Sentința civilă nr. 3145/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.3145
Ședința publică din 14 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. D.
GREFIER: C. C. -D.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta S. LS PRINR.
F. V.
, cu sediul în Z., str.22 D. 1989, nr.30A, jud. Sălaj, în contradictoriu cu pârâta
A. DE D. I. A B. V. A. - R. - B. P.,
cu domiciliul procesual ales în C. N., str.Andrei Șaguna, nr.34-36, ap.57, județul C. având ca obiect pretenții (OUG 34/2006).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul reclamantei, consilier juridic Losonczi Attila, cu delegație de reprezentare depusă la dosar fila 46 și reprezentantul pârâtei, avocat Irimeș Alin din Baroul de Avocați C., cu împuternicire avocațială depusă la dosar-fila 39.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art.85 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, ocazie cu care se învederează faptul că reprezentantul reclamantei a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, contractul de achiziție publică de lucrări nr.572/_ la care se face referire în cererea introductivă (f.87-90).
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a cauzei.
R. ul reclamantei, consilier juridic Losonczi Attila, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, arătând că în principal primul capăt de cerere vizează obligarea pârâtei la recunoașterea situației de lucrări, iar în subsidiar obligarea acesteia la achitarea sumei reprezentând contravaloarea lucrărilor.
Acțiunea a fost întemeiată inițial pe prevederile OUG nr.119/2007, însă precizată ulterior pe OUG nr.34/2006 și pe dispozițiile contractuale. Apreciază că au respectate toate prevederile legale în domeniu, respectiv tot ce înseamnă achiziție publică și modul de contractare a lucrărilor suplimentare. În acest sens au depus la dosar procesul verbal de negociere și dispoziția de șantier prin care s-a dispus efectuarea acestor lucrări. Prin interogatoriul încuviințat în cauză, pârâta a adresat la punctul 1 o întrebare puțin denaturată, respectiv dacă recunosc că prin dispoziția de șantier s-a realizat doar o simplă constatare a necesității efectuării unor lucrări. Dispoziția de șantier nu este însă un act de constatare, arată reprezentantul reclamantei, ci un act dispoziție, în conținutul căreia se precizează clar, după cum se poate observa în urma lecturării, că drept urmare a constatării făcute de expertul tehnic de comun acord cu beneficiarul se dispune executarea acestor lucrări, care erau imperios a fi executate. Prin urmare, necesitatea efectuării acestor lucrări a fost însușită atât de beneficiar, cât și de expertul tehnic care le-a solicitat, cât și de proiectant. Reclamanta, în
calitate de executant, urma doar să le pună în aplicare. Faptul că pașii procedurii pentru încredințarea lucrărilor suplimentare nu au fost respectați întocmai de către autoritatea contractantă este doar culpa acesteia. În ceea ce privește dispozițiile OUG nr.34/2006 acestea sunt imperios necesar a fi respectate de autoritățile contractante. În acest text de lege precum și în HG nr.925/2006 sunt reglementați pașii diverselor proceduri din acest domeniu. Reclamanta în calitate de autoritate contractantă, este obligată doar la a urma pașii impuși de autoritatea contractantă, sub rezerva suportării sancțiunilor corespunzătoare în cazul neîndeplinirii acestora.
În consecință, solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
R. ul pârâtei, avocat Irimeș Alin, formulează concluzii de respingere a acțiunii precizate, pornind de la considerentele care se regăsesc în cuprinsul acesteia. Menționează că se va opri asupra a doua aspecte pe care le apreciază a fi mai mult decât importante în soluționarea prezentei cauze.
Acesta reproduce textual primul alineat al paginii 2 din considerente, arătând că la dosar se află doar dispoziția de șantier, nu și oferta de preț la care se face referire, cum nu există nici acceptarea ofertei de preț în termenii contractuali raportat la contractul de lucrări nr.572/_ .
Un alt aspect din considerentele motivării acțiunii precizate pe care l-a sesizat este faptul că reclamanta arată că odată cu ocazia recepționării lucrărilor nu au fost formulate obiecțiuni de către beneficiar, iar procesul verbal de predare-primire a fost fără obiecțiuni. Nici acest act, procesul verbal de predare-primire nu se regăsește însă la dosar. Toată corespondența purtată între executant și autoritatea contractantă, opiniază reprezentantul pârâtei, relevă fără echivoc, faptul că lucrările au fost întocmite de executant în pofida dispozițiilor art.19 pct.2 al contractului depus la reclamantă la termenul de astăzi, respectiv la Capitolul intitulat "ajustarea prețului";, unde se arată că pentru cheltuielile diverse și neprevăzute autoritatea contractantă va aplica procedura de negociere directă. La capitolul 21 pct.1 se prevede că părțile contractante pot conveni modificarea clauzelor contractului prin act adițional. Însă pentru toate aceste lucrări neprevăzute pe care reclamanta le solicită instanței a fi însușite de autoritatea contractantă nu există acel act adițional, și nu e de acord cu afirmația părții adverse ce rezultă din răspunsul dat la interogatoriu potrivit căruia dispoziția de șantier ar ține loc de acest act adițional.
R. ul pârâtei, avocat Irimeș Alin, contestă și susținerea reclamantei, conform căreia dispoziția de șantier a fost solicitată de către pârâtă și însușită de către aceasta prin dirigintele de șantier, argumentând că dirigintele de șantier nu are nici o calitate în A.D.I. V.
A., atribuțiile sale fiind limitate la verificarea și supervizarea lucrărilor. Or, în dispoziția de șantier la care se face referire în toate întrebările și răspunsurile date la interogatoriu nu se regăsește nici o semnătură din partea societății sau a asociației V. A., ca fiind acceptată de către aceasta.
În corespondența dintre cele două societăți, anexată de către reclamantă, se poate observa că suma solicitată ca și petit subsidiar la cererea precizatoare a acțiunii introductive este alta decât cea solicitată de reclamantă în data de 20 iunie 2012.
Față de temeiurile de drept ale acțiunii precizate, reprezentantul pârâtei consideră că se impune respingerea acesteia. Lucrările sunt efectuate, însă cadrul procesual stabilit de reclamantă prin cererea precizatoare, OG nr.34/2004 împiedică pronunțarea unei hotărâri de admitere a acțiunii astfel cum a fost formulată. În consecință solicită acordarea cheltuielilor
de judecată constând în onorariu avocațial, conform chitanțelor pe care le-a depus la dosar la termenele anterioare.
La întrebarea instanței, reprezentantul pârâtei avocat Irimeș Alin, arată că nici dirigintele de șantier și nici proiectantul nu au nici o calitate în cadrul A.D.I. V. A. . În orice contract de execuție de lucrări de construcție legea construcțiilor prevede obligativitatea ca executantul să aibă un diriginte de șantier care supervizează lucrările și un proiectant, însă aceștia au atribuții limitate.
În replică, reprezentantul reclamantei, consilier juridic Losonczi Attila, arată că dirigintele de șantier este angajatul fie în sensul codului muncii fie în raporturi contractuale al beneficiarului. Între beneficiar, dirigintele de șantier și executant există contract de prestări servicii.
În ceea ce privește afirmația părții adverse că nu ar exista oferta la care se face referire în acțiunea introductivă, reprezentantul reclamantei susține că aceasta este depusă la dosar, nefiind necesar ca să îmbrace o anumită formă, și se numește NCS-Notă de comandă suplimentară - dispoziție de șantier 1-imprevizibilă, fiind semnată de dirigintele de șantier.
După verificarea și cercetarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, instanța socotindu-se lămurită, în temeiul art.150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Deliberând, reține că:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj în data de 25 septembrie 2012, reclamanta SC L. SA în contradictoriu cu A. de D. I. a B. V. A. a solicitat obligarea pârâtei la acceptarea situației de lucrări întocmite pentru lucrările suplimentare executate la Centrul de zi pentru copii Românași și în subsidiar la plata sumei de 101.604,97 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare efectuate în baza contractului de achiziție publică de lucrări nr. 572 din data de_ și a penalităților în procent de 0,05%/ zi de întârziere până la data plății efective (f. 1,50)
În susținerea acțiunii s-a arătat că între reclamantă și pârâtă a intervenit contractul de lucrări nr. 572/17 august 2010 având ca obiect reabilitarea clădirii și amenajarea Centrului de zi pentru copii Românași, modernizarea căminului cultural din loc. A. . În afara lucărilor cuprinse inițial în listele de cantități de lucrări cu ocazia executării acestora s-a constatat că este necesară efectuarea unor lucrări suplimentare, sens în care a fost anunțat atât beneficiarul, cât și dirigintele de șantier. Reclamanta a învederat că a fost emisă dispoziția de șantier nr. 1 din data de 08 aprilie 2011 prin care au fost specificate categoriile de lucrări suplimentare, pe lângă cele licitate, a fost întocmit de către proiectant memoriul justificativ. În privința costului lucrărilor reclamanta a arătat că a întocmit oferta de preț aferentă lucrărilor care a fost acceptată de beneficiar și acestea au fost executate, dar ulterior asociația pârâtă a refuzat să accepte situația de lucrări prezentată pentru lucrările suplimentare, situație de lucrări care este identică cu oferta pentru realizarea lor, acceptată inițial de beneficiar.
Reclamanta a menționat că valoarea acestor lucrări este de 101.604,97 lei, sumă care nu a fost achitată nici până în prezent, deși lucrarea a fost finalizată în întregime și preluată de către beneficiar. S-a arătat că pârâta a fost somată de mai multe ori în vederea efectuării plății dar aceasta refuză în mod nejustificat achitarea sumelor restante.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea acțiunii și emiterea unei ordonanțe de plată împotriva Asociației de D. I. a B. V. A. pentru suma de
100.604.97 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare. Inițial acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile OUG nr. 119/2007.
La primul termen de judecată reclamanta a solicitat acordarea unui termen pentru precizarea temeiului de drept al acțiunii, arătând că din eroare aceasta a fost întemeiată pe dispozițiile OUG nr. 119/2007. Cererea reclamantei a fost admisă, iar în data de 17 ianuarie 2013 a fost depusă la dosar precizarea acțiunii din care reiese că aceasta se întemeiază pe dispozițiile OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat pe cale de excepție respingerea acțiunii ca inadmisibilă având în vedere dispozițiile art. 720 indice 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 286 din OG nr. 34/2006. Pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată (f. 40, 55)
Pârâta a apreciat că fiind vorba despre o procedură prealabilă instituită prin lege, devin incidente dispozițiile art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora în cazurile anume prevăzute de lege sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile. Având în vedere că reclamanta nu a urmat procedura instituită de art. 720 indice 1 Cod procedură civilă s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii.
Instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta A. de D.
I. a B. V. A., pentru neefectuarea procedurii concilierii directe, pentru motivele reținute în încheierea din ședința publică din_ (f. 72).
În cursul judecății a fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse de către părți și interogatoriul luat reclamantei(f. 80, 83).
Față de probatoriul administrat, instanța reține că:
Intre părți s-a încheiat contractul de lucrări nr. 572/_ prin care reclamanta, în calitate de executant, se obliga să execute, finalizeze și întrețină în perioada de garanție, lucrarea de ";modernizare cămin cultural A. jud. Sălaj"; în schimbul unui preț ce era plătit de către pârâtă, în calitate de achizitor (f. 87).
In conformitate cu disp. art. art. 17 din contract perioada de garanție decurge de la data recepției la terminarea lucrărilor și până la recepția finală. Așa cum rezultă din art. 17.2 alin. 3 din contract în cazul în care defecțiunile nu se datorează executantului, costul remedierilor va fi evaluat și plătit ca lucrări suplimentare, executantul având obligația de a respecta și executa dispozițiile achizitorului in orice problemă menționată sau nu în contract referitoare la lucrare.
Părțile au mai prevăzut și că în cazul în care respectarea și executarea dispozițiilor achizitorului determină costuri suplimentare, acestea vor fi suportate de către achizitor (art.
10.4 alin. 1 și 2 din contract).
In luna aprilie 2011 s-a emis dispoziția de șantier nr. 1/_ prin care s-a dispus executantului efectuarea unor lucrări suplimentare constând în consolidarea zidăriei de cărămidă, refacerea zidăriei, înlocuirea buiandrugilor de lemn, defecțiuni ale clădirii ce nu puteau fi prevăzute din faza de proiectare, așa cum rezultă și din memoriul tehnic întocmit de proiectantul angajat de pârâtă (f. 11).
Susținerile pârâtei în sensul că dirigintele de șantier nu era mandatat să angajeze lucrările suplimentare în sarcina subscrisei nu poate fi primită.
Dispoziția de șantier având nr. 1, a fost elaborată în temeiul Ordinului nr. nr. 839/_ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Potrivit art. 75 din acest ordin, ";urmărirea execuției lucrărilor este obligatorie și se asigură prin:.. diriginte de șantier autorizat, ca reprezentant al beneficiarului, care urmărește ca execuția lucrărilor să se facă în deplină concordanță cu autorizația emisă _";
.
De asemenea, procesul verbal de negociere din data de_ (f. 17) poartă mențiunea aprobat din partea pârâtei cu privire la lucrările suplimentare, mai puțin diferența de valoare.
Instanța a reținut față de probatoriul administrat, că din moment ce dispoziția de șantier s-a semnat de părțile în cauză, la fel și devizul ofertă la dispoziția de șantier, cu suma solicitată de reclamantă, modificarea clauzelor contractuale conform acestei dispoziții, fiind însușite atât de beneficiar cât și de executant, oferta acceptată echivalează cu un contract(f. 4- 6).
Având în vedere cele de mai sus, instanța va admite, în parte, cererea formulată de către reclamanta SC L. SA în contradictoriu cu A. DE D. I. A B. V. A.
, pe care o va obliga să plătească reclamantei suma de 101.604, 97 lei contravaloare lucrări.
Totodată cererea privind obligarea pârâtei la plata de penalități de întârziere de 0, 05
% pe zi întârziere este apreciată ca neîntemeiată. Simpla mențiune pe cererea de chemare în judecată a unor penalități de întârziere nu poate fi asimilată unei clauze penale din perspectiva principiului forței obligatorii a contractului ( art. 969 C. Civ), dat fiind că este vorba de un act unilateral de voință al creditorului, neasumat de către debitor și nu echivalează cu acordul celeilalte părți cu privire la pretinsele penalități de întârziere. În contractul părților s-a prevăzut obligația de plată a unor penalități de întârziere doar pentru neonorarea in 28 de zile a facturilor emise de către executant, în cazul de față reclamanta nu a făcut dovada emiterii unei facturi pentru suma pretinsă.
În ceea ce privește pronunțarea unei hotărâri ce să suplinească acordul pârâtei la acceptarea situației de lucrări întocmite, instanța va reține că și această cerere este neîntemeiată.
Fiind vorba de o obligație de a face, textul legal ce reglementează executarea silită a acestui tip de obligație este art. 5803 Cod procedură civilă și nu există vreo prevedere ce să stabilească suplinirea acordului unei părți contractante de către instanță prin hotărârea judecătorească.
Având în vedere disp. art. 274 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei 466, 60 lei cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar proporțional cu pretențiile admise(f.2, 54)
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea formulată de către reclamanta SC L. SA cu sediul în Z. str. 22 D. 1989 nr. 30A jud. Sălaj, în contradictoriu cu A. DE D. I. A B.
V. A.
cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. Andrei Șaguna nr. 34-36, ap. 57, jud.
C., în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 101.604, 97 lei contravaloare lucrări. Respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect obligația de a face .
Respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata de penalități de întârziere.
Obligă pârâta să plătească reclamantei 466, 6 lei cheltuieli de judecată parțiale. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 14 iunie 2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
D. C. C. C.
plecat în C.O., semnează prim grefier,
D. C.
DC/DC/_ /4ex.
| ← Decizia civilă nr. 2809/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 | Decizia civilă nr. 601/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 → |
|---|
