Sentința civilă nr. 2159/2013. Acțiune anulare hotărâre AGA

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ nr. 2159

Ședința publică din 29 Martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. H. - judecător

G. ier: C. S.

Pe rol este pronunțarea asupra cauzei privind pe reclamanta S. D. M. cu domiciliul în S. M., str. I. M., nr. 22, jud. M. și pe pârâta SC

M. S. cu sediul social în S. M., str. N., nr. 3/16, jud. M., având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.

Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, a cărei pronunțare a fost amânată la data de_, iar apoi la data de_ și_, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea hotărâre.

T.

Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M. la data de_, sub nr. de mai sus, reclamanta S. D. M. în contradictoriu cu pârâta SC M.

S. a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța o va pronunța să constate nulitatea absolută a hotărârilor adunării generale a asociaților pârâtei SC M.

  1. cu nr. 1 și nr. 2, ambele adoptate la data de_, cu obligarea societății parate la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

    În motivarea cererii se susține că orice asociat al societății care constată că s-a adoptat o hotărâre prin care voința sociala nu este legal formată sau că aceasta încalcă dispoziții imperative ale legii sau actului constitutiv are dreptul de a solicita constatarea nulității hotărârii respective. Condiția speciala, de admisibilitate, constă în exprimarea votului contra sau neexercitarea acestuia în adunarea generală. În cadrul procesului verbal al Adunării generale a asociaților SC M. S. încheiat la_, reclamanta asociat S. D. M. a votat împotriva punctelor 2 si 3 si a cerut ca votul său să fie consemnat in procesul verbal.

    1. Cu privire la Hotărârea Adunării Generale nr. 1 din_, reclamanta susține că prin această hotărâre asociatul-administrator B. z M.

a decis revocarea reclamantei din funcția de administrator, începând cu data adoptării hotărârii, menționând ca hotărârea a fost luată cu votul majorității absolute a asociaților, reprezentând 61,53% din capitalul social. Singurul semnatar al Hotărârii AGA este asociatul-administrator B. z M., ce deține o cotă de 11,53% din capitalul social, ceea ce atrage nulitatea absoluta a Hotărârii AGA, nefiind suficientă luarea hotărârii de către un singur asociat ce deține 11,53% din capitalul social.

Hotărârea AGA nr. 1 din_ privind modificarea actului constitutiv cu privire la revocarea administratorului S. D. M. este nelegala, nefiind luata cu votul tuturor asociaților conform reglementării de drept incidente, cuprinse în :

-art. 204 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale";

-art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "pentru hotărârile având ca obiect modificarea actul constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel";

-art.11 din Actul constitutiv al societății prevede "pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților"

Reclamanta invocă următoarele motivele de nelegalitate ale acestei hotărâri:

Actul constitutiv al societății este un act juridic, un contract, încheiat intre persoane fizice si/sau juridice, act ce exprima voința asociaților de a crea, organiza si conduce o societate comerciala și detaliază modul cum voințele asociaților se vor armoniza pornind de la intenția unei voințe comune de a colabora în realizarea unui scop comercial - affectio societatis. Actul constitutiv fixează așadar voința asociaților si trasează conform acestuia profilul societății comerciale. Printre elementele obligatorii pe care un act constitutiv al unei societăți cu răspundere limitata trebuie să le cuprindă este,, asociații care reprezintă si administrează societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmează să le exercite împreuna sau separat" (conform art. 7 lit. e din Legea 31/1990), alături de alte elemente precum denumirea societății, sediul social, obiectul de activitate, capitalul social etc.

Orice modificare a elementelor actului constitutiv, deci inclusiv o modificare privind asociații care administrează societatea, reprezintă o modificare a actului constitutiv care potrivit art. 204 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 se poate realiza prin hotărârea adunării generale. După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii vor depune la registrul comerțului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările -conform art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990.

Hotărârea adunării generale privind modificarea actului constitutiv se înregistreaza ca mențiune la Registrul Comerțului in termen de 15 zile de la

data actelor si faptelor supuse obligației de înregistrare conform art. 22 alin. 1 coroborat cu art. 21 lit. b) si lit. h) din Legea nr. 26/1990.

Conform art. 11 din Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrarilor si de eliberare a informațiilor, aprobate prin Ordinul nr. 2594/2008, prin înregistrare in registrul comerțului se înțelege înscrierea de mențiuni privind modificarea statutului / actului constitutiv al persoanei si privind activitatea acesteia, precum si a celor prevăzute de art. 21 din Legea 26/1990.Tot prin aceleași Norme, Secțiunea a 3-a a Captitolului 3 (înscrierea de mențiuni) reglementează mențiuni privind alte modificări ale actelor constitutive si ale activității comercianților sau altor persoane înregistrate, iar Subsectiunea 3 privește schimbarea membrilor organelor de administrare si/sau de conducere si de control ori a reprezentanților persoanelor juridice care îndeplinesc aceasta calitate si modificarea datelor lor personale.

În aceste condiții legale, reclamanta susține că revocarea administratorului unei societăți cu răspundere limitata este o modificare a actului constitutiv al societății, neputand fi reținut argumentul arătat de asociata B. z Ana în procesul verbal al AGA că numirea sau revocarea unui administrator nu constituie o modificare a actului constitutiv având in vedere art. 194 din Legea 31/1990 care cuprinde un articol pentru numirea si revocarea administratorului si un alt articol pentru modificarea actului constitutiv. Neenumerarea de către legiuitor, in articole distincte, a tuturor modificărilor ce pot fi aduse actului constitutiv nu lipsește instituția de numire/revocare a administratorului de caracterul ei de a fi o modificare a actului constitutiv, pentru motivele de fapt si de drept mai sus enumerate.

Reclamanta susține că în ceea ce privește cerințele de vot în adunarea generala a asociaților, fiind o modificare a actului constitutiv, sunt aplicabile disp. art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 care prevăd că este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel". Or, nici legea si nici actul constitutiv al societății pârâte nu prevăd altfel, acesta din urmă reluând la art. 11 dispozițiile legale, respectiv ca ,,pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților".

Această dispoziție este de strictă interpretare si are la baza caracterul intutituu personae al societății cu răspundere limitata. Atâta timp cât acordul de voință privind funcționarea societății a fost exprimat prin actul constitutiv, iar acesta este un contract semnat si însușit de părțile semnatare, orice modificare adusa acestui contract presupune acordul unanim de voința al părților semnatare, cu atât mai mult cu cât s-a prevăzut in contract, in mod expres, unanimitatea voturilor pentru orice modificare a actului constitutiv.Si dreptul de veto al unuia dintre asociați conturează caracterul intutituu personae al unei societăți cu răspundere limitata si orice hotărâre adoptata cu încălcarea dispozițiilor statutare si legale este lovita de nulitate absoluta.

Necesitatea existentei votului unanim pentru revocarea administratorului

S. D. rezulta, mai susține reclamanta, si din principiul simetriei actelor juridice încheiate, actul prin care a fost numita ca administrator fiind intocmit tot cu votul tuturor asociaților.

Reclamanta susține că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 126 din Legea 31/1990 astfel cum a susținut asociata B. z Ana in procesul verbal al AGA, acest articol fiind valabil pentru acționari unei societăți pe acțiuni si nu pentru asociații unei societăți cu răspundere limitata, în absența unui text de lege care să asimileze conduita unui asociat cu cea unui acționar, cele doua calități fiind specifice unor forme diferite de societate comerciala

B.Reclamanta invocă următoarele motive de fapt și de drept cu privire Ia Hotărârea Adunării Generale nr. 2 din_ a SC M. S. prin care se susține că asociatul-administrator B. z M. a decis numirea in funcția de administrator a domnului B. z Laszlo C., începând cu data adoptării hotărârii. În cuprinsul hotărârii se menționează că a fost luată cu votul majorității absolute a asociaților, reprezentând 61,53% din capitalul social, deși singurul semnatar este asociatul-administrator B. z M., ce deține o cota de 11,53% din capitalul social, ceea ce atrage nulitatea absoluta a Hotărârii AGA, nefiind suficienta luarea hotărârii de către un singur asociat ce deține 11,53% din capitalul social.

Hotărârea AGA nr. 2 din_ privind modificarea actului constitutiv cu privire la numirea administratorului B. z Laszlo C. este așadar nelegala, nefiind luata cu votul tuturor asociaților, în condițiile în care acesta din urmă nu deține calitatea de asociat in cadrul SC M. S. .

Reclamanta invocă reglementarea de drept incidentă cuprinsă în :

-art. 204 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale";

-art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "pentru hotărârile având ca obiect modificarea actul constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel" art. 11 din Actul constitutiv al societății ce prevede ca "pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților";

-art. 197 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "dispozițiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplica si societăților cu răspundere limitata" art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "asociații care reprezintă majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remunerație, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel";

-art. 72 din Legea nr. 31/1990 ce prevede ca "Obligațiile si răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat si de cele special prevăzute in aceasta lege"

Motivele de nelegalitate ale acestei hotărâri invocate de către reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată sunt următoarele:

Întrucât obiectul acestei hotărâri este numirea ca administrator, în cadrul consiliului de administrație alături de B. z M. si B. z Ana, a unei persoane ce nu deține calitatea de asociat in cadrul SC M. S., reclamanta susține că art. 204 alin. 1 și art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, anterior invocate, se coroborează si cu art. 197 alin. 3 si art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, precizând că legiuitorul face astfel distincție între numirea administratorilor asociați si numirea asociaților neasociați, acestea din urma fiind terțe persoane fata de societate.

Se susține că asociații pot numi un administrator cu majoritatea absoluta a capitalului social, numai daca administratorul este ales din rândul asociaților. Per-a-contrario, daca alegerea administratorului nu se face dintre persoanele asociate, terțele persoane nu pot fi numite cu majoritatea absoluta a capitalului social, nefiind incident art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.

În acest sens se mai precizează că regula unanimității voturilor asociaților este cu atât mai pregnantă si necesară în situația numirii unei terțe persoane ca administrator al societății, având in vedere ca administratorul reprezintă societatea in raporturile cu terții, poate semna contracte obligatorii pentru societate și angaja cheltuieli, are acces la conturile societății etc.

Reclamanta mai arată că prin hotărârea atacată administratorul terț a fost numit pe o perioada nelimitata si cu puteri depline și invocă lipsa de cauză si de interes a hotărârii întemeiată pe următoarele aspecte:

Conform art. 72 din Legea nr. 31/raportul juridic dintre societate si administrator este definit printr-un contract de mandat comercial, prin care se stabilesc puterile administratorului de reprezentare a societății, perioada exercitării mandatului acordat, indemnizația lunara acordata administratorului (in acest caz fiind un contract de mandat oneros).

Concretizarea contractului de mandat îl reprezintă Hotărârea AGA de numire, urmată de acceptarea mandatului de către cel numit.

Motivele pentru care s-a adoptat Hotărârea AGA de numire sunt că societatea a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri in anii 20011-2012 si că activitatea societății nu trebuie administrată de un consiliu de administrație ci de un singur administrator. Cu toate acestea, nu tot consiliul de administrație a fost revocat, ci doar un singur administrator,reclamanta, ceea ce contrazice justificarea numirii unui nou administrator; fostul consiliu de administrație s-a compus din B. z M., B. z Ana si S. D. M., iar in prezent consiliul de administrație se compune din B. z M., B. z Ana si B. z Laszlo C. (acesta din urma fiind fiul primilor doi)

Reclamanta mai susține că administratorul numit B. z Laszlo C. nu are studii de management si administrare a unei societăți comerciale, alegerea sa fiind nejustificata cu atât mai mult cu cât, în fapt si în drept, B. z Laszlo C. nu este străin de administrarea societății pentru ca a exercitat funcția de administrator înca din_ în baza mandatului acordat de administratorul B. z Ana conform procurii autentificate sub nr. 4549/_ . Puterile au fost

depline si acordate pe termen nelimitat, iar scăderea cifrei de afaceri pe anii 2011 si 2012 este direct imputabila si acestuia.

Prin urmare, se mai precizează în motivarea cererii, nu se justifică (re)numirea sa în calitatea de administrator, având in continuare puterile de administrare conferite de mama lui, B. z Ana iar prin numirea dlui. B. z Laszlo C., societatea a fost obligata si la plata unei îndemnizații de 735 lei / luna, în condițiile în care se susține că ar fi scăzut cifra de afaceri si e necesar un nou plan de reorganizare privind cheltuielile societății,

În drept reclamanta invocă dispozițiile actului constitutiv al SC M. S., art. 77 alin. 1, art. 72, art. 197 alin. 3, art. 192 alin. 2, art. 204 alin. 1 din Legea nr.31/1990, Ordinul nr. 2594/2008, Legea nr. 26/1990 .

La data de_ pârâta SC M. S. a formulat întâmpinare

prin care a solicitat respingerea cererii, poziție procesuală în susținerea căreia a invocat atât excepții, cât și apărări de fond.

Pârâta își întemeiază excepția de inadmisibilitate a acțiunii pe dispozițiile art. 132 alin.4 coroborat cu art.196 din Legea nr.31/1990. (Decizia nr.952 din_ 1.C.C.J Secția Comerciala), excepție invocată cu privire la cererea de constatare a nulității absolute a hotărârii nr. 1 din_, care în esența vizează revocarea mandatului de administrator al asociatei S. D. .

Potrivit art.196 din Legea 31/1990 " dispozițiile prevăzute pentru S.A în ce privește dreptul de a ataca A.GA se aplica si societăților cu răspundere limitata ". Prin urmare, art. 132 se aplica si la S. iar în art .132 pct .4 din Legea 31/1990(LSC) se prevede că "membrii consiliului de administrație ,nu pot ataca hotărârile adunării generale privitoare la revocarea lor";.Acest punct de vedere nu este unul singular fiind împărtășit si de jurisprudenta comerciala din domeniu . Art. 132 alin 4 din LSC instituie practic un caz de incapacitate speciala a cărei rațiune își găsește justificarea in aceea ca raporturile dintre societate si administratori sunt raporturi juridice grefate pe contractul de mandat iar potrivit regulilor acestui contract, mandantul poate revoca oricând manadatarul. Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 132 a lin. 4 se constată că administratorii vor putea să exercite acțiunea în anulare nulitatea unei hotărâri AGA numai pentru alte decizii decât cele privind revocarea lor din funcție iar daca revocarea a fost făcuta fără justă cauză sunt îndreptățiți la daune care să acopere prejudiciul in condițiile dreptului comun.

Dispozițiile legale incidente în cauză sunt cuprinse în titlul III din LSC referitor la funcționarea societăților cu răspundere limitată -capitolul VI.

În susținerea acestei excepții pârâta mai arată că potrivit art. 194 din LSC desemnarea sau revocarea administratorilor unei societăți cu răspundere limitată constituie atributul exclusiv al adunării generale a asociaților, iar potrivit art. 196 din același titlu în ce privește dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, reglementate la art. 132 din lege.Or, potrivit art. 132 alin.4 "administratorii nu pot ataca hotărârile adunării

generale privitoare la revocarea lor din funcție". Reglementarea își găsește rațiunea în aceea că funcția de administrator se exercită după regulile de la mandat (conform art.72 din LSC), având un caracter intuitu personae, esențialmente revocabil, potrivit dispozițiilor mandatului comercial. Altfel spus, mandatul, are în vedere, în principal interesul mandantului și fiind intuitu personae, el nu mai subzistă, dacă încrederea acordată mandatarului a dispărut și prin urmare, revocarea administratorilor poate interveni oricând. ( înalta Curte de Casație si Justiție, Decizia nr.952/_ )

Pe fondul cauzei pârâta susține că situația de fapt descrisa in motivarea cererii este "denaturata" prin prezentarea fracționată a realității. În realitate la ședința A. G.A din data de_ in privința revocării mandatului de administrator al reclamantei au votat toți asociații în maniera următoare:pentru a votat asociata B. z Ana prin mandatar si asociatul Balazs M. care împreuna dețin peste 61 la suta din capitalul social iar împotrivă a votat ,deși nu putea, asociata S. D. . Aceasta rezultă din procesul-verbal al ședinței care a fost întocmit la data de_ la sediul societății, ședința la care au participat si votat toți asociații, proces —verbal care potrivit art.131din LSC si practicii judiciare REPREZINTĂ PROBA ESENȚIALA PENTRU EXISTENTA SI TINEREA ȘEDINȚEI ADUNĂRII GENERALE SI TOTODATĂ REPREZINTĂ ELEMENTUL CARE CONFERĂ VAI ABILITATE HOTĂRÂRII AGA. Procesul -

verbal de ședința evidențiază poziția asociaților si dezbaterile purtate asupra fiecărui probleme de pe ordinea de zi iar lipsa procesului-verbal poate determina eventual nulitatea hotărârii si nu invers .

Ulterior ședinței AGA s-a tehnoredactat atât procesul-verbal cât și hotărârea care a fost semnata de asociații majoritari, mai puțin de către reclamantă care a refuzat. Hotărârea este însă valabila si se poate înscrie la registrul comerțului chiar si în lipsa semnăturii reclamantei raportat la dispozițiile art. 204 din LSC.

În motivarea apărării pârâta mai arată că situația revocării și, implicit, cea a numirii unui alt administrator trebuie circumscrisă sferei de ipoteze în care persoana se află în contrarietate de interese cu societatea, iar cvorumul cerut trebuie calculat fără a fi avute în vedere și voturile administratorului asociat. A considera altfel, ar însemna să se valideze atitudinea administratorului, care ar putea bloca discreționar votarea revocării sale, atrăgând dificultăți în funcționarea societății, lucru care nu poate fi acceptat.

Motivarea in drept a acestei apărări decurge din art.194 pct. 2 din LSC care prevede printre atribuțiile principale ale adunării generale a asociaților numirea si revocarea administratorilor societății cu răspundere limitata. Ca atare, revocarea administratorilor se decide cu voturilor exprimate conform art.192 alin 2 din LSC, adică cu votul tuturor asociaților care se calculează fără a fi avute in vedere si voturile administratorului asociat fata de dispozițiile art. 79 din LSC .

În ceea ce privește Hotărârea A.G.A nr . 2 din_ prin care s-a numit administrator d-nul Balazs Laszlo, pârâta susține că este temeinică si legala, fiind în concordanță cu dispozițiile art. 192, 194 lit.b si urm din LSC .

Numirea administratorului s-a făcut cu majoritatea ceruta de lege ( dubla majoritate, o majoritate în numărul asociaților si o majoritate in numărul pârtilor sociale - capital social reprezentat),existând votul tuturor asociaților: asociații Balazs M. si Balzs Ana care dețin majoritatea de peste 60% au votat pentru iar reclamanta care deține 38 % împotrivă.

În literatura de specialitate s-a susținut că " principiul majorității reprezintă regula de baza a democrației, condiție sine qua non a funcționarii oricărui tip de organizare umana " ( CDutescu, Drepturile acționarilor).

Acest principiu desemnează preeminenta voinței deținătorilor majorității capitalului social exprimat in cadrul AGA in fata voinței celorlalți asociați. Subordonarea voinței individuale celei colective se justifică prin aceea că numai într-o astfel de modalitate se poate lua o decizie care sa asigure buna funcționare a societății, voința colectiva neaducând sub nicio formă atingere dreptului de proprietate asupra părților sociale .

Pârâta susține că motivele numirii ca si administrator a d-nului Balazs Laszlo rezidă în aceea că administratorii Balazs M. si Ana ,datorita vârstei si bolilor asociate, nu au mai putut participa la administrarea de facto a firmei și s-a creat un conflict de autoritate între reclamantă si d-l Balazs Laszlo, conflict care a afectat buna funcționare a societății. Mai mult decât atât reclamanta a manifestat în ultima vreme un comportament anti societar, prin intentarea a mai multor procese societății si care puteau fi evitate, respectiv voința societara nu mai poate fi exercitata raportata la faptul ca reclamanta se opune oricărei propuneri venite din partea asociaților majoritari.

La termenul de judecată din data de_ instanța a pus în discuție recalificarea excepției de inadmisibilitate a cererii, invocată de către pârâtă, întemeiată pe dispozițiile art. 132 alin.4 coroborat cu art.196 din Legea nr.31/1990, ca excepția lipsei calității procesuale active întrucât se invocă impedimente pentru formularea cererii de către reclamantă împotriva hotărârii prin care s-a decis revocarea mandatului său de administrator în societatea pârâtă, soluționând-o în acest sens.

Reclamanta și-a exprimat poziția cu privire întâmpinare prin avocatul său, oral la termenul de judecată din data de_, precum și prin concluziile scrise

depuse după închiderea dezbaterilor și în cuprinsul cărora se arată că reclamanta deține si calitatea de asociat in cadrul societății si în aceasta calitate are drepturi si obligații specifice calității deținute, fiind diferite de drepturile si obligațiile pe care le are conform funcției de administrator.

Conform art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de ladata publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală

sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței".

Participând la adunarea generala, reclamanta susține că a votat contra si a cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal, motiv pentru care, in temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 poate să atace in justiție hotărârea adunării generale prin care a fost revocată. Interdicția prevăzuta de art. 132 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 nu poate anula drepturile ce decurg din calitatea de asociat, făcând inaplicabil alin. 2 al aceluiași articol. În sens reclamanta invocă Sentința civila nr. 1149 /_ pronunțata in dosarul nr._ de Tribunalul Maramureș (având ca obiect suspendarea hotărârilor atacate pana la soluționarea prezentului dosar), în care a fost ridicata aceeași problema privind incidența sau nu a art. 132 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, instanța judecătoreasca apreciind (pag. 4 alin. 3) ca interdicția nu este aplicabila.

În opinia reclamantei dispozițiile art. 126 din Legea nr. 31 / 1990 nu sunt aplicabile societăților cu răspundere limitata, contrar susținerilor paratei, deoarece art. 126 se referă la societățile pe acțiuni si nu exista vreo prevedere care să facă trimitere la aplicabilitatea art. 126 si pentru asociați.

În legătură cu apărările pârâtei în sensul că trebuia sa se abțină de la votare, iar voturile sale sa nu sa fie calculate conform art. 79 din Legea nr. 31 / 1990 reclamanta arată că asociatul nu poate fi considerat că are un interes contrar societății, pe contul propriu sau pe contul altuia, decizia privind revocarea sa ca administrator al societății neimplicand societatea comerciala, ca parte in aceasta decizie, ci asociații ca persoane fizice. Eventualul interes nu poate fi considerat ca fiind contrar societății, adică persoanei juridice, ci, cel mult, contrar celorlalți asociații. Daca s-ar fi pus in discuție, de exemplu, ca societatea sa cumpere un imobil de la unul dintre asociați, atunci asociatul- vanzator ar fi avut interese contrare societății, urmărind obținerea unui pret cat mai mare, iar societatea cumpărătoare un pret cat mai mic.

Pe de alta parte, sancțiunea prevăzută de participarea si votarea unui punct de pe ordinea de zi daca sunt incidente dispozițiile art. 79 alin. 1 nu este neluarea in calcul al votului exprimat de asociat, ci atragerea răspunderii asociatului pentru eventuale daune cauzate societății, sancțiune prevăzuta in mod expres de art. 79 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Parata nu poate adaugă alte sancțiuni în afara dispozițiilor legale si statutare.

Cu privire la numirea unei terțe persoane drept administrator al societății, reclamanta susține că dreptul de gestiune si de a reprezenta societatea în relațiile cu terii pot fi dobândite de o persoană din afara societății numai cu acordul unanim al tuturor asociaților conform art. 204 alin. 1, art. 192 alin. 2, art. 197 alin. 3, art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, art. 11 din Actul constitutiv al societății .

Asociații pot numi un administrator cu majoritatea absoluta a capitalului social, numai daca administratorul este ales din rândul asociaților. Per-a- contrario, daca alegerea administratorului nu se face dintre persoanele

asociate, terțele persoane nu pot fi numite cu majoritatea absoluta a capitalului social, nefiind incidente disp. art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.

Regula unanimității voturilor asociaților este cu atât mai pregnanta si necesara în situația numirii unei terțe persoane ca administrator al societății, având in vedere ca administratorul reprezintă societatea in raporturile cu terții, putând semna contracte obligatorii pentru societate, angaja cheltuieli, având acces la conturile societății etc, și cu atât mai mult in prezenta speța unde, prin hotărârea atacata, administratorul terț a fost numit pe o perioada nelimitata si având puteri depline.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și probele de la dosar instanța constată următoarele:

Prin hotărârea nr. 1 din_ a adunării generale a asociaților pârâtei s-a dispus revocarea din funcția de administrator a reclamantei, iar prin hotărârea nr. 2 din aceeași dată s-a numit în funcția de administrator al pârâtei, dl. Balazs Laszo C., cu puteri depline și pe termen nelimitat, începând cu data adoptării hotărârii (f. 8-9).

Conform actului constitutiv al societății pârâte (f.24-25) și certificatului constatator nr.43667(f.51-52) la data adoptării celor două hotărâri au calitatea de asociați ai pârâtei: Balazs Ana, care deține părți sociale reprezentând 50% din capitalul social; Balazs M. cu 11,5385% din capitalul social și reclamanta

  1. D. M. care deține părți sociale reprezentând 38,4615% din capitalul social.

    Conform art.7 al aceluiași act constitutiv și mențiunilor de la registrul comerțului toți cei trei asociații au și calitatea de administratori cu puteri depline, pe termen nelimitat, în relațiile cu terții, în gestionarea societății și în angajarea și salarizarea personalului necesar societății.

    Pârâta este o societate cu răspundere limitată.

    1. Prin Hotărârea Adunării generale a asociaților(în continuareAGA ) nr.1 din_

      s-a a decis revocarea reclamantei din funcția de administrator, începând cu data adoptării hotărârii.

      În cuprinsul hotărârii se menționează că a fost adoptată cu votul majorității absolute a asociaților reprezentând 61,53% din capitalul social.

      Singurul semnatar al Hotărârii AGA este asociatul-administrator B. z

      M. .

      O primă cauză de nulitate invocată de către reclamantă se întemeiază pe

      semnarea hotărârii numai de către asociatul-administrator B. z M. care deține o cotă de 11,53% din capitalul social.

      Se impune a se stabili cu precădere că interdicția prevăzută de art. 132 alin. 4 din Legea nr. 31/1990(în continuare LSC) invocată de către pârâtă, nu este aplicabilă în cauză întrucât în temeiul art. 132 alin. 2 din LSC reclamanta are legitimare procesuală pentru a ataca hotărârile AGA în calitatea sa de asociat al pârâtei iar nu de administrator.

      Conform art. 132 alin. 2 din LSC "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de ladata publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței".

      În temeiul normei de trimitere cuprinsă în art.196 din LSC în conformitate cu care dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, instanța constată că este aplicabil art. 132 din LSC și societăților cu răspundere limitată.

      Interdicția instituită prin art.132 alin.4 în sensul că membrii consiliului de administrație nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcție este înlăturată în cauza concretă dedusă judecății întrucât reclamanta are și calitatea de asociat si în aceasta calitate are drepturi si obligații specifice calității deținute, fiind diferite de drepturile si obligațiile pe care le are conform funcției de administrator.

      În procesul-verbal al ședinței AGA din data de_ (f.58-64) s-a consemnat că reclamanta a votat împotriva revocării sale din funcția de administrator contra și a cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, fiind întrunite și exigențele de admisibilitate prevăzute de art. 132 alin. 2 teza finală din LSC .

      În consecință, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale

      active invocată de către pârâtă și va analiza pe fond cauzele de nulitate pe care

      reclamanta le-a invocat cu privire la această hotărâre.

      În art.11 din Actul constitutiv al societății pârâte se prevede că "pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților".

      Numirea administratorilor pârâtei s-a făcut prin actul constitutiv al societății, act care în materia modificărilor aduse actului constitutiv stabilește regula unanimității, consacrată în mod expres în teza I art.192 alin.2 LSC și de la care asociații pârâtei nu au înțeles să deroge, fără să fi stabilit o altă majoritate.

      Prin urmare, sub aspectul cvorumului necesar pentru adoptarea hotărârii de revocare din funcție a administratorilor, instanța apreciază că se aplică regula specială prevăzută de art.192 alin.2 LSC și care stabilește cerința unanimității iar nu majoritatea absolută a capitalului social prevăzută de art. 77 alin. 1 LSC, majoritate exclusă potrivit art. 77 alin. 2 LSC în conformitate cu care "Cu aceeași majoritate asociații pot decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost numiți prin actul constitutiv";.

      Per a contrario, dacă numirea administratorilor s-a făcut prin actul constitutiv art.77 alin 2 nu se mai aplică în cazul revocării, fiind incidentă reglementarea de drept comun care în materia societăților cu răspundere limitată .

      Instanța constată, însușindu-și punctul de vedere exprimat de către reclamantă, că în cazul numirii administratorilor prin actul constitutiv, revocarea mandatului prin hotărârea AGA se poate face numai cu acordul tuturor asociaților, revocarea având semnificația unei modificări a actului constitutiv.

      Caracterul intuitu personae al societății cu răspundere limitată impune ca hotărârile care au ca obiect modificarea actului constitutiv se fie adoptate cu votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel (art. 192 alin.2 LSC), or actul constitutiv al pârâtei nu prevede altfel, așa cum instanța a reținut anterior.

      Nu în ultimul rând, această concluzie este susținută și de aplicarea principiului simetriei juridice potrivit căruia administratorii numiți prin actul constitutiv, care încorporează voința tuturor asociaților, pot fi revocați numai printr-un act care să exprime voința contrară și care nu poate fi adoptat decât cu votul tuturor asociaților.

      Hotărârea nr.1/_ este așadar nulă întrucât s-au respectat cerințele de vot prevăzute în mod imperativ de lege, în concret unanimitatea impusă de art.192 alin.2 și art. 77 alin. 2 din LSC.

      Instanța constată că sunt incidente nicunul dinte cazurile legale de incompatibilitate la vot în ceea ce o privește pe reclamantă.

      Textul art.126 care interzice dreptul de vot acționarilor care au calitatea de membri ai consiliului de administrație într-o problemă în care persoana sau administrația lor ar fi în discuție întrucât interdicția este instituită de lege exclusiv în cazul societăților pe acțiuni, fără a exista o normă de trimitere care să permită aplicarea și în cazul societăților cu răspundere limitată.

      În ceea ce privește cea dea doua interdicție invocată de către pârâtă în temeiul art.79 din LSC la care trimite art.197 instanța apreciază că această interdicție nu este incidentă .

      Art.79 se referă în mod expres la interesele contrare ale asociatului față de societate iar nu față de ceilalți asociați și în legătură cu o operațiune determinată. Revocarea asociatului din funcția de administrator nu generează un conflict de interese între asociatul revocat și societate, ci eventual între asociați întrucât voința individuală a acestora generează voința colectivă a societății.

      Intenția legiuitorului a fost clară în sensul de a înlătura votul asociatului prezumat a urmări un interes contrar celui societar. În acest sens sunt și dispozițiile art. 193 LSC în conformitate cu care un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaților referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între el și societate.

    2. Prin Hotărârea AGA nr.2 din_

      s-a numit în funcția de administrator al pârâtei, dl. Balazs Laszo C., cu puteri depline și pe termen nelimitat, începând cu data adoptării hotărârii.

Hotărârea a fost adoptată în aceleași condiții de cvorum și vot cu prima hotărâre, așa cum rezultă din procesul-verbal al ședinței.

Noul administrator este o terță-persoană față de societate.

Conform art. 197 alin. 3 din LSC care trimite expres la dispozițiile art.

77 alin. 1 din același act normativ asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin contractul de societate nu se dispune altfel.

Noul administrator este o terță-persoană față de societate.

De aceea numirea sa nu poate fi validată în temeiul acestui text de lege, prin votul majorității absolute a asociaților .

În condițiile în care numirea administratorilor pârâtei s-a făcut prin actul constitutiv în cuprinsul căruia nu s-a prevăzut posibilitatea numirii unei terțe persoane în această calitate, instanța apreciază că suntem în prezența unui act de modificare a actului constitutiv care nu putea fi adoptată în mod valabil decât cu votul unanimității asociaților.

Această concluzie se impune în considerarea caracterului intuitu personae al societății cu răspundere limitată și a regimului juridic al raportul ui dintre societate si administrator definit prin art. 72 din LSC ca fiind un contract de mandat comercial, prin care se stabilesc puterile administratorului de reprezentare a societății, perioada exercitării mandatului acordat, indemnizația lunara acordata administratorului (in acest caz fiind un contract de mandat oneros).

Dacă pentru numirea administratorilor dintre asociați legea a stabilit cerințe de cvorum mai puțin severe, în limita unei majorități absolute, numirea ca administrator a unui terț nu putea fi făcută în cauza dedusă judecății, în absența unei dispoziții exprese din actul constitutiv stabilită în condiții de unanimitate, decât cu respectarea acelorași reguli de cvorum și vot în care poate fi modificat .

Pentru aceste considerente instanța va admite cererea și va constata nulitatea absolută a celor două hotărâri.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 4.960 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial achitat conform chitanței depuse de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtă.

Admite cererea formulată de către reclamanta S. D. M. cu domiciliul în S. M., str. I. M., nr. 22 în contradictoriu cu pârâta SC

M. S. cu sediul în S. M., str. N., nr. 3/16.

Constată nulitatea absolută a hotărârilor adunării generale a asociaților pârâtei SC M. S. cu nr. 1 și nr. 2, ambele adoptate la data de_ .

Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 4.960 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 29 martie 2013.

Președinte G. ier

M. H. C. S.

concediu de odihnă, semnează

prim-grefierul instanței

Red. / Tred. M.H./_ - 5 ex

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2159/2013. Acțiune anulare hotărâre AGA