Sentința civilă nr. 607/2013. Suspendare provizorie a executării silite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 607 /2013
Ședința Camerei de Consiliu de la 18 decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare cererea formulată de petenta SC P. SRL Tg.L. jud. Maramureș, societate în faliment, prin administrator special C.
având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 5929 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului ce face obiectul dos. nr._ .
Soluționarea cererii a avut loc în Camera de Consiliu, fără citarea
părților.
făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul
că la data de_ s-a depus la dosar prin intermediul serviciului de registratură, de cătr petentă, dovada consemnării sumei de 500 lei, cu titlu de cauțiune.
Curtea, după deliberare, având în vedere dispozițiile art. 8 alin. 4 rap. la art. 8 alin. 5 lit. c) din Legea nr. 85/2006, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 11 decembrie 2013 petenta petenta SC P. SRL Tg.L. jud. Maramureș, societate în faliment, prin administrator special C. M. a solicitat să se dispună suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 5929 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului ce face obiectul dos. nr._ .
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că față de debitoarea SC P. SRL Tg.L. s-a deschis procedura generală de insolvență, că ulterior s-a înregistrat un plan de reorganizare propus de către administratorul judiciar care a fost respins, contestația în legătură cu această chestiune fiind respinsă irevocabil de Curtea de Apel Cluj, că prin raportul administratorului judiciar nr. 788/_ s-a propus intrarea în faliment în procedura generală iar judecătorul sindic din cadrul tribunalului Maramureș a admis cererea, dispunând intrarea în faliment a debitoarei în temeiul art. 107 alin. 1 lit.A pct. c) din Legea nr. 85/2006prin sentința ce face obiectul cererii de suspendare.
În justificarea cererii de suspendare se trece în revistă istoricul înființării societății debitoare și dificultățile întâmpinate în onorarea anumitor obligații pecuniare față de terți, că suspendarea provizorie este o măsură vremelnică, că există temei legal pentru a se dispune suspendarea și că în măsura în care s-ar pune în executare sentința iar ulterior se va
admite recursul se vor efectua acte ireversibile pentru restabilirea situației anterioare.
Examinând cererea de suspendare, Curtea reține următoarele:
Sub aspectul depunerii regulate a cauțiunii stabilite de instanță, Curtea s-a pronunțat mai întâi prin încheierea din data de 12 decembrie 2013 prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de ajutor public judiciar pentru scutirea petentei de plata cauțiunii ori reducerea acesteia la un anumit cuantum.
Așa fiind, Curtea a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 403 alin. 4 C.pr.civ., aplicabile prin efectul normei de trimitere conținută la art. 300 alin. 3 parte finală din același cod, în cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.
Din economia dispozițiilor legale anterior citate rezultă că suma ce urmează a fi consemnată cu titlu de cauțiune este întotdeauna fixă, în cazul cererilor care au ca obiect suspendarea unei hotărâri judecătorești cu valoare determinată cauțiunea se stabilește la 10 % din valoarea obiectului cererii sau la 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani.
Prin cerere neevaluabilă în bani sau cerere al cărui obiect este evaluabil în bani se înțelege în contextul aplicării dispozițiilor art. 404 alin. 4 C.pr.civ. nu cererea de suspendare în sine ci dacă și în ce măsură se poate aprecia că hotărârea judecătorească a cărei suspendare se cere poartă asupra unui obiect evaluabil în bani sau cuprinde ca obiect o cerere neevaluabilă în bani.
Curtea reține că hotărârea a cărei suspendare se solicită prin cererea introductivă are regimul juridic prevăzut de art. 107 din Legea nr. 85/2006.
Mai precis, prin sentința civilă nr. 5929 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dos. nr._ s-a hotărât intrarea în faliment a debitoarei.
Curtea reține că sentința prin care judecătorul sindic dispune intrarea în faliment din Legea nr. 85/2006 nu este neevaluabilă în bani.
Din această perspectivă, cererea de suspendare provizorie a executării unei atari hotărâri poartă asupra unei valori în sensul art. 404 alin. 4 C.pr.civ. iar cauțiunea se stabilește în sumă fixă în valoare de 500 lei context în care i s-a pus în vedere petentei consemnarea la o instituție bancară această sumă.
Se constată că prin recipisa de consemnare nr. 606321/1 din_ emisă de CEC Bank - Sucursala Baia Mare această obligație a fost îndeplinită.
Sub aspectul admisibilității cererii, Curtea constată că hotărârea a cărui suspendare provizorie se solicită a fi dispusă prin mijlocirea președintelui instanței, este pronunțată de judecătorul sindic în procedura insolvenței, așa cum s-a arătat mai sus.
În acest context, pentru admisibilitatea cererii de suspendare provizorie a unei atari hotărâri sunt aplicabile pe de op parte atât prevederile art. 300 alin. 3 rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.civ. de la 1865 cât și dispozițiile art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 care stabilește regula conform căreia recursul declarat împotriva acestor hotărâri nu este suspensiv de executare și nici nu pot fi suspendate de instanța de recurs.
Astfel, textul legal precitat arată că: Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
De la această regulă instituită de legea specială în materia insolvenței se derogă în art. 8 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, arătându-se in terminis că textul art. 8 alin. 4 nu se aplica în cazul judecarii recursului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:
sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);
sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;
sentinta prin care se decide intrarea in faliment, pronuntata in conditiile art. 107;
sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art. 122 alin. (3).
Or, examinând aceste dispoziții legale, se constată că hotărârea pronunțată de judecătorul sindic se circumscrie ipotezei art. 8 alin. 5 lit. c) din Legea nr. 85/2006, deci este susceptibilă de suspendare.
Împotriva acestei hotărâri s-a declarat recurs de către petentă iar în cadrul recursului s-a solicitat suspendarea executării acesteia până la soluționarea recursului.
Din această perspectivă cererea de suspendare este admisibilă, aceasta întrunind și celelalte condiții prevăzute de lege: depunerea dovezii de consemnare a cauțiunii așa cum rezultă din mențiunile de mai sus precum și dovada că s-a formulat în cadrul recursului exercitat împotriva sentinței cerere de suspendare a executării sentinței până la soluționarea recursului.
Pe fondul cererii, Curtea reține că, deosebit de condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare, trebuie examinate și circumstanțele de fapt și de drept care aparent ar crea o îndreptățire a titularului cererii pentru a obține suspendarea executării și aceasta cu atât mai mult cu cât procedura insolvenței este dominată, între altele, de principiul celerității.
Din această perspectivă este de reținut că suplimentar pentru a dispune suspendarea legea procesuală cere imperativ existența cazului urgent.
Dar nu numai această cerință în sine trebuie reținută, căci altfel, orice cerere de suspendare ar fi trebuit formal admisă de vreme ce toate procedurile de insolvență au imprimat acest caracter.
Și dacă ar fi așa, nimic nu împiedica legiuitorul să prevadă efectul suspensiv al hotărârilor recurate ca efect al declarării recursului împotriva acestor hotărâri.
Cum o atare normă și viziune nu există, Curtea are în vedere că suspendarea provizorie presupune și implică inclusiv analiza temeiniciei unei atari cereri, tocmai pentru a preveni formularea și obținerea unor suspendări cu efect asupra paralizării procedurii insolvenței.
Din această perspectivă, și cu trimitere la datele speței, se reține că procedura falimentului a fost deschisă ca urmare a reținerii ca incidente a dispozițiilor art. 107 alin. 1 pct. A) lit. c) din Legea nr. 85/2006, respectiv nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat.
În speță, judecătorul sindic a decis intrarea în procedura de faliment a debitoarei pentru această ultimă ipoteză, respectiv planul de reorganizare propus nu a fost aprobat.
În cuprinsul considerentelor sentinței se face vorbire despre inițierea unei noi proceduri de reconvocare a adunării creditorilor la propunerea creditorului majoritar DGFP Maramureș în vederea depunerii unui nou plan de reorganizare fără însă se solicite administratorului judiciar inițierea acestui demers.
Oricum, disputa generată de recursul declarat de petenta din prezenta cauză are ca sursă considerentul că procedura prevăzută de lege nu au fost respectată în sensul de a se da posibilitatea refacerii unui nou plan de reorganizare.
Curtea, dat fiind regimul strict de soluționare a prezentei cauze, nu va intra într-o astfel de dispută care este nemijlocit rezervată instanței de recurs, ci doar va examina dacă în aparență cererea de suspendare a executării sentinței judecătorului sindic în contextul dat și raportat la motivele invocate este întemeiată.
Din această perspectivă, examinând sumar și în aparență, se va reține că actele depuse la dosar nu converg spre ipoteza reținută de petentă, drept urmare există nu există în prezent o justificare pertinentă și serioasă pentru ca în acest cadru și pe baza acestei proceduri sumare să se dispună oprirea provizorie a efectelor executorii ale sentinței.
Față de cele ce precedă, Curtea reține că cererea de suspendare provizorie formulată în cauză nu este întemeiată urmând ca în temeiul art. art. 8 alin. 4 rap. la alin. 5 din Legea nr. 85/2006 coroborat cu art. 300 alin. 2 și 3 și art. 403 alin. 4 C.pr.civ. de la 1865 să fie respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de petenta SC P. SRL Tg.L. jud. Maramureș, societate în faliment, prin administrator special C. M. având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 5929 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului ce face obiectul dos. nr._ .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi_ .
PREȘEDINTE,
U.
GREFIER,
T.
Red. L.U/Dact.L.U. 2 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 135/2013. Suspendare provizorie a... | Sentința civilă nr. 183/2013. Suspendare provizorie a... → |
|---|
