Decizia civilă nr. 982/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ Nr. 982/R
Ședința publică din 25 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. P.
J. ecător M. H.
J. ecător C. G.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurentele A. DE
D. I. ADI M., cu sediul în B. M., str. Gh. Ș., B. P., C. 12-15, județul M. și C. R. PRIN C. LOCAL AL C. R. L. PRIN M. V. ÎN C. DE P., cu sediul în comuna R., nr. 67, județul
M., împotriva sentinței civile nr. 383/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești, în contradictoriu cu intimatul O. S. DE SUS PRIN C. LOCAL R. L. PRIN I. V. ÎN C. DE P., având ca obiect pretenții.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ și_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 383/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosar nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta A. de D. I. ADI M., cu sediul în localitatea B.
M., str. Gh. S., nr. 46, birou parter cam. 12-15, județul M. în contradictoriu cu pârâții C. R., prin primar si prin C. local al comunei R., cu sediul in localitatea R., str. P., nr. 67, județul M. si O. S. de Sus, prin primar si prin C. local al orașului S. de Sus, cu sediul in localitatea S. de Sus, nr. 981, județul M. si in consecință a fost obligată pârâta C. R. sa plătească reclamantei suma de 15.356 lei reprezentând cotizația comunei pentru anii 2009 - 2011.Totodată, a fost obligat pârâtul O. S. de Sus să plătească reclamantei suma de 10.000 lei reprezentând parte din cotizația orașului pentru anii 2009 - 2010. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la instanță la data de_ sub nr._, reclamanta A. de D. I. ADI M., cu sediul în localitatea B.
M., str. Gh. S., nr. 46, birou parter cam. 12-15, județul M. în contradictoriu cu pârâții C. R., prin primar si prin C. local al comunei R., cu sediul in localitatea R., str. P., nr. 67, județul M.
si O. S. de Sus, prin primar si prin C. local al orașului S. de Sus, cu sediul in localitatea S. de Sus, nr. 981, județul M. a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța, în urma analizări probelor să oblige pârâta
C. R. să plătească reclamantei suma de 15.356 lei reprezentând cotizația comunei pentru anii 2009 - 2011 și pârâtul O. S. de Sus să plătească reclamantei suma de 13.673 lei reprezentând parte din cotizația orașului pentru anii 2009 - 2010.
În motivarea acțiunii
, reclamanta a arătat că prin actul constitutiv al Asociației de D. I. ADI-M. s-a constituit această formă de asociere pentru dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de apă și canalizare în conformitate cu prevederile legii 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La această formă de asociere au participat mai multe unități administrativ teritoriale din cadrul județului M., între care și pârâții O.
S. de Sus, prin C. local al orașului S. de Sus, respectiv primarul orașului și C. R., prin C. local R. și primarul comunei.
În ce privește pârâta C. R., prin C. local R. și primarul comunei se arată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 20 din_ și ulterior prin Hotărârea nr.30 din data de_ s-a aprobat pentru comuna R., adeziunea la ADIL M., obligațiile asumate conform statului, actului constitutiv și a hotărârilor adoptate în cadrul asociației, precum și împuternicirea expresă a reprezentantului C. ui local R. în adunarea generală a ADI M. a domnului Mîrza V., primar al comunei, urmând ca acesta să reprezinte interesele comunei în adunarea generală și la activitățile asociației, să voteze și să semneze în numele și pe seama C. ui local R. .
Drept urmare, s-a stabilit în funcție de numărul de locuitori al unității administrativ teritoriale cotizația ce trebuie achitată, care variază de la an la an, fiind în scădere de la 1,2 lei/locuitor în anul 2009, la 1 leu locuitor în anul 2010, ajungând în prezent la 0,6 lei/locuitor, astfel că cotizația restantă pentru anii 2009, 2010 și 2011 este de 15.356 lei.
În cadrul ședințelor adunării generale a ADI M. s-a votat și aprobat favorabil și în unanimitate bugetele pe anii 2009, 2010 și 2011 și cotizația pe acești ani a comunei R., astfel revenindu-i suma de 15.356 lei pe acești trei ani.
Pentru această suma s-au emis către C. local al comunei R. somații, înștiințare de plată și extrase de cont, respectiv facturile nr.375376/_ pentru suma de 4.332 lei, factura nr.49/_ pentru suma de 6.124 lei și factura nr.87 /_ pentru suma de 4.899 lei, în total suma de 15.356 lei, facturi care nu au fost refuzate la plată sau restituite, dar nici achitate până în prezent.
Ca urmare a neconformării comunei R. la prevederile Statului și Asociației, s-a acordat un timp de recuperare a creanțelor prin Hotărârea nr. 7/2010, apoi prin hotărârea 5/201 s-a acordat un termen maximal de plată al cotizațiilor, iar prin Hotărârea nr. 5/2012 s-a aprobat excluderea pentru neplata cotizației din calitatea de membru a C. ui local R. deoarece nu
și-a îndeplinit prevederile stabilite.
În concluzie, comuna R. nu a respectat termenul maximal de recuperare a sumelor restante în conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr. 5/2012 și nu a făcut nici un virament potrivit ultimului extras de cont.
Aceasta nu a achitat nici o parte din suma datorată, chiar dacă a semnat atât actul de constituire cât și actele de adiționare prin primarul comunei și a fost de acord cu plata acelei cotizații.
În ce privește pârâtul O. S. de Sus, prin C. local S. de Sus și primarul orașului, se arată următoarele:.
Prin Hotărârea nr. 23 din 29.08.207 și ulterior prin Hotărârea nr.25 din data de_ s-a aprobat pentru orașul S. de Sus, adeziunea la ADIL M.
, obligațiile asumate conform statului, actului constitutiv și a hotărârilor adoptate în cadrul asociației, precum și împuternicirea expresă a reprezentantului C. ui local S. de Sus în adunarea generală a ADI M. a domnului I. Ș., primar al orașului, urmând ca acesta să reprezinte interesele localității în adunarea generală și la activitățile asociației, să voteze și să semneze în numele și pe seama C. ui local S. de Sus.
Drept urmare, s-a stabilit în funcție de numărul de locuitori al unității administrativ teritoriale cotizația ce trebuie achitată, care variază de la an la an, fiind în scădere de la 1,2 lei/locuitor în anul 2009, la 1 leu locuitor în anul 2010, ajungând în prezent la 0,6 lei/locuitor, astfel că cotizația restantă pentru anii 2008, 2009 și 2010 este de 13.673 lei.
În cadrul ședințelor adunării generale a ADI M. s-a votat și aprobat favorabil și în unanimitate bugetele pe anii 2008, 2009 și 2010 și cotizația pe acești ani a orașului S. de Sus, astfel revenindu-i suma de 13.673 lei pe acești trei ani.
Pentru această suma s-au emis către C. local al orașului S. de Sus somații, înștiințare de plată și extrase de cont, respectiv facturile nr.1261317/_ pentru suma de 800 lei, factura nr.1261335/_ pentru suma de 700 lei, factura nr.375378/_ pentru suma de 6.977 lei și factura nr.52/_ pentru suma de 5.196 lei, în total suma de 13.673 lei, facturi care nu au fost refuzate la plată sau restituite, dar nici achitate până la introducerea prezentei acțiunii.
Ca urmare a neconformării orașului S. de Sus la prevederile Statului și Asociației, s-a acordat un timp de recuperare a creanțelor prin Hotărârea nr. 7/2010, apoi prin hotărârea 4/2011 s-a acordat un termen maximal de plată al cotizațiilor, iar prin Hotărârea nr. 4 din_ s-a aprobat excluderea pentru neplata cotizației din calitatea de membru a C. ui local S. de Sus deoarece nu și-a îndeplinit prevederile stabilite.
În concluzie, orașul S. de Sus nu a respectat termenul maximal de recuperare a sumelor restante în conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr. 5/2012 și nu a făcut nici un virament potrivit ultimului extras de cont.
În drept, au fost invocate prevederile Codului de procedură civilă, prevederile Noului Cod Civil, ale Legii 215/2001 republicată a Administrației publice locale.
În probațiune, s-au depus înscrisuri.
Prin Ordinul de Plată nr. 71 din_ s-a achitat taxa de timbru aferentă prezentei acțiunii în sumă de 1.772,16 lei și s-a depus timbru judiciar în valoare de 5 lei, astfel că acțiunea a fost legal timbrată.
Pârâtul O. S. de Sus, prin C. local al orașului S. de Sus, respectiv primarul orașului, deși legal citat nu a fost reprezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare, însă la data de_ depune la dosar o cerere prin care arată că prin O.P. nr. 268 din_, din care comunică o copie, a fost plătită parțial datoria orașului S. de Sus către ADI M., reprezentând cotizația de membru, respectiv suma de 3.673 lei, mai având de achitat o sumă restantă de 10.000 lei, pe care se obligă să o depună în cel mai scurt timp în funcție de fondurile disponibile în bugetul local.
În temeiul art. 242 C.pr.civ. solicită judecarea cauzei în lipsa reprezentantului legal de la dezbateri.
Pârâta C. R., prin C. local R. și primarul comunei, deși legal citată nu a fost reprezentată în instanță, însă la data de_ depune la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea pretențiilor solicitate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinării, se arată că prin Hotărârea nr. 20 din_ se aprobă aderarea comunei R., prin C. local al comunei, reprezentat de primar, care urmează să reprezinte interesele comunei R. .
Cotizația restantă s-a stabilit în funcție de numărul de locuitori al unității administrativ teritoriale care variază de la an la an, comunei R. revenindu-i suma de 15.356 lei. Însă, în conformitate cu Legea 241/2006 art. 2 alin. 4 - în localitățile rurale se poate organiza, după caz, numai serviciul de alimentare cu apă, cu condiția asigurării colectării apelor uzuale prin alte sisteme individuale - nu se poate spune că este vorba de o monitorizare, gestionare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare.
C. R. are sistem centralizat de alimentare cu apă, utilitate implementată prin programul SAPARD, din anul 2006, doar că e nevoie de o extindere a acestei rețele. În momentul de față se lucrează la implementarea unui proiect de canalizare și stație de epurare, proiect finanțat prin Ordonanța nr.7. Punerea în funcțiune a acestei utilități este estimată în luna ilie a acestui an. Conform proiectului rețeaua de canalizare nu acoperă toate suprafețele locuibile ale comunei, la fel ca și în cazul rețelei de apă e nevoie de o extindere a rețelei de canalizare spre toate traseele necesare.
Potrivit statului asociației sursele de finanțare a investițiilor pot fi fonduri nerambursabile acordate de UE sau instituții financiare, fonduri de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ale asociațiilor, fonduri proprii sau atrase ale operatorului. De aici rezultă că fondurile sunt și de la UE la care comuna R. are interdicție.
Ca urmare a acestei interdicții consideră că procedurile încheiate între ADI-M. și comuna R. sunt nule. Mai mult apreciază că nu doresc să plătească aceste cotizații anuale pentru că ADI-M. nu a realizat nici o lucrare la conductele de apă din localitate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 C.pr.civ.
Analizând întreg ansamblul probator prin prisma dispozițiilor legale în vigoare, prima instanță reține următoarele:
Prin actul constitutiv al *Asociației de D. I. ADI-M. * s-a constituit această formă de asociere pentru dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de apă și canalizare în conformitate cu prevederile legii 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La această formă de asociere au participat mai multe unități administrativ teritoriale din cadrul județului M., între care pârâtul O. S. de Sus, prin C. local al orașului S. de Sus, respectiv primarul orașului.
Ulterior, respectiv la data de 13.10.208 prin Hotărârea nr.30 s-a aprobat modificarea actului constituțional al ADI-M., fiind înscriși noi membrii, inclusiv C. R., prin C. local R. și primarul comunei.
De comun acord s-a hotărât ca fiecare asociat să plătească o cotizație anuală până la sfârșitul lunii ianuarie a anului următor.
Cu toate acestea O. S. de Sus nu și-a achitat cotizația corespunzătoare astfel că prin hotărâri succesive, în fiecare an s-a stabilit ca acest asociat să-și achite datoria, ultima dată prin Hotărârea nr.5/_ .
Potrivit acesteia, dar și facturilor emise prin cea cu nr.1261317/_ trebuia achitată suma de 800 lei, factura nr.1261335/_ suma de 700 lei, factura nr.375378/_ suma de 6.977 lei și factura nr.52/_ suma de
5.196 lei, în total suma de 13.673 lei.
In cursul judecății pârâtul a achitat suma de 3.673 lei, rămânând neachitată diferența de 10.000 lei, ceea ce duce la concluzia că pârâtul a recunoscut pretențiile reclamantei.
În ce o privește pe pârâta C. R., potrivit aceleiași hotărâri, însă în baza altor facturi și anume cea cu nr.375376/_, trebuia să achite suma de
4.332 lei, factura nr.49/_ suma de 6.124 lei și factura nr.87 /_ suma de 4.899 lei, în total suma de 15.356 lei.
Aceasta nu a achitat nici o parte din suma datorată, chiar dacă a semnat atât actul de constituire cât și actele de adiționare prin primarul comunei și a fost de acord cu plata acelei cotizații.
Dimpotrivă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pe motiv că unitatea administrativ teritorială a sistem centralizat de alimentare cu apă, utilitate implementată prin programul SAPARD, din anul 2006, doar că e nevoie de o extindere a acestei rețele. În momentul de față se lucrează la implementarea unui proiect de canalizare și stație de epurare, proiect finanțat prin Ordonanța nr.7.
Potrivit statului asociației sursele de finanțare a investițiilor pot fi fonduri nerambursabile acordate de UE sau instituții financiare, fonduri de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ale asociațiilor, fonduri proprii sau atrase ale operatorului. De aici rezultă că fondurile sunt și de la UE la care comuna R. are interdicție.
Ca urmare a acestei interdicții consideră că procedurile încheiate între ADI-M. și comuna R. sunt nule. Mai mult apreciază că nu doresc să plătească aceste cotizații anuale pentru că ADI-M. nu a realizat nici o lucrare la conductele de apă din localitate.
Contrar acestor susțineri instanța are în vedere dispozițiile art.969 potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
In consecință comuna R. este obligată să-și achite datoriile asumate prin încheierea unui act autentic, prin reprezentantul legal.
Cu privire la motivele invocate prin întâmpinare, aceasta are posibilitatea ca de comun acord cu societatea ADI-M. să rezilieze actele încheiate, lucru pe care trebuia să-l facă la momentul în care au apărut acele probleme.
Față de considerente expuse și în temeiul art.969 C.civ., 1073 C.civ., care prevede că orice creditor are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și art 1091 C.civ. potrivit căruia obligațiile se sting prin plată, judecătoria a admis acțiunea conform dispozitivului sentinței, reținând faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurenta C. R., prin care a solicitat în temeiul art. 304 ind.1 și 304 pct.9 cod pr.civ., modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată .
În motivare, se arată în esență că, în mod nelegal, prima instanță a obligat-o la plata sumei de 15.356 lei reprezentând cotizația comunei pentru anii 2009 - 2011, în condițiile în care, conform art. 2 alin.4 din Legea nr. 241/2006 "În localitățile rurale se poate organiza, după caz, numai serviciul de alimentare cu apă, cu condiția asigurării colectării apelor uzate prin alte sisteme individuale.";, astfel că nu se poate spune că este vorba de o monitorizare, gestionare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare.
C. R. are sistem centralizat de alimentare cu apă, fiind racordate 400 de gospodării, utilitate implementată prin programul SAPARD, din anul 2006, doar că este nevoie de o extindere a acestei rețele. În prezent se implementează și un proiect de canalizare și stație de epurare, care, însă, nu acoperă toate suprafețele locuibile ale comunei, fiind necesară o extindere a rețelei.
Conform art.17 lit.b din Statutul Asociației de dezvoltare intercomunitară ADI M., "sursele de finanțare a investițiilor pot fi fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană sau de instituții financiare, fonduri de la bugetul de stat, de la bugetele locale ale asociaților, fondurile proprii sau atrase ale operatorului/operatorilor";, rezultând că fondurile sunt și de la UE la care comuna R. are interdicție la accesarea oricăror fonduri, datorită fostei conduceri, în urma căreia trebuia să înapoieze sumele primite prin programul SAPARD . În aceste condiții, procedurile încheiate de A. de dezvoltare intercomunitară ADI M. și comună sunt nule.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs, în termenul legal și recurenta A. de D. I. ADI M., prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul de a se dispune obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată aferente de 1772,16 lei, reprezentând taxa de timbru.
În motivare, se arată în esență că, în mod nelegal, prima instanță a reținut faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, în condițiile în care prin acțiunea introductivă s-a solicitat expres și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și sub toate
aspectele, în condițiile art. 304 ind.1 Cod Procedură Civilă, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul reține următoarele:
de D. I. ADI M. a fost înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001, a Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a H.G. Nr. 855 / 2008.
Legea nr. 51/2006 - legea serviciilor comunitare de utilități publice este legea specială aplicabilă în raport cu O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, care este, în această situație, legea generală.
Dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 prevăd că "Asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice se constituie și dobândesc personalitate juridică potrivit prevederilor
O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații." Totodată, teza finală a alin.
(3) prevede că "Hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor administrative și intră sub incidența prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004";. Art. 10 alin (10) din aceeași lege, prevede că
"Hotărârile adunărilor generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ.";, iar potrivit alineatului 9 al acestui articol, modul de organizare și de funcționare a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice se stabilește prin actul constitutiv și statutul asociației, pe baza actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru.
Asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile comunitare de utilități publice sunt structuri de cooperare intercomunală create în numele și în interesul colectivităților locale de pe raza unităților administrativ-teritoriale membre, prin intermediul cărora se asigură cadrul instituțional de cooperare, colaborare, promovare și susținere a intereselor comune ale acestora cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la înființarea, funcționarea, exploatarea, reabilitarea, modernizarea sau, după caz, dezvoltarea sistemelor de utilități publice aferente acestor servicii
Hotărârile adunării generale adoptate potrivit competențelor și atribuțiilor transferate în responsabilitatea asociației, cu respectarea actului constitutiv, a statutului și a actelor normative în vigoare, sunt obligatorii pentru toate unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației.
Astfel cum rezultă din reglementarea legală, raporturile dintre unitățile administrativ-teritoriale membre în cadrul asociației se bazează pe principiul autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor de interes comun.
Voința de asociere s-a făcut în scopurile prevăzute la art. 4 din statut, respectiv: ";în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional, destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după
caz, a sistemelor de utilități publice aferente serviciului de mai sus, pe baza strategiei de dezvoltare a Serviciului.";
La aceasta a aderat ca asociată și recurenta C. R. care a fost de acord cu statutul asociației și obligația de a plăti o cotizație stabilită de adunarea generală.
În cadrul ședințelor adunării generale a ADI M. s-a votat și aprobat favorabil și în unanimitate bugetele pe anii 2009, 2010 și 2011 și cotizația pe acești ani a comunei R., astfel revenindu-i suma de 15.356 lei pe acești trei ani.
Recurenta C. R. nu contestă cuantumul cotizației restante, aceasta invocând nulitatea procedurilor încheiate între ADI-M. și comuna R., având în vedere faptul că există interdicția comunei de a accesa fonduri europene, iar sursele de finanțare ale asociației pot fi și fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană.
Conform art. 11 lit.b din Statutul Asociației de dezvoltare intercomunitară ADI M., depus la dosar, asociații au obligația să plătească cotizația anuală, stabilită anual de adunarea generală, plata urmând să se facă până la 30 ianuarie a fiecărui an pentru anul curent, iar potrivit art. 23 alin.2 lit.e din statut, consiliul director, care este organul executiv de conducere al Asociației, format din președintele Asociației și încă 6 membri numiți de adunarea generală, pe o perioadă de 4 ani, în relația cu asociații, monitorizează plata cotizației anuale de către aceștia la bugetul Asociației și decide măsurile care urmează să fie luate împotriva asociaților care nu și-au achitat cotizația datorată în termenul prevăzut de prezentul statut. Sursele de venit ale Asociației sunt, printre altele și cotizațiile asociaților, conform statutului,
Prin Hotărârea nr. 5/_ a Asociației de dezvoltare intercomunitară ADI M., pentru nerespectarea obligației de plată a cotizației anuale aferente anilor 2009-2011, recurenta C. R. a fost exclusă din asociație, dispunându-se totodată ca sumele restante cu titlu de cotizație anuală să fie recuperate până la data de_, în caz contrar, se vor demara procedurile de recuperare pe cale judecătorească.
Existența statutului denotă grija legiuitorului ca asociațiile să se conducă după un set de reguli stabilite pentru buna funcționare a acestora. Nerespectarea statutului atrage un climat de instabilitate la nivelul funcționării asociației și, în ultimă instanță, acest lucru echivalează cu modificarea de facto a prevederilor statutului în virtutea căruia a fost acordata personalitatea juridică a asociației.
Astfel, obligația asociaților de plată a cotizației anuale asumată prin statut și adoptarea de către reclamantă a Hotărârii nr. 5/_, ori a Hotărârii nr.5/_ privind termenul maximal de plată a cotizațiilor de către membrii asociați restanțieri și consecințele neplății(art.1-art.7), depuse la dosar, sunt legale și statutare, reprezentând măsuri pentru asigurarea resurselor patrimoniale ale asociației, în realizarea scopului înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului respectiv de care beneficiază asociații. De altfel, aceste hotărâri nu au fost contestate de către pârâți.
Prevederile art.20 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art.22 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, art.11
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificate de Romania și art.40 din Constituția României, consacră dreptul la libertatea de asociere. Din analiza acestor prevederi, rezultă, indubitabil, că de esența acestui drept este faptul că o persoana poate deveni membru al unei asociații numai dacă își exprimă voința în acest sens.
Odată exprimată voința, persoana în cauză își asumă obligațiile statutare, aspect ce rezultă din reglementarea invocată, astfel că motivul de nulitate al procedurilor privind aderarea sa la asociație și a actelor emise în exercitarea drepturilor și asumarea obligațiilor izvorâte din statutul acestei asociații, invocat de recurenta C. R. nu poate fi primit.
Având în vedere faptul că asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile comunitare de utilități publice se constituie prin asocierea voluntară a unităților administrativ-teritoriale interesate, ținând cont de faptul că recurenta C. R. a aderat la această asociație, însușindu-și statutul acesteia, în mod corect prima instanță a dispus obligarea sa la plata sumei de 15.356 lei reprezentând cotizația comunei pentru anii 2009 - 2011, astfel că tribunalul, în temeiul prevederilor art 312, C pr civilă va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de C. R. împotriva sentinței civile nr. 383/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosar nr. _
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta A. de D. I. ADI M., tribunalul reține că, potrivit acțiunii introductive, reclamanta a solicitat expres obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În aceste condiții, prima instanță în mod greșit a reținut faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Astfel, potrivit art.274 cod pr.civ., partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Reclamanta a cerut cheltuielile de judecată justificate prin plata taxei de timbru de 1772,16 lei, conform ordinului de plată depus la dosar(f.109 -dosar de fond).
În aceste condiții, pârâtele, fiind în culpă procesuală, vor fi obligate, în temeiul acestor dispoziții legale, să plătească reclamantei suma de 1772,16 lei, cheltuieli de judecată solicitate.
Astfel, în baza art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., se va admite recursul declarat de reclamanta A. de D. I. ADI M., se va modifica în parte sentința recurată, cu consecința schimbării în parte a sentinței primei instanțe și a inserării obligării pârâtelor C. R. și O. S. DE SUS la achitarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cuantum de 1772,16 lei, în aplicarea prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ.; se va menține restul dispozițiilor sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de C. R. PRIN P., cu sediul în comuna R., str. P., nr. 67, județul M., împotriva sentinței civile nr. 383/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești.
Admite recursul declarat de A. DE D. I. ADI M., cu sediul în B. M., str. Gh. Ș., B. P., C. 12-15, județul M., împotriva sentinței civile nr. 383/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești, pe care o modifică în sensul că:
Obligă pârâtele C. R. și O. S. DE SUS să plătească reclamantei A. DE D. I. ADI M. suma de 1772,16 lei cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. P.
M.
H.
C.
G.
G. ier,
H.
Red. C.G./Tred. C.G.
_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND L. B.
← Sentința civilă nr. 942/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 139/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|