Sentința civilă nr. 515/2013. Acțiune în pretenții comerciale

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 515/2013

Ședința publică din data de 12 martie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: C.	V.	, judecător
GREFIER: T.	E.

Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul C. LOCAL AL

C. U. -

prin primar, împotriva pârâtei SS SA, având ca obiect pretenții.

Cauza s-a judecat în fond la data de 26 februarie 2013, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea hotărârii judecătorești, pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, a fost amânată pentru data de 5 martie 2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amânată pentru data de 12 martie 2013.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată;

Prin acțiunea civilă înregistrată inițial sub nr._, reclamantul C. local al comunei U. a chemat în judecată pe pârâta SC S. SA, solicitând instanței să o oblige pe aceasta la plata sumei de 60.460,20 lei, reprezentând lucrări neefectuate dar plătite în baza contractului nr. 24/_ pentru lucrarea de investiții

"Alimentație cu apă potabilă în comuna U., jud. Bistrița - Năsăud";, plus dobânda legală la această sumă de la data de_ până la data restituirii efective a sumei. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a arătat că în baza contractului de lucrări nr. 24/_, pârâta a efectuat lucrări pentru lucrarea de investiții "Alimentație cu apă potabilă în comuna

U., jud. Bistrița - Năsăud";, proiect finanțat prin Programul SAPARD. Până la terminarea lucrărilor, reclamanta a achitat contravaloarea tuturor sumelor facturate de pârâtă. În urma unei verificări efectuate de autoritatea de implementare a programului SAPARD au fost refuzate la plată ca fiind neefectuate în concret de către pârâtă sau respectiv nejustificate, plăți în cuantum total de 60.460,20 lei, detaliate conform adresei nr. 75/_ . Întrucât această sumă reprezintă o plată nedatorată, reclamanta solicită restituirea acesteia, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data efectuării ultimei plăți, până la restituirea integrală a sumei.

Reclamanta a mai arătat că a efectuat procedura concilierii prealabile conform art. 720¹C.pr.civ., așa cum reiese din actele depuse în probațiune.

În drept, s-au invocat disp. art. 969 și urm. art. 93, 994 Cod civil, contractul nr.

24/_ .

Pârâta, legal citată a depus la dosar întâmpinare, prin Serviciul registratură al instanței, la data de_ prin care a solicitat respingerea acțiunii civile formulată

de reclamant ca inadmisibilă, nefondată, ilegală și abuzivă, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare pârâta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de lucrări nr. 24/0_ având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării "Alimentare cu apă potabilă în comuna U., Jud. Bistrița Năsăud";, drept pentru care, de bună credință fiind societatea pârâtă și-a executat obligațiile contractuale întru totul și la termen, așa cum s-a prevăzut în contract. Confirmarea acestui fapt fiind însăși atitudinea C. ui local U. care prin reprezentanții săi a aprobat periodic situațiile de lucrări prezentate de societatea pârâtă, în diverse etape ale lucrării, în baza cărora s-au emis facturi care ulterior au fost achitate de reclamant. Așadar s-a respectat întru totul o întreagă procedură prealabilă întocmirii facturilor și ulterior plății acestora, imposibil fiind de achitat sume nedatorate, în situația în care s-au semnat de către părți acte prealabile de acceptare a lucrărilor și respectiv a sumelor de plată aferente. În contractul de lucrări nr. 24/0_, având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării Alimentare cu apă potabilă în comuna U., Jud. Bistrița Năsăud";, părțile contractante fiind reclamantul și pârâta, așadar invocarea părerii ulterioare a unui terț în derularea contractului este netemeinică și nelegală, nicăieri în conținutul contactului nu se face trimitere la aprobarea valabilității prețului de către un terț.

În ceea ce privește acțiunea introductivă, pârâta a arătat prin întâmpinare că o apreciază ca fiind lapidară, fără argumente și fără dovezi asupra stării de fapt, reclamanta prin acțiunea introductivă în primul rând ar fi trebuit să motiveze în fapt acțiunea, ceea ce ar fi constat într-o prezentare sintetică, clară și precisă a acestor împrejurări faptice, ce constituie izvorul material al pretențiilor deduse justiției. În ceea ce privește cuantificarea pretențiilor reclamantei, nu s-a făcut dovada cuantumului acestora, reclamanta neprezentând o modalitate de calcul prin care să fi ajuns la suma de 60.460,20 lei, mai mult decât atât, deși reclamanta a solicitat în acțiune pretenții referitoare la dobânzi fără a le cuantifica, și mai mult nu a achitat taxele de timbru raportat la pretențiile sale.

În drept s-au invocat prevederile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă.

Prin concluziile scrise depuse la dosar de pârâtă aceasta a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantă ca nefondată și nedovedită, esențial fiind de precizat că între părți s-a încheiat un contract de execuție lucrări privind sistemul de alimentare cu apă potabilă din comuna U., părți în acel contract fiind părțile din prezenta cauză nefiind nici o prevedere contractuală care să condiționeze plata lucrărilor efectuate de decontarea acestora de către finanțatorul SAPARD. În aceste condiții, împrejurarea că SAPARD a refuzat să finanțeze cheltuielile reclamantei, nu afectează în nici un fel obligația reclamantei de a achita pârâtei prețul lucrărilor efectuate, precum și faptul că lucrările au fost efectuate la ordinul reclamantei sub directa supraveghere a reprezentanților acesteia. Mai mult, conform prevederilor art. 185 din contractul încheiat între părți, toate plățile s-au făcut în baza situațiilor de lucrări verificate de reclamantă și doar după verificarea situației de plată definitive de către achizitor. De asemenea părțile au încheiat un proces verbal de recepție finală, care potrivit art. 18.7 din contract confirmă că lucrările au fost efectuate conform contractului.

Reclamanta a solicitat să de dispună obligarea pârâtei la "plata sumei de 60.460,24 ron reprezentând lucrări neefectuate dar plătite în baza contractului nr.

24/0__ plus dobânda legală la această sumă de la data de_ până la data restituirii efective a sumei, însă reclamanta nu a precizat despre ce lucrări este vorba și nici nu a dovedit neefectuarea vreunei lucrări. Reclamanta a depus în probațiune adresa nr. 75/l_ adresată pârâtei prin care s-a solicita restituirea sumei de 60.460,20 lei, plătită pentru lucrări efectuate și materiale livrate adică "transport",

"manoperă", "materiale". Mai mult, chiar adresa 4808/_ transmisă de SAPARD reclamantei arată că refuzul la plată a unor sume se datorează unor vicii de formă ale documentației reclamantei, adică "Pentru organizarea de șantier nu s-a acceptat la plată art. EF03A1- tablou electric panou, deoarece acesta trebuia inclus în art. 7400890 - Amortisment tablou electric", ori societatea pârâtă, așa cum s-a arătat, nu are niciun raport juridic cu SAPARD iar plata sumelor reprezentând lucrările efectuate nu este în niciun fel condiționată de decontarea lor de către SAPARD.

Reclamata, prin concluziile scrise, depusă la dosar, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și în consecință, să fie obligată pârâta la plata sumei de 60.460,20 Ron reprezentând lucrări neefectuate dar plătite în baza contract nr. 24/_ pentru lucrarea de investiții "Alimentare cu apa potabilă în comuna U., jud. BN", plus dobânda legală la această sumă de la data de_ până la data restituirii efective a sumei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că așa cum rezultă din probele dosarului (contract executare lucrări nr. 24/2007, dosarul P2.1. al CR6 Satu Mare din cadrul APDRP, declarația martorului Berechet Bogdan Călin), între reclamantă și pârâtă a fost încheiat un contract de executare de lucrări pentru lucrarea de investiții

"Alimentare cu apa potabilă în comuna U., jud. BN", proiect finanțat prin Programul SAPARD. Datorită acestei finanțări, în cadrul executării contractului exista o "supraverificare", efectuată de o parte terță la contractul de lucrări încheiat între părți, respectiv Centrul Regional 6 Satu Mare al A.P.D.R.P. Această verificare ulterioară a fost acceptată și însușită de pârâtă pe întreaga durată de executare a contractului de execuție de lucrări. În acest sens aceasta a acceptat să storneze toate sumele aferente unor lucrări reținute de către terț ca fiind neexecutate în fapt (dovadă fiind facturile de stornare depuse la dosarul cauzei și recunoscute la interogator - întrebarea 3). Aceeași este situația și la ultimul deviz de lucrări: la verificarea în teren efectuată de terțul finanțator, s-a stabilit că nu se pot deconta nefiind efectuate lucrări în valoare totală de 50.806,89 ron + TVA = 60.460,250 ron.

Pârâta nu se apără invocând faptul că ar fi executat acele lucrări, ci, că are de a face cu refuzul unui terț față de contractul său de a deconta cheltuielile. Apărarea trebuie înlăturată, altfel pârâta urmând să se îmbogățească fără just temei. Dimpotrivă, din moment ce un terț acceptat ca verificator extern al realității prestațiilor executate de pârâtă în baza contractului, a stabilit că nu au fost executate prestații în valoare totală de 60.460,20 Ron, iar pârâta recunoaște că aceste prestații i- au fost plătite, se impune obligarea pârâtei la plata sumei pretinse cu titlu de plată nedatorată, sens în care se solicită admiterea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 8789/2011 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul C. LOCAL AL C.

U. PRIN P., în contradictoriu cu pârâta SC S. SA.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că între părți a fost încheiat contractul de lucrări nr. 24/0_ (f. 3-11), prin care pârâta s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină lucrarea de "Alimentare cu apă potabilă în comuna U. ,

jud. Bistrița - Năsăud";, iar reclamantul s-a angajat să plătească prețul de 2.329.533,21 lei (art. 4.1 și 4.2).

Conform clauzei nr. 10.1-(1) din contract, executantul avea obligația de a executa și finaliza lucrările, precum și de a remedia viciile ascunse, cu atenția și promptitudinea cuvenită, în concordanță cu obligațiile asumate prin contract, inclusiv de a proiecta, în limitele prevăzute de contract, iar în conformitate cu art. 10.2, executantul și-a asumat obligația de a prezenta achizitorului, înainte de începerea execuției lucrării, spre aprobare, graficul de plăți necesar execuției lucrărilor, în ordinea tehnologică de execuție.

În legătură cu recepția, părțile au convenit ca, pe baza situațiilor de lucrări executate confirmate și a constatărilor efectuate pe teren, achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condițiile pentru a convoca comisia de recepție. În cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficiențe, acestea vor fi notificate executantului, stabilindu-se și termenele pentru remediere și finalizare.

Cu privire la plățile parțiale, prin art. 18.5 (1) s-a prevăzut că acestea trebuiau să fie făcute, la cererea executantului, la valoarea lucrărilor executate conform contractului și în cel mai scurt timp posibil. Lucrările executate trebuiau să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări provizorii, întocmită astfel încât să asigure o rapidă și sigură verificare a lor. Din situațiile de lucrări provizorii achizitorul avea dreptul de a face scăzăminte pentru servicii făcute executantului și convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se puteau face decât în cazurile în care ele erau prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi legale.

Este de menționat faptul că în convenție nu se condiționează achitarea prețului de verificarea situațiilor de lucrări și a devizelor de o terță parte, respectiv Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.

Instanța a reținut în acest sens că fondurile necesare executării proiectului

"Alimentare cu apă potabilă în comuna U., jud. Bistrița - Năsăud";, au fost asigurate prin Programul SAPARD, în temeiul unui contract de finanțare încheiat între reclamantul C. local U. și Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.

Conform principiului relativității efectelor contractului, instituit de art. 973 C.civ., convențiile n-au efect decât între părțile contractante, adică actul juridic încheiat între anumite persoane nu poate nici să vatăme nici să profite altor persoane. Singura excepție de la principiul enunțat anterior, este stipulația pentru altul, respectiv situația în care printr-un anumit contract părțile pot prevedea drepturi în folosul unor terțe persoane, străine de acel contract.

În speță, datoria reclamantului, asumată prin contractul de finanțare, de a supune devizele și situațiile de lucrări unei noi avizări, ulterioare acceptării la plată a acestora și achitării prețului către executant, nu poate crea în sarcina pârâtului, parte a contractului de lucrări, dar terț față de contractul de finanțare, obligația restituirii unei părți din sumă, ca urmare a refuzului de decontare emis de Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit. Se observă că obligația de plată din contractul nr. 24/0_ (f. 3-11) nu a fost însușită de reclamant sub condiția obținerii acceptului de decontare din partea Agenției de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, iar emiterea facturilor de stornare pe parcursul executării contractului de lucrări nu probează schimbarea înțelegerii dintre părți cu privire la acest aspect.

Potrivit art. 993 alin. 1 C.civ. invocat de reclamant, "acela care, din eroare, crezându-se debitor, a plătit o datorie, are drept de repetițiune în contra creditorului";. Nașterea raportului juridic în temeiul căruia accipiensul va fi obligat la restituire este condiționată de întrunirea unor exigențe, respectiv prestația pe care solvensul a executat-o să fi avut semnificația juridică a unei plăți, datoria pentru stingerea căreia s-a făcut plata să nu existe, iar plata să fi fost făcută din eroare.

Din înscrisurile administrate în probațiune rezultă că într-adevăr reclamantul a efectuat în cauză o plată în sumă de 60.460,20 lei, pe care a recunoscut-o și pârâta prin răspunsul la interogatoriu (f. 109).

În ceea ce privește celelalte două condiții, instanța reține că acestea nu sunt îndeplinite în speță. Astfel, așa cum rezultă din declarația martorului Berechet Bogdan (f. 110), însărcinat cu supravegherea tehnică a execuției lucrărilor, din partea reclamantului, primăria achita facturile emise de societatea pârâtă abia după ce dirigintele de șantier aviza situațiile de lucrări, aspect care exclude eroarea, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 14.3-(1) din contract achizitorul și-a rezervat dreptul de a supraveghea desfășurarea execuției lucrărilor și de a stabili conformitatea lor cu specificațiile din anexele la contract.

De asemenea, reclamantul și-a asumat deplina responsabilitate în legătură cu exactitatea documentelor și a oricăror alte informații furnizate executantului, precum și pentru dispozițiile și livrările sale (art. 11.6 din contract), iar comisia de recepție avea obligația de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentația de execuție și cu reglementările în vigoare, iar în funcție de constatările făcute, achizitorul avea dreptul de a aproba sau de a respinge recepția (art. 16.3 din contract). Așadar, în speță, plata nu putea fi făcută fără observarea conformității lucrărilor, sub aspect cantitativ și calitativ, cu oferta tehnică, devenită parte a contractului, conform clauzei nr. 8.

Mai mult, pentru a justifica inexistența datoriei, reclamantul a invocat refuzul de plată al Agenției de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, element fără relevanță în raporturile stabilite între părțile contractului de lucrări nr. 24/0_ .

În considerarea aspectelor de fapt și de drept expuse anterior, văzând dispozițiile art. 969, 973 și 974 C.civ. și reținând că în speță nu sunt întrunite condițiile plății nedatorate, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 8789/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, recurenta C. LOCAL AL C. U. PRIN P., în contradictoriu cu intimata SC S. SA a solicitat admiterea recursului în baza disp.art.312 Cod proc.civilă, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii integrale a acțiunii formulate și în consecință: să fie obligată pârâta la plata sumei de 60.460,20 Ron reprezentând lucrări neefectuate dar plătite în baza contractului nr.24/_ pentru lucrarea de investiții "Alimentare cu apa potabilă în comuna U., jud.Bistrița-Năsăud";, plus dobânda legală la această sumă de la data de_ până la data restituirii efective a sumei. Cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe, pentru următoarele motive:

Apreciază sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală pentru urătoarele considerente:

Contrar reținerilor instanței de fond, după încheierea contractului de lucrări între părți, acestuia i-au fost aduse modificări, chiar dacă nu în formă scrisă.

Conform declarației martorului audiat în cauză, coroborat cu răspunsurile la interogatoriu și facturile de stornare emise chiar de către pârâtă, înțelegerea modificatoare a contractului inițial intervenită între părți a fost în sensul că, urmare

"supraverificării"; ulterioare a lucrărilor de către finanțatorul acestora - Centrul Regional 6 Satu Mare al ARDPR (agenția de implementare a proiectelor SAPARD), în situația constatării de neconcordanțe între partea scriptică și cele constatate efectiv în teren, cu consecința nedecontării de către Agenție a plăților pretinse de constructor și deja efectuate de subscrisa, constructorul urma să storneze sumele nedecontate ca fiind nedatorate, ceea ce s-a și întâmplat în fapt.

De altfel, această procedură de lucru era și logică și necesară în speță, pentru că Agenția efectua decontări (plăți) cu o dublă condiționare: lucrările să fi fost efectiv executate și să fi fost efectiv achitate de către Primărie anterior formulării cererii de decontare. În acest context pentru ca cererea de decontare să fie completă, se întocmeau toate scriptele necesare (situații de lucrări acceptate formal de către beneficiar, facturi, ordine de plată efectivă), iar verificarea efectivă în teren se făcea ulterior, în prezența tuturor celor 3 părți implicate efectiv în procedură, ocazie cu care se constatau minusurile sau neconcordanțele și se storna contravaloarea lucrărilor refuzat la plată.

Conform tuturor probelor dosarului, în această modalitate concretă, pe baza acordului părților, s-a procedat la fiecare etapă de lucrări, de fiecare dată constatându- s existența unor lucrări neefectuate care ulterior au fost stornate de către pârâtă. Problema a apărut la finalizarea lucrărilor, odată cu dispariția interesului pârâtei în buna executare a contractului, care s-a mulțumit să încaseze banii facturați și apoi să invoce (pentru prima dată și contrar înțelegerii anterioare), principiul relativității efectelor contractului, bazându-se pe partea scrisă a acestuia. Apreciază că, în cadrul acestui litigiu comercial, s-a dovedit cu martori și facturi (cele de stornare), existența unei modificări a contractului în sensul obligativității plății efective de către reclaamntă numai a sumelor acceptate la decontare de Agenție și a obligației corelative a pârâtei de restituire a sumelor de bani reprezentând contravaloarea lucrărilor neacceptate la decontare.

Astfel, în principal, în baza acordului de voință al părților, se impunea admiterea acțiunii.

În subsidiar, instanța a supus analizei și admisibilitatea acțiunii reclamantului în afara contractului, respectiv în baza instituțiilor juridice ale îmbogățirii fără justă cauză a pârâtei, respectiv a plății nedatorate de către reclaamntă.

Cu privire la plata nedatorată, apreciază că instanța de fond în mod netemeinic a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile privitoare la inexistența datoriei și respectiv eroarea reclamantei la efectuarea plății. Așa cum s-a arătat deja, pârâta nu s-a apărat niciodată și nu a produs probe în sensul că ar fi executat efectiv și nu doar scriptic acele lucrări, ci doar a invocat faptul că în conformitate cu contractul inițial încheiat în formă scrisă între părți, aceasta nu poate fi ținută răspunzătoare față de poziția unui terț contractual.

Dimpotrivă, urmare ultimelor verificări în teren, s-a constatat din nou că există neconcordanță între ceea ce scriptic s-a pretins a fi executat și ceea ce faptic s-a stabilit în teren. Având în vedere faptul că potrivit înțelegerii părților, documentele scriptice s-au întocmit și plata s-a efectuat înaintea verificărilor efective din teren, devine evident faptul că reclamantul a fost în eroare cu privire la întinderea reală a

obligației de plată pe care o avea, astfel că s-a făcut o plată parțial nedatorată, în cuantumul pretins. În acest fel, pârâta încasând suma de 60.460,20 Ron, s-a îmbogățit fără justă cauză, astfel că solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, admiterea pretențiilor reclamantului și obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată la fond și în recurs.

Intimata SC S. SA a formulat întâmpinare (f.6-10), prin care solicită menținerea întru-totul a sentinței recurate, respingere recursului ca inadmisibil, nefondat, ilegal și abuziv, în ceea ce privește obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele motive:

In fapt, prin sentința recurată, instanța în mod temeinic și justificat a respins acțiunea reclamantul, deoarece a reținut faptul că nu sunt întrunite condițiile de drept ale plății nedatorate, raportat la prev.art.993 alin.1,art.969, art.973 și 974 C.cuv.

In ceea ce privește plata nedatorată, art.993 alin.1 Cod civil, prevede clar condițiile de existență ale plății nedatorate, condiții ce trebuie întrunite în mod cumulativ, respectiv, nașterea raportului juridic în temeiul căruia acipiensisul va fi obligat la restituire este condiționată de întrunirea celor 3 condiții: prestația să fi avut semnificația juridică a unei plăți, datoria pentru stingerea căreia s-a făcut plata să nu existe și plata să fi fost făcută din eroare.

Instanța de fond, în mod temeinic și legal, a reținut faptul că în speța nu sunt întrunite 2 din cele 3 condiții de existență a Plății nedatorate, dat fiind faptul că din însăși declarația martorului Berchet Bogan (f.110 dosar de fond) - persoana însărcinată cu supravegherea tehnică a execuției lucrărilor, din partea reclamantului- recurent, "primăria achita facturile emise de societatea pârâtă, abia după ce dirigintele de șantier aviza situații de lucrări";, aspect care exclude eroarea, cu atât mai mult cu cât achizitorul și-a rezervat dreptul de a supraveghea desfășurarea lucrărilor și de a stabili conformitatea lor cu specificațiile din anexele la contract.

Pe lângă acest fapt, reclamantul-recurent și-a asumat pe deplin responsabilitatea în legătura cu exactitatea documentelor și a oricăror alte informații furnizate executantului, precum și pentru dispozițiile și livrările sale (art.11.6 contract), iar comisia de recepție avea obligația de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentația de execuție și cu reglementările in vigoare, iar in funcție de constatările făcute, achizitorul avea dreptul de a aproba sau de a respinge recepția (art. 16.3 contract). Așadar, plata nu putea fi făcuta fără observarea conformității lucrărilor, sub aspect cantitativ si calitativ, cu oferta tehnica, devenita parte a contractului, în baza art.8 .

Mai mult, pentru a justifica inexistenta datoriei, reclamantul a invocat refuzul de plata al Agenției de plați pentru dezvoltare rurala si pescuit, element fără relevanta in raporturile stabilite intre părțile contractului de lucrări nr. 24/_ .

Contractul de finanțare prin programul SAPARD, încheiat de C. Local U. este un contract individual, cu totul separat de relațiile contractuale dintre SC S. SA si reclamanta ; așadar fata de SC S. SA, acest este un « res inter alios acta » cu toate efectele juridice, ce incumba acestui principiu.

Acest principiu este consacrat în art.973 Codul civil care prevede "Convențiile n-au efect decât între părțile contractante".

Acest act produce efecte numai față de autorii sau autorul actului, el neputând sa profite ori sa dăuneze actor persoane. Iar traducerea din latina a principiului = un

act încheiat între anumite persoane nici nu avantajează si nici nu dezavantajează pe altcineva.

Este inadmisibil că reclamanta invoca și susține ca temei al acțiunii sale și mai apoi in recurs, in locul temeiului contractual sau juridic, un temei extern fata de părțile contractante; reclamanta își sprijină acțiunea pe o părere terța, respectiv pe părerea nefundamentata tehnic si juridic, a autorității de implementare a proiectului SAPARD.

SC S. SA și-a executat întocmai obligațiile contractuale și pe parcursul

derulării contractului a ținut cont întotdeauna de părerea Achizitorului (C. Local

U. ); drept pentru care unele situații de lucrări au fost modificate, pentru a fii acceptate de achizitor și doar ulterior s-au emis facturile aferente și s-au efectuat plățile. In acest sens se menționează faptul că borderourile de producție și procesele verbale de lucrări au fost semnate de reprezentanții ambelor părți

În ceea ce privește cuantificarea pretențiilor reclamantei, nu se face dovada cuantumului acestora, respectiv cum a ajuns reclamanta la suma de 60.460,20 lei.

Mai mult decât atât, reclamanta solicita în acțiunea introductiva și pretenții referitoare la dobânzi, fără a le cuantifica.

Oricine pretinde un drept trebuie să dovedească existența acestuia, căci altfel dreptul său este lipsit de orice eficiență juridică; în practica, a nu dovedi un drept este ca și cum acesta nu ar exista: idem est non esse et non probări. Aceasta învederează importanța capitală a probei în cadrul raporturilor juridice.

Conform Codului Civil, în privința sarcinii probei, acesta dispune că: " cel ce face o propunere în fața judecații trebuie să o dovedească". Dacă reclamantul nu-și dovedește afirmațiile, i se va respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, pentru că ceea ce nu s-a dovedit este considerat că nu există.

Prin urmare, solicită respingerea recursului ca netemeinic, nefondat si inadmisibil, abuziv chiar, și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

In drept, invocă dispozițiile art. 115 si următoarele din Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă n. 481/2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de reclamantul C. Local al comunei U. împotriva sent.civ.nr.8790 din 11 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.nr._, pe care a casat-o în întregime, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bistrița-Năsăud, Secția a II-a Civilă, complete specializate în litigii cu profesioniști.

Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că pretențiile ce formează obiectul prezentului dosar derivă din contractul de lucrări nr.24 din data de_ având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării de "Alimentare cu apă"; a C. U., jud.Bisrița-Năsăud.

Astfel cum se menționează în preambulul contractului, acesta a fost încheiat în temeiul OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, între C. Local U. și reprezentat de primar în calitate de achizitor și

S.C. S. SA în calitate de executant (f.3 dosar fond).

Potrivit prev.art.286 din OUG nr.34/2006, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.77/2012 "Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea

unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante și nu de către judecătorie.

Având în vedere acest considerent, instanța în baza prev.art.312 alin.7 Cod proc.civ. a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare secției specializate din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Primind cauza spre rejudecare a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița- Năsăud sub nr._ .

Pârâta SC S. SA a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, nefondată, ilegală și abuzivă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că aceasta hotărâre de admitere a recursului recurentei- reclamante nu i-a fost comunicată, drept pentru care nu are cunoștință de conținutul și argumentația/fundamentarea ei juridică, după care pârâta reiterează susținerile din întâmpinările formulate anterior.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține starea de fapt ce va fi redată în continuare.

Între reclamantă și pârâtă a fost încheiat contractul de lucrări nr. 24/0_, prin care pârâta s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină lucrarea de

"Alimentare cu apă potabilă în comuna U., jud. Bistrița - Năsăud";, iar reclamantul s-a angajat să plătească prețul de 2.329.533,21 lei.

Fondurile necesare executării proiectului "Alimentare cu apă potabilă în comuna U., jud. Bistrița - Năsăud";, au fost asigurate prin Programul SAPARD, în

temeiul unui contract de finanțare încheiat între reclamantul C. local U. și Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.

În speță, datoria reclamantului, asumată prin contractul de finanțare, de a supune devizele și situațiile de lucrări unei noi avizări, ulterioare acceptării la plată a acestora și achitării prețului către executant, nu poate crea în sarcina pârâtului, parte a contractului de lucrări, dar terț față de contractul de finanțare, obligația restituirii unei părți din sumă, ca urmare a refuzului de decontare emis de Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit. Se observă că obligația de plată din contractul nr. 24/0_ nu a fost însușită de reclamant sub condiția obținerii acceptului de decontare din partea Agenției de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, iar emiterea facturilor de stornare pe parcursul executării contractului de lucrări nu probează schimbarea înțelegerii dintre părți cu privire la acest aspect.

În ceea ce privește celelalte două condiții, se constată că acestea nu sunt îndeplinite în speță. Astfel, așa cum rezultă din declarația martorului Berechet Bogdan, însărcinat cu supravegherea tehnică a execuției lucrărilor, din partea reclamantului, primăria achita facturile emise de societatea pârâtă abia după ce dirigintele de șantier aviza situațiile de lucrări, aspect care exclude eroarea, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 14.3-(1) din contract achizitorul și-a rezervat dreptul de a supraveghea desfășurarea execuției lucrărilor și de a stabili conformitatea lor cu specificațiile din anexele la contract.

În consecință în cauză nu poate fi vorba de o plată nedatorată în condițiile în care pârâta a efectuat lucrările la care s-a obligat prin contractul încheiat iar plata nu

s-a făcut din eroare pentru că reclamantul a știut ce a plătit respectiv contravaloarea lucrărilor executate și verificate de dirigintele de șantier.

Pentru considerentele menționate, tribunalul văzând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de disp. art. 993-994 cod civil vechi pe care este întemeiată în drept cererea introductivă, instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C. LOCAL AL C. U. PRIN P., cu sediul în U., S. P., nr. 74, Jud. Bistrița Năsăud în contradictoriu cu pârâta SC S. SA, cu sediul în T. M., S. M. V.

, nr. 36, Jud. M. .

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. V. T. E.

Red/dact: CV/HVA

_ / 4 ex

← Decizia civilă nr. 925/2013. Acțiune în pretenții comerciale		Decizia civilă nr. 7444/2013. Acțiune în pretenții comerciale →

Sentința civilă nr. 515/2013. Acțiune în pretenții comerciale

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 515/2013. Acțiune în pretenții comerciale