Sentința civilă nr. 942/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.942/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: C. C. GREFIER: T. B.
Pe rol fiind examinarea acțiunii formulată de către reclamanta
S.C. SA S.R.L. în contradictoriu cu pârâta C. B. PRIN
P., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei, d-l avocat Tuluc Călin Marin, dosar și reprezentantul pârâtei, d-l avocat Negru P. a Liviu, ambii cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a depus la dosar la data de 15 martie 2013, de către pârâtă, întâmpinare însoțită de acte anexă.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.397 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei. Solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea studierii întâmpinării depuse la dosar de către pârâtă.
Se constată că în cuprinsul întâmpinării, s-a invocat de către pârâtă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat
C. de soluționare a prezentului litigiu.
Reprezentantul pârâtei arată că susține excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul reclamantei arată că, raportat la prevederile art. 286 din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice, competența materială de soluționare a prezentului litigiu aparține Tribunalului Specializat C., solicitând respingerea excepției invocate și reținerea cauzei spre judecare.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale invocate de către pârâtă.
T R I B U N A L U L,
Prin cererea înregistrată la data de 14 februarie 2013 în dosarul cu nr. de mai sus, reclamanta SA S. a chemat-o în judecată pe pârâta C. B., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 44.640 lei inclusiv TVA cu titlu de debit principal, la plata penalităților de întârziere calculate conform contractului până la momentul plății efective a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a susținut că a încheiat cu pârâta la data de 2 decembrie 2008 un contract de prestări servicii nr.97, pe o durată de 17 zile, cu posibilitate de prelungire.
În baza acestui contract pârâta se obliga să presteze servicii de consultanță în vederea elaborării dosarului de finanțare Măsura 322, obținerea de avize și acorduri pentru studiile de fezabilitate și asistență tehnică pe perioada evaluării dosarului de finanțare de către CRPDRP Satu Mare.
Reclamanta susține că avea și obligația de a depus dosarul de finanțare la OJPDRP C. la data de 19 decembrie 2009 și că, în schimbul prestațiilor sale, pârâta s-a obligat să-i achite prețul de
36.000 lei la care se adăuga TVA, adică 42.840 lei, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului.
S-a mai arătat că în ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta și-a îndeplinit obligațiile asumate, fapt atestat prin procesul-verbal nr.1096/_ și că, drept urmare, la data de_ a emis factura nr.29 în valoare de 44.640 lei reprezentând prețul stabilit contractual.
Pârâta a refuzat să achite prețul, comunicându-i reclamantei adresa nr.580/_, în conformitate cu care susținea că nu există nici o relație contractuală între cele două părți și că procesul-verbal nr.1096/_ nu este un proces-verbal de recepție.
Reclamanta a susținut că a depus repetate eforturi în vederea finalizării contractului încheiat cu pârâta, comunicându-i acesteia la data de 2 august 2012 extrasul de cont nr.997 bazat pe factura nr.29/_, solicitându-i acesteia să-și onoreze obligațiile în termen de 5 zile de la primire. În plus, în data de_ pârâta a fost invitată la conciliere directă la sediul societății de avocatură L.
, M., S. & A. în conformitate cu disp. art.7201C.pr.civ.
Neachitarea de către pârâtă a contravalorii serviciilor prestate impune, conform aprecierilor reclamantei, obligarea acesteia la plata unor penalități de întârziere de 0,01% din preț, în baza disp. art.12 din contractul de prestări servicii, penalități care au început să curgă de la data de 31 august 2012, fiind în cuantum de 44,6 lei pe fiecare zi de întârziere.
Creanța este apreciată de către reclamantă ca fiind certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate disp. art.286 alin.1 din OUG nr.34/2006, art.46 Cod comercial și art.274 C.pr.civ.
Pârâta C. B. a depus la dosar la data de 15 martie 2013 întâmpinare, invocând pe cale de excepție necompetența materială a Tribunalului Specializat C. de soluționare a litigiului, prin raportare la disp. art.158 coroborate cu prev. art.2 pct.1 și prev. art.1 pct.1 C.pr.civ., solicitând declinarea competenței de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei C. -N. .
Totodată, s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive prin raportare la disp. art.20, 21 și 23 din Legea nr.215/2001, excepția prescripției dreptului la acțiune prin raportare la prevederile contractuale, pe fond solicitându-se respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată.
În ședința publică din data de 28 martie 2013, verificându-și din oficiu, prin raportare la disp. art.158 coroborate cu prev. art.1591C.pr.civ., competența materială de soluționare a cererii deduse judecății, prin raportare și la disp. art.286 din OUG nr.34/2006, tribunalul va dispune declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de reclamantă împotriva pârâtei, în favoarea Tribunalului C. - Secția contencios administrativ și fiscal. Aceasta întrucât obiectul cererii dedusă judecății îl reprezintă pretenții pecuniare formulate de reclamanta SC SA S. împotriva pârâtei întemeiate pe contractul de prestări servicii nr.97/_ și pe dispozițiile OUG nr.-34/2006, încheierea contractului făcându-se cu luarea în considerare a acestui act normativ, contractul având caracterul unui contract de achiziții publice, astfel încât pretențiile formulate de către prestator se
impun a fi analizate din perspectiva normei legale invocate.
Potrivit dispozițiilor art. 286 din OUG nr.34/2006, astfel cum au fost modificate prin OUG nr.77/27 noiembrie 2012, procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
Legiuitorul a înțeles prin OUG nr.77/2012 să modifice competența materială de soluționare a litigiilor având obiectul reglementat de disp. art.286 din OUG nr.34/2006, conferind tribunalului, secției de contencios administrativ din cadrul acestuia, competența să soluționeze în primă instanță aceste litigii, care anterior modificării erau date în competență tribunalului specializat, respectiv secțiilor comerciale ale tribunalelor.
Întrucât cererea dedusă judecății a fost înregistrată pe rolul instanței după data la care a fost modificată competența materială prin OUG nr.77/2012 și ținând cont de disp. art.2 alin.1 pct.4 C.pr.civ. conform cărora tribunalele judecă în primă instanță și acele litigii date în competență prin legi speciale, instanța specializată va dispune declinarea competenței de soluționare în favoarea tribunalului C. .
Solicitarea pârâtei de a se dispune declinarea competenței de soluționare a litigiului în favoarea judecătoriei, prin raportare la disp. art.1 pct.1 C.pr.civ., se impune a fi înlăturată, întrucât judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile în afara celor date de lege în competența altor instanțe.
Ori, în cazul în speță, în declinarea competenței nu are relevanță valoarea obiectului cererii dedus judecății, ci norma specială reglementată de legea specială în materie, respectiv OUG nr.34/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. de soluționare a cererii formulate de reclamanta SC
SA S., excepție invocată de pârâta C. B. și, în consecință:
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâta în favoarea Tribunalului C.
.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 martie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. C. T. B.
Red.CC/MM 2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 764/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 982/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
