Sentința civilă nr. 172/2013. Acțiune în anulare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 172/C
Ședința Camerei de Consiliu din 09 aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte: M. S., judecător Grefier: A. L.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanții F. T., domiciliat în Z., str.S., nr.72 C, județul Sălaj, F. I., domiciliat în Z., str.G. Ș., nr.2, județul Sălaj și B. I., domiciliat în Z., str.S., nr.72 B, județul Sălaj, toți prin Cabinet avocat Negru M. Liviu, cu sediul în Z., str.Tudor Vladimirescu, nr.1, bl.Lira, et.8, ap.52, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâții S. C. S., cu sediul în Z., str.U., nr.20, județul Sălaj, P. F.
M. și R. V., ambii cu adresa de citare la sediul pârâtei S. C. S. Z., având ca obiect acțiune în anulare, acțiune în constatare și anulare rezoluție O.R.C.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura este îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor s-a consemnat în Încheierea Camerei de Consiliu din data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea lor, intitulată "în anulare"; și înregistrată la data de_, reclamanții F. T., F. I., și B. I., au solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. C. S., P. F. M. și R. V., a se constata că Hotărârea nr. 1 din data de_ a Adunării Generale a Asociaților de la S. CONSIMT S. este lovită de nulitate absolută fiind adoptată cu încălcarea normelor imperative prevăzute de Legea nr, 31/1990 republicată și modificată; a se modifica rezoluția contestată în întregul ei și, rejudecând cererea înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Sălaj, sub nr. 5., la data de_ de către S. C. S., prin
împuternicit, privind înscrierea în Registrul Comerțului a unor mențiuni referitoare la capitalul social al societății, a se respinge ca fiind nelegală; a fi obligați asociații vinovați de adoptarea acestei hotărâri și de înscrierea acesteia în Registrul Comerțului, la plata cheltuielilor de judecată.
În cererea introductivă de instanță, reprezentantul convențional al reclamanților, avocat Negru M. - Liviu, arată că, la data de_, a avut loc la sediul S. C. S. adunarea generală a asociaților acestei societăți. Ordinea de zi precizată în convocatorul emis de administratorul societății prevedea, printre altele și: "4. Majorarea capitalului social; 5. Modificarea statutului conform deciziilor Adunării Generale a Asociaților".
Convocarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 117 din Legea 31/1990. Potrivit acestui tex de lege. Adunarea generala este convocata de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunării, precum si ordinea de zi, cu
menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor. Prevederile legale menționate sunt imperative, neputându-se deroga de la ele tocmai în considerentul că toți asociații trebuie să cunoască toate aspectele legate de hotărârea ce urmează a fi adoptată.
În primul rând, referitor la convocatorul emis de către administratorul societății, acesta nu conține elementele obligatorii, impuse de lege pentru astfel de situații: pentru majorarea capitalului social nu se menționează modalitatea de majorare a capitalului social (prin emiterea de noi părți sociale sau prin majorarea valorii nominale a celor existente), nu se precizează dacă majorarea se face prin aporturi noi, fie în numerar fie în natură, sau prin încorporarea unor rezerve sau prin compensarea unor creanțe; nu se precizează suma / valoarea cu care se va majora capitalul social și nici termenul până la care ceilalți asociați pot să-și manifeste intenția de a participa la majorarea capitalului social.
Prin acest gest, de a menționa în cuprinsul convocatorului aceste aspecte s-a încercat și, aparent s-a și reușit să se nesocotească dreptul de preferință al tuturor celorlalți asociați, potrivit căruia aceștia puteau să subscrie și să participe la majorarea capitalului social prin aporturi proprii sau, la fel cum s-a întâmplat în cazul asociatului majoritar, prin compensarea creanțelor pe care acesta le avea de recuperat de la societate cu părți sociale ale acesteia.
Referitor la aceste două puncte de pe ordinea de zi, în convocator nu s-a mai făcut nici o altă mențiune. în momentul în care a început ședința AGA s-a prezentat un model de proces verbal, în care erau evidențiate atât modalitatea de majorare a capitalului social cât și partea din actul constitutiv al societății care urma să fie modificată. Doar în momentul prezentării procesului verbal de ședință am aflat că majorarea capitalului social urma să fie efectuată prin compensarea creanțelor pe care societatea le avea față de asociata P. F. cu părți sociale ale societății și că această majorare avea ca efect emiterea de noi părți sociale.
Deși procesul verbal al AGA era un "model" reprezentanții asociaților P. F. și R. V. nu au fost de acord să se consemneze în cuprinsul acestuia și punctul de vedere al celorlalți asociați, motivând că nu au voie să modifice nimic. Astfel, am fost nevoiți, pe scurt, să ne motivăm votul negativ dat acestor puncte de pe ordinea de zi, prin completarea acestuia pe ultima pagină, unde mai era puțin loc liber. Hotărârea luată în aceste condiții, de către cei doi asociați ai societății este lovită de nulitate absolută, fiind încălcate norme imperative ale legii.
În mod normal, legal, majorarea capitalului social se putea face în doi pași: prezentarea intenției / propunerii de majorare a capitalului social de către administratorul societății sau de asociatul majoritar, cu arătarea sumei / valorii pe care o propunea spre majorare, a modului în care urma să se reflecte această majorare raportat la părțile sociale ale societății (emiterea de noi părți sociale sau mărirea valorii nominale a celor existente), a termenului până la care ceilalți asociați puteau să-și manifeste dreptul de preferință, adică dreptul de a participa în condiții de egalitate de șanse la majorarea capitalului social cu toți ceilalți asociați. Al doilea pas ce trebuia făcut era organizarea AGA pentru luarea hotărârii finale de majorare a capitalului social, în funcție și de voința celorlalți asociați.
La o lectură simplă lectură a punctelor din procesul verbal, se poate observa că ele pot fi grupate în funcție de trei categorii de probleme: așa zisele neregularități efectuate de o parte din administratorii societății, pe o anumită perioadă de timp; majorarea capitalului social al societății și modificarea actului
constitutiv al acesteia, conform noii structuri a capitalului social; analiza și aprobarea situației contabile a societății pentru a ul financiar 2011.
Referitor la cel de al doilea aspect, care se regăsește în cuprinsul hotărârii atacate, și care se referă la majorarea capitalului social al societății și la modificarea actului constitutiv al acesteia, arătam următoarele:
In analiza acestui aspect trebuie pornit de la două aspecte esențiale: 1.majorarea capitalului social se face cu aporturi în creanțe și 2. Textul din convocatorul AGA avea următorul conținut: "5. Majorarea capitalului social".
Primul aspect: potrivit art. 16 alin. 3 din Legea 31/1990 "aporturile in creanțe au regimul juridic al aporturilor in natură, nefiind admise la societățile pe acțiuni care se constituie prin subscripție publică si nici la societățile in comandita pe acțiuni si societățile cu răspundere limitata. Aporturile in creanțe sunt liberate, potrivit art. 84"
Prin prevederile sale, Legea 31 /l990, pare inconsecventă în ceea ce privește posibilitate de a aduce ca aport la capitalul social, fie în momentul constituirii unei societăți comerciale, fie în momentul majorării capitalului social al acesteia. Astfel, art. 16 alin. 3, așa cum a fost menționat mai sus, pare a fi imperativ, neputându-se deroga de la prevederile sale. Dar avem un articol, 210 care spune că "acțiunile noi sunt liberate prin_ compensarea unor creanțe lichide și exigibile asupra societății cu acțiuni ale acesteia". Pe urmă mai avem un articol, 215 din Legea 31/1990 care ne spune la alin. 2 că "aporturile în creanțe nu sunt admise".
Doctrina și practica juridică sunt unanime în a aprecia că aportului în creanțe se aplică regimul juridic al aportului în natură (??-nn).
Se impunea efectuarea unei expertize, simpla operațiune de înregistrare a unei sume de bani într-un cont al societății comerciale nu este și suficientă pentru a putea constata că acea creanță este lichidă și exigibilă. Era necesar a fi efectuată o expertiză din care să rezulte: natura creanței pe care un asociat o are față de societate; determinarea valorii reale a acestei creanțe; scopul pentru care asociatul a adus în societate acea sumă de bani (de exemplu, dacă asociatul a contribuit cu o sumă de bani la patrimoniul societății pentru a se efectua plata unor datorii către o altă societate în care acel asociat are un interes direct, suma respectivă de bani nu poate fi reținută ca o creanță lichidă și exigibilă în mod automat, fără o analiză a intereselor asociatului respectiv în ambele societăți); de ce este importantă o astfel de expertiză? Pentru că sunt situații în care pasivul societății este mărit în mod artificial, cu intenția directă de a se ajunge la un dezechilibru între asociați, fie la un dezechilibru financiar al societății pentru a se crea o stare de aparentă insolvabilitate. Și într-un caz și în altul "aportul" devine unul neserios.
Sunt aplicabile și prevederile art. 25 alin. 3 din Legea 31/1990 și ale art. 193 alin. 2 care prevăd că "Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberările adunărilor asociaților referitoare la aporturile sale in natură".
Astfel, tocmai persoana care trebuia să se abțină de la vot, la acest punct de pe ordinea de zi a votat, prin reprezentantul său, majorarea capitalului social prin compensarea creanțelor pe care le avea de recuperat de la societate.
Un alt motiv al abținerii de la vot ar fi trebuit să fie dat tocmai de analiza raportului de expertiză are trebuia efectuat în aceste condiții. Potrivit acestui raport, așa cum am precizat mai sus, urmau să fie analizate aspecte care țin nu numai de actul de a vira banii, pur și simplu, în conturile societății sau în casieria acesteia, dar și aspecte care țin de latura administrativă a operațiunii (analiza necesității, a interesului, a acordului administratorului, a condițiilor de rambursare a împrumutului, etc).
Astfel, potrivit aceluiași alin.2 al art. 193 din Legea 31/1990 "Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberările adunărilor asociaților referitoare la_ la actele juridice încheiate intre el si societate". Sancțiunea încălcării acestei dispoziții este nulitatea voturilor, care nu vor putea fi luate în
calcul pentru formarea majorității. În altă ordine de idei, întreaga procedură prevăzută de normele legale în vigoare la această dată referitoare la majorarea capitalului social a fost nesocotită, de administratorul societății și de către asociatul majoritar al acesteia.
Astfel, orice majorare de capital social nu poate fi efectuată decât în doi timpi: în primul rând convocatorul trebuia să cuprindă suficiente date referitoare la majorarea capitalului social. Ne referim în special la: valoarea care urma să fie încorporată în capitalul social, natura aportului la majorarea capitalului social (dacă este în bani sau în natură); felul în care urma să se reflecte această majorare în structura capitalului social și în repartizarea părților sociale (dacă urmau să fie eliberare noi părți sociale sau se majora valoarea nominală a celor existente - inclusiv legea prevede condiții diferite de adoptare a hotărârilor în funcție de aceste aspecte); termenul până la care ceilalți asociați puteau să
participe și ei la majorarea capitalului social și natura aportului lor (de subliniat că și alți asociați ai societății avea și au și la această dată creanțe de recuperat de la societate), etc.
Având în vedere că majorarea de capital urma să se facă prin compensarea creanțelor și că acestei forme de majorare i se aplică regulile de la majorarea capitalului social prin aporturi în natură, potrivit art. 215 din Legea 31/1990,
"după depunerea raportului de expertiză, adunarea generală, convocată din nou, având în vedere concluziile experților, poate hotărî majorarea capitalului social".
Referitor la cea de a treia categorie de probleme analizate în cadrul AGA: analiza (prezentarea -conform convocatorului) situației financiare a societății și aprobarea bilanțului pentru exercițiul financiar 2011, arătăm următoarele: acest bilanț, sau această situație financiară a societăți aferentă anului 2011, la data AGA era deja înregistrată la DGFP Sălaj, fără să fi fost dezbătută în AGA. Acest punct pe ordinea de zi a apărut doar după ce cei trei asociați s-au adresat administratorului societății solicitându-i informații despre situația financiară a societății și despre contracte încheiate cu anumite societăți comerciale. Este poate, cel mai clar gest de sfidare a asociaților societății de către administratorul acesteia: de a pune în discuție situația financiară a societății după înregistrarea acesteia la finanțe.
În drept: au fost invocate prev. art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Tribunalul examinând cauza, prin prisma motivelor invocate de părți precum și a actelor și lucrărilor aflate la dosar, găsește că acțiunea reclamanților este neîntemeiată, din următoarele considerente:
Potrivit art.132 alin. (2) din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale
(denumită în continuare L.S. ) "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv, pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței"; în timp ce alin. (3) al aceluiași articol, precizează: "când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată";. Hotărârile pot fi contrare legii sau actului constitutiv atât sub aspectul conținutului lor, cât și sub aspectul procedurii de adoptare (participare la adunare, participare la vot, cvorum legal pentru adoptarea acelei hotărâri etc.) Prin hotărâri contrare legii se înțeleg hotărâri care încalcă norme legale imperative sau prohibitive
Așadar, textul art. 132, nu creează o nouă categorie de nulități, diferite de cele din dreptul comun, în ceea ce privește hotărârile adunării generale. El se referă, pe de o parte, la acțiunile în anulare, care izvorăsc din încălcarea unor norme legale supletive sau a unor prevederi ale actului constitutiv. Alături de acțiunile în anulare având aceste cauze, există acțiuni în anulare care provin din nerespectarea condițiilor generale de validitate a contractelor - capacitate, consimțământ, cauză și obiect - raportate la fiecare acționar. Există, de asemenea, acțiuni în nulitate absolută, atunci când sunt încălcate norme de ordine publică, iar majoritatea normelor care reglementează formarea voinței sociale în cadrul adunării generale sunt de ordine publică, deoarece ele protejează în același timp pe acționari și creditul general.
Din punct de vedere al calității procesuale active, deosebirea celor două categorii de acțiuni constă în aceea că, în cazul acțiunilor în anulare, ele pot fi introduse numai de către acționarii care au votat contra sau care nu au luat parte la adunare, de către administratori/directori/membrii consiliului de supraveghere sau de către cenzori, în timp ce în cazul acțiunilor în nulitate, ele pot fi introduse de către oricine are un interes legitim. În doctrină se mai arată că, mai ales după modificarea art. 132, în anul 2003, prin introducerea actualului alin. (3), acțiunea în nulitate prevăzută de art. 132 poate fi introdusă și de acționari pentru cauze de nulitate absolută. Mai mult, în ceea ce privește terții, dacă au un interes legitim, vor putea introduce acțiunea în nulitate pe baza dispozițiilor înscrise în art. 132, completate cu cele din dreptul comun. Însă terții nu vor putea ataca hotărârea adunării generale pe baza art. 132, dacă aceasta este lovită de "nulitate relativă";, ci cel mult pe calea opoziției reglementate de art. 61 din L.S.C, în condițiile prevăzute de acest ultim articol. Cu alte cuvinte creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea adunării generale, precum și oricine dovedește un alt interes legitim, pot ataca hotărârea pe calea acțiunii în anulare reglementată de art. 132, dar numai dacă invocă motive de nulitate absolută [art. 132 alin. (3)]. În cazul terților, condițiile pentru introducerea acțiunii sunt cele din dreptul comun, cu excepția prevederilor derogatorii, cuprinse în art. 132.
În schimb, hotărârile adunării generale nu pot fi atacate de acționari, în această calitate, pe calea opoziției reglementate de art. 61 din L.S. Calea de atac a opoziției poate fi utilizată numai de creditorii sociali și alte persoane prejudiciate prin hotărârea adunării generale și numai în cazurile prevăzute expres de Legea societăților comerciale. Acționarii (și, pentru identitate de rațiune, asociații) nu pot folosi calea de atac a opoziției nici chiar dacă au o creanță împotriva societății, dacă această creanță s-a născut în temeiul hotărârii contestate (de exemplu, pentru plata de dividende) sau dacă, având o creanță societară preexistentă datei adunării, au votat în favoarea hotărârii contestate ori s-au abținut de la vot. Prin indicarea persoanelor care pot formula opoziție, legiuitorul a înțeles să deosebească calea de atac a opoziției de acțiunea în anulare, prevăzută de art. 132 din L.S. Nu există nicio dispoziție legală care să dea acționarului unei societăți posibilitatea de a alege una din cele două căi de atac În schimb, în ceea ce privește creditorii sociali, ei pot introduce acțiunea în nulitatea hotărârii adunării (dacă există motive pentru aceasta) sau cererea de
opoziție prevăzută de art. 61, prin care cer repararea prejudiciului suferit, fără însă a putea să introducă ambele acțiuni pentru aceeași cauză.
În speță, reclamanții, fără a face vreo distincție între cele două categorii de acțiuni în anulare, pe de o parte, respectiv între acestea și calea opoziției, pe de altă parte, au formulat simultan, atât plângere împotriva Rezoluției nr. 503060/_ a Directorului ORC-Sălaj (ce corespunde cererii de mențiuni nr.5.
/_ ), capăt de cerere care face și obiectul dosarului nr._ al
Tribunalului Sălaj, (în prezent suspendat) cât și constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 1 din_, a Adunării Generale a Asociaților SC. "C. "; SRL, invocând diferite motive, care nu sunt de ordine publică, întrucât textele de lege invocate, nu au legătură cu formarea voinței sociale, în cadrul adunării generale care a avut laoc la data de_ .
Reclamanții susțin că hotărârea atacată este nelegală întrucât a fost adoptată în urma unei ședințe care a avut loc în urma unui convocator incomplet, care nu respectă dispozițiile legale (art. 117 din L 31), confundând societățile pe acțiuni (S.A.) cu societățile cu răspundere limitată (S. ), așa cum este cazul pârâtei.
Or, dispozițiile art. 117 din L 31/1990 reglementează procedura convocării AGA la societățile pe acțiuni, iar în cazul adunări generale a asociaților în societățile cu răspundere limitată, sunt aplicabile dispozițiile art. 195 din Legea nr. 31/1990 - si nu ale art. 117 cum în mod eronat au invocat reclamanții. Astfel singura mențiune legală cu privire la conținutul convocatorului AGA în ceea ce privește societățile cu răspundere limitată, este aceea de la art. 195 din L 31/1990 că "un asociat ce reprezintă cel puțin o pătrime din capital, va putea cere convocare adunării generale, arătând scopul acestei convocări" "convocarea se va putea face în forma prevăzută în actul constitutiv ... arătându-se ordinea de zi".
Cu privire la convocator, asociații au decis să deroge de la normele supletive ale legii si au stabilit prin actul constitutiv că: "Adunările generale ale asociaților sunt convocate prin scrisori recomandate, telex-uri sau fax-uri adresate asociaților sau reprezentanților acestora la adresele arătate în prezentul act constitutiv sau la cele notificate în scris societății, cu cel puțin 48 de ore înainte de întrunirea adunării generale a asociaților, arătându-se, de asemenea, data, ora, locul și ordinea de zi ale întrunirii. Pentru situații urgente administratorul societății poate convoca adunarea generală a asociaților în ședință de urgență ad- hoc și telefonic cu cel puțin 4 ore înainte de ședință."
Prin întâmpinare, pârâta arată că tocmai pentru a evita tocmai acest gen de discuții, adunarea generală a fost convocată prin scrisoare recomandată cu cel puțin 10 zile înainte de ședință, arătându-se fiecare punct de pe ordinea de zi si fiind menționat expres fiecare punct de pe ordinea de zi, inclusiv majorarea capitalului social, așa cum recunosc de altfel si reclamanți, fiind o probă irefutabilă a faptului că scopul convocatorului a fost atins, respectiv au fost informați toți asociații cu privire la probleme ce urmează a se discuta.
Mai mult decât atât, in încercarea evident forțată a reclamanților de a-si motiva in drept cererea de constatare a nulității absolute, aceștia fac referire la articole din Legea 31/1990 care nu au nici o legătura cu speța dedusa judecații, anume cu forma societății comerciale C. care este o societate comerciala cu răspundere limitata. Astfel, articolul 16 la care fac trimitere reclamanții, face parte din titlul II - Constituirea societăților comerciale - Aporturile în creanțe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise la societățile pe acțiuni care se constituie prin subscripție publică și nici la societățile în comandită pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată. Nefiind vorba in speța dedusa judecații nicidecum de o constituire a unei societăți comerciale, apare evident de prisos a analiza aceste prevederi, inaplicabile in cazul de fata.
Oricum, aportul asociatului P. F. nu este un aport in creanțe si nicidecum in natura, cum in mod cu totul eronat susțin reclamanții, ci reprezintă aport numerar, fiind esențial a se retine faptul ca aceasta a virat efectiv, in mod repetat si constant. sume de bani, in contul societății C. .
În continuare, reclamanții fac trimitere la art. 25 din Legea 31/1990. Acest articol face parte din CAPITOLUL II - Formalități specifice pentru constituirea
societății pe acțiuni prin subscripție publică - în adunarea constitutivă, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de acțiunile subscrise. El poate fi reprezentat și prin procură specială. Este din nou evident ca acest articol nu iși are aplicabilitatea in speța de fata, nefiind vorba de o societate pe acțiuni formata prin subscripție publică.
În ceea ce privește art. 193 - alin. (1) " Fiecare parte socială dă dreptul la un vot. (2) Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaților referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele și societate" acesta este aplicabil S. -ului, insa nu si in speța de fata, deoarece nu suntem in prezenta unui aport in natura. Aportul in natura presupune aducerea in societate de către asociat a unor bunuri in mod efectiv, care trebuie sa existe in materialitatea lor, trebuie enumerate, descrise, evaluate etc. Or, nu este cazul in speța de fata. In speța de fata, asociatul a virat sume de bani către societate in baza unor contracte de împrumut, sume care au fost înglobate in capitalul social si raportat la aceste sume s-au emis noi parți sociale către acest asociat.
Înaintând in analiza textelor invocate de reclamanți, aceștia fac referire la art. 117 si art. 215 din Legea 31/1990. Asa cum am arata si mai sus, nici aceste articole nu au nicio relevanta in dosar, aplicabilitatea lor fiind limitata doar la S.A-uri, nu si la S. - uri. CAPITOLUL IV Societățile pe acțiuni SECȚIUNEA II Despre adunările generale Art. 117. - (1) Adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar. Relevant insa, in susținerea temeiniciei si legalității Hotărârii AGA 1/2012 este art. 210 alin. 2, in baza căruia s-a realizat majorarea de capital.
Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.
(2) De asemenea, acțiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale, precum și a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanțe lichide și exigibile asupra societății cu acțiuni ale acesteia.
Prin întâmpinare, pârâții mai arată faptul că asociatul principal al C.
S., P. F., a creditat si împrumutat societatea în repetate rânduri susținând financiar societatea când lipsa lichidităților o impunea. Aceasta a fost si una dintre condițiile în care a fost cooptat acest asociat în societate în anul 2009, moment in care sumele lichide virate de acest asociat au făcut diferența intre faliment si continuarea activității. Recuperarea sumelor împrumutate de aceasta era prevăzută a se realiza în două moduri, fie prin restituirea efectivă a sumelor de către societatea subscrisă, fie "în condițiile Legii nr, 31/1990 republicată și actualizată, la solicitarea împrumutătorului (P. F. ), societatea va proceda la conversia împrumutului prin atribuirea de părți sociale la schimb cu sumele împrumutate, prin majorare de capital social^ și/sau prin orice altă operațiune permisă de lege". în acest sens a fost semnat Contractul de împrumut nr. 1089/_ între P. F. si C. S., contractul fiind semnat de reclamantul F. T. în calitate de asociat administrator al subscrisei.
În consecință reclamanții si-au asumat/si-au dat acordul, s-au obligat chiar la efectuarea majorării capitalului social exact prin metoda utilizată, respectiv prin conversia/compensarea creanțelor (împrumuturilor) asociatului P. F. asupra societății si înglobarea acestor sume în capitalul social încă din anul 2009 si emiterea de noi părți sociale acesteia în schimbul sumelor achitate dea societății. Întrucât bănuim că reclamanți nu au adus la cunoștința instanței acest contract, îl vom depune la dosarul cauzei.
În finalul întâmpinării se mai menționează că toate acțiunile promovate de reclamanți împotriva S. C. S., având ca obiect anulare hotărârilor AGA si suspendarea efectelor hotărârilor AGA, au fost respinse până acum în mod irevocabil, anume: dosar nr._, dosar nr._, dos. nr._, dosar nr._ .
Față de cele ce preced, tribunalul constată că toate motivele invocate în apărare, sunt pertinente și concludente iar reclamanții nu au avut de adus contraargumente, acțiunea lor apărând instanței ca fiind una strict formală și șicanatorie, la adresa pârâților, cu care se află în proces, în mai multe dosare aflate pe rolul instanței.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanții F. T. , dom. în Z., str. S., nr. 72C, județul Sălaj, F. I. , dom. în Z., str. G. Doja, nr. 2, județul Sălaj și B. I. , dom. în Z., str. S., nr. 72B, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâții S. C. S. Z., P. F. M. și R.
V.,
cu domiciliul ales în Z., P-ța U., nr. 20, județul Sălaj, pentru constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 1 din_, a Adunării Generale a Asociaților SC. "C. "; SRL.
Constată excepția de litispendență a capătului nr. 2 de cerere, având ca obiect plângere împotriva Rezoluției nr. 503060/_ a Directorului ORC-Sălaj (ce corespunde cererii de mențiuni nr.5. /_ ), capăt de cerere care face obiectul dosarului nr._ al Tribunalului Sălaj, în prezent suspendat.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 09 aprilie.2013. Președinte, Grefier,
M. SA L.
Red.MS/_
Dact.A.L/_ /8 ex.
10
| ← Sentința civilă nr. 7452/2013. Acțiune în anulare | Decizia civilă nr. 668/2013. Acțiune în anulare → |
|---|
