interesului, ceea ce impune respingerea ei ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de petentul S. H.
, având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2097/_
, pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, în dosarul nr._ până la soluționarea cererii de suspebdare formulată în cadrul recursului, pendinte în dosarul nr._ .
Respinge, ca fiind lipsită de interes, cererea formulată de petenta SC S. & CO SRL B., având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței
civile nr. 2097/_, pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, în dosarul nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dosarul nr._ .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2013
PREȘEDINTE,
U.
GREFIER,
T.
Red. L.U/Dact.L.U. 2 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 237/2013. Suspendare provizorie a... | Sentința civilă nr. 607/2013. Suspendare provizorie a... → |
|---|
