Sentința civilă nr. 1607/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1607/2013
Ședința publică din 3 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de către reclamanta GOSPODĂRIA C. ȘI L. C. T. R.A. în contradictoriu cu pârâta H & B I. S., având ca obiect obligația de a face.
La ambele apeluri nominale, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că a fost înregistrată în data de 30 mai 2013, din partea reclamantei un înscris "cerere"; prin care reiterează solicitările formulate în cuprinsul cererii introductive.
De asemenea, se constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
Instanța reține cauza în pronunțare, în principal, asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și prescripției dreptului material la acțiune și, în subsidiar, asupra fondului cauzei.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29 ianuarie 2013 sub nr._ pe rolul Tribunalului Sopecializat C., reclamanta G. C. ȘI L. C. T. R.A. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta S.C. H & B I. S., cu sediul în C.
N., str. A., nr. 1, parter, ap. 1, jud. C., în calitate pârât, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia, spre a-și îndeplini obligația de a întocmi inventarul inițial, jurnalul operațiunilor efectuate, bilanțul de inchidere și inventarul bunurilor rămase, obligații ce-i revin în calitatea pe care a avut-o de administrator judiciar al RAGCL C. T., în dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului Comercial C. .
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de_ - Tribunalul Comercial Cluj a admis cererea debitorului RAGCL C. T. de deschidere a procedurii generale a insolventei, prevăzută de Legea nr. 85/2006, cerere care face obiectul dosarului nr._, desemnând ca administrator judiciar provizoriu pe H & B 1NSOLV S. .
Ulterior, la data de_ - Tribunalul Comercial Cluj a admis cererea administratorului judiciar de deschidere a procedurii falimentului, in forma simplificată fiind numit lichidatorul judiciar, respectiv pârâta H & B I. S., ridicându-se, potrivit art. 107 alin.2 din Legea nr.85/2006, dreptul de administrare al RAGCL C. T. . Conform art. 113 si art. 114 din legea menționată, completate de prevederile înscrise în Titlul VII, din Legea nr. 31/1990, lichidatorul trebuia să preia, pe baza de inventar, averea debitorului, art. 114 alin. 2 precizând in mod expres că, urmare a inventarierii si preluării bunurilor, lichidatorul devine depozitarul judiciar al averii debitorului.
Reclamanta mai arată că procedura de insolvență a RAGCL s-a derulat până la data de_, când prin sentința comercială nr. 7258/2009, Tribunalul Comercial
Cluj a revocat sentința comercială nr. 22/_ conform prevederilor art.151 din Legea nr.85/2006. Revocând sentința dată de deschidere a procedurii insolventei, practic RAGCL C. T. s-a intors in situația anterioara deschiderii procedurii insolventei, implicit redându-se dreptul de administrare a activității.
Prin urmare, lichidatorul H & B I. S. trebuia să restituie debitorului averea pe care a administrat-o pe parcursul derulării procedurii, perioadă în care a fost, conform art. 114 alin.2 din legea menționată, depozitarul legal al bunurilor debitorului. Normal, predarea bunurilor către debitor trebuia făcută pe baza de inventar si raport final in care să se prezinte bilanțul de deschidere, inventarul inițial, jurnalul operațiunilor efectuate, bilanțul de inchidere și inventarul bunurilor rămase.
Acest lucru nu a fost făcut de către pârâtă, ceea ce a făcut să rămână in continuare depozitarul judiciar al bunurilor RAGCL C. T. .
La data de_, după numirea noului Consiliu de Administrație al RAGCL
C. T., prin Hotărârea Consiliului Local C. T. nr. 2/_, a fost înaintată pârâtului o adresă prin care se solicită prezentarea raportului final cu toate anexele sale precum și restituirea bunurilor rămase, către deținătorul de drept RAGCL C.
T., însă administratorul judiciar al RAGCL C. T. refuză să-și îndeplinească obligațiile legale.
Pârâta H&B I. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepție, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar în subsidiar, admiterea excepției prescripției dreptului în a formula acțiunea în obligația de a face, iar pe fondul cauzei, în principal, respingerea acțiunii ca inadmisibilă iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare pârâta a arătat că prin sentința comercială nr. 22/_ pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de către debitoarea Regia Autonomă de Gospodărire C. și L. C. T., fiind desemnată în calitate de administrator judiciar.
Ulterior, prin Încheierea comercială nr. 472/_ s-a admis cererea subscrisei formulată în calitate de administrator judiciar și s-a dispus trecerea debitoarei Regia Autonomă de Gospodărire C. și L. C. T. în faliment în formă simplificată și a fost confirmată în calitate de lichidator judiciar.
Apoi, prin Sentința Comercială nr. 7258/_ definitivă și executorie, rămasă irevocabilă prin nerecurare, s-a admis excepția inadmisibilității continuării procedurii insolvenței, s-a dispus revocarea Sentinței Comerciale nr. 22/_ prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare.
Totodată, prin Sentința Comercială nr. 7258/_, în temeiul art. 274 C.proc. civ. s-a reținut culpa procesuală a debitoarei Regia Autonomă de Gospodărire C. și L. C. T. care a formulat o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, deși nu se încadra în prevederile Legii nr. 85/2006.
Pârâta mai arată că pe parcursul desfășurării procedurii, în calitatea pe care a deținut-o de administrator judiciar și ulterior lichidator judiciar, și-a îndeplinit atribuțiile stabilite în sarcina sa, însă o procedură de inventariere astfel cum este prevăzută de art. 114 - 115 din Legea nr. 85/2006 nu a avut niciodată loc, un act de inventar nu a fost întocmit tocmai datorită faptului că nu i-au fost predate aceste bunuri, motiv pentru care nu a intrat niciodată în posesia bunurilor și, ca atare, nu a devenit depozitarul lor judiciar.
De astfel, acest lucru rezultă și din susținerile reclamantei care, prin acțiunea formulată, solicită obligarea pârâtei la întocmirea inventarului inițial.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive, pârâta arată că în conformitate cu dispozițiile art. 136 din Legea nr. 85/2006, prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.";, astfel că
prin revocarea sentinței de deschidere a procedurii insolvenței s-a închis implicit procedura, astfel că a fost descărcată de orice îndatorire sau responsabilitate cu privire la procedură.
Ca atare, pârâta susține că nu mai are nicio calitate, cu atât mai puțin de a întocmi acte și operațiuni care se efectuează în timpul unei proceduri de insolvență, motiv pentru care solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a sa și respingerea acțiunii.
Cu privire la prescripția dreptului în a formula acțiunea în obligația de a face, pârâta arată că obiectul acțiunii reclamantei reprezintă obligația de a face, acțiune care este una personală, prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, act normativ care este aplicabil speței raportat la faptul că raportul juridic care a generat eventualul drept la acțiune este anterior intrării în vigoare a noului cod civil la_ .
Totodată, se apreciază că acțiunea reclamantei în obligația de a face astfel cum a fost formulată, în măsura admisibilității sale, inadmisibilitatea acțiunii sale considerând-o ca fiind o apărare de fond urmând a o invoca mai jos, este prescrisă.
Astfel, prescripția extinctivă a început să curgă cel mai târziu de la data revocării sentinței prin care s-a deschis procedura insolvenței, dată la care s-ar fi născut presupusa obligație a pârâtei, respectiv la data de_ .
Având în vedere cele arătate, se solicită admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune și respingerea acțiunii.
Pe fondul cauzei, pârâta solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât nu exisă niciun temei de drept și, de asemenea, nici contractual, pentru care pârâta să poată fi obligată, la acest moment, la întocmirea vreunui act sau operațiune referitor la societatea reclamantă, cu atât mai puțin a documentelor solicitate de către reclamantă.
Pârâta mai arată că se solicită obligarea sa la întocmirea inventarului inițial, jurnalului operațiunilor efectuate, bilanțului de închidere și inventarul bunurilor rămase, reclamanta întemeindu-și acțiunea, printre altele, în mod greșit, pe dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 31/1990 care nu sunt aplicabile în cauză deoarece nu s-a deschis niciodată procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 și pârâta nu a fost numită niciodată în calitate de lichidator în temeiul acestei legi motiv pentru care nu s-a întocmit un jurnal al operațiunilor efectuate și un bilanț de închidere.
Reclamanta arată că a solicitat pârâtei, anterior introducerii acțiunii, prezentarea raportului final cu toate anexele sale și restituirea bunurilor, însă un raport final se întocmește de către lichidatorul judiciar în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006 după valorificarea tuturor bunurilor din patrimoniul debitoarei, ori procedura în cazul de față s-a revocat înainte ca să fie valorificat vreun bun, și nu s- a închis în temeiul art. 129, ca atare nu s-a întocmit un raport final, nu a existat și nu există un temei să se întocmească un astfel de raport final.
Contrar celor susținute de către reclamantă, odată cu deschiderea falimentului lichidatorul judiciar nu devine de drept depozitarul judiciar al bunurilor, ci doar ulterior intrării acestor bunuri în posesia lichidatorului judiciar ca urma a predării lor de către debitoare și întocmirii actului de inventare, ori această predare nu s-a realizat niciodată.
Ca atare, este inadmisibilă solicitarea la obligarea pârâtei la întocmirea, la acest moment, retroactiv, a unui inventar inițial al bunurilor societății reclamante, precum și a unui inventar al bunurilor rămase, atâta timp cât bunurile nu au fost predate niciodată.
Raportat la cele arătate mai sus, se solicită pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța reține următoarele:
Obiectul acțiunii deduse judecății îl reprezintă obligarea pârâtei H&B I. S. de a întocmi inventarul inițial, jurnalul operațiunilor efectuate, bilanțul de închidere și inventarul bunurilor rămase în patrimoniul RAGCL C. T., obligații care îi incumbau acestei pârâte în calitatea sa de lichidator judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei RAGCL C. T. în cadrul dosarului nr._ . Din această perspectivă, fără a analiza temeinicia pretenției deduse judecății, se constată că există identitate între subiectul pasiv al raportului de drept material invocat și pârâta din prezenta cauză, motiv pentru care tribunalul va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei H&B I. S. .
A doua excepție invocată de pârâtă privește prescripția dreptului la acțiune al reclamantei de a solicita îndeplinirea obligației. Din nou, instanța reține că obiectul acțiunii îl reprezintă o obligație de a face neevaluabilă în bani, căreia nu îi este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani de zile prevăzut de art. 3 din Decretul 167/1958 care vizează exclusiv drepturile civile patrimoniale, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 1 din acest act normativ: dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenele prescrise prin lege. Față de aceste argumente, Tribunalul va respinge ca nefondată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Cu toate acestea, tribunalul va admite excepția inadmisibilității promovării prezentei acțiuni și va respinge ca inadmisibilă acțiunea pentru următoarele argumente:
Obligația de a întocmi inventarul inițial, jurnalul operațiunilor efectuate și inventarul bunurilor rămase reprezintă obligații care i-au incumbat pârâtei sau ar fi trebuit să îi incumbe, în măsura predării bunurilor și a actelor contabile, în temeiul dispozițiilor art. 20 și 25 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Dacă până la momentul închiderii procedurii insolvenței sau, după caz, a revocării sentinței de deschidere a procedurii insolvenței persoanele interesate nu au solicitat lichidatorului judiciar îndeplinirea atribuțiilor sale, cu atât mai puțin după revocarea sentinței de deschidere a procedurii insolvenței și implicit a pierderii calității de lichidator judiciar al debitoarei aflate în insolvență, reclamanta nu mai poate solicita pârâtei îndeplinirea obligațiilor care ar fi trebuit să îi revină acesteia, fără a încălca dispozițiile art. 136 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia, după închiderea procedurii lichidatorul judiciar este degrevat de orice responsabilitate și atribuție.
Astfel, apreciind că este inadmisibilă antrenarea răspunderii lichidatorului judiciar pentru pretinse obligații care incumbă doar lichidatorului judiciar ulterior desființării sentinței de deschidere a procedurii insolvenței, Tribunalul urmează ca în temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 să respingă ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta G. C. ȘI L. C. T. R.A în contradictoriu cu pârâta H & B I. S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și prescripției dreptului la acțiune invocate de pârâtă.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta G. C. ȘI
L. C. T. R.A cu sediul în C. T., str. G. nr. 8A, jud. C. în contradictoriu cu pârâta H & B I. S. cu sediul în C. N., str. A. nr. 1, ap. 1, jud. C. .
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 03 iunie 2013.
PREȘEDINTE, pt GREFIER,
D. H. N. N. în CO
Prim-grefier L. U. u
Red. DH/tehnored LU 4.ex./_
| ← Sentința civilă nr. 2219/2013. Obligatie de a face | Sentința civilă nr. 4952/2013. Obligatie de a face → |
|---|
