Sentința civilă nr. 6459/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
cod operator 4204
R. TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
SENTINȚA CIVILĂ NR.6459
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S.
- judecător
G. ier: C. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii, având ca obiect pretenții, promovată de reclamanta SC L. R. S. prin administrator judiciar C. I. DE I. S. I. A. , cu sediul în B., sector 4, I. T. F., nr. 9 - 11, bl. 6, sc. A, et. 1, ap. 7, în contradictoriu cu pârâta SC L. P. I. 2. S. prin administrator judiciar C. I. DE I. M. R. , cu sediul în B.
M., str. N. I., nr. 1, ap. 35, județul M., și chemata în garanție SC E. P. SA, cu sediul în B. M., str. I. M., nr. 38, județul M. .
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de_, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de_, apoi la data de_, apoi la data de_, iar apoi la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.
T.
Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta S.C. L. R. S.R.L. B. a chemat in judecata pe pârâtele SC L.
P. 2. S. B. M. si E. P. SA B. M. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligate pârâtele sa plăteasca reclamantei suma de 1.710.479,41 lei reprezentând prețul contractului scadent si neachitat, 158.206,4 lei penalități de intârziere calculate conform art. 10 din contract, 108.770,07 lei dobânda legala aferentă anului 2006, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii se arată că în fapt, la data de_ între subscrisa
S.C. L. R. S. în calitate de Executant și S.C. L.T.C. P. 2. S. în calitate
de Beneficiar a fost încheiat Contractul de subantrepriză nr. 71 denumit în continuare "Contractul";.
Părțile au stabilit prin art. I din contract "Obiectul Contractului"; respectiv "Beneficiarul încredințează în subantrepriza către Executant, care acceptă și se obligă să o execute, prin organizarea mijloacelor necesare și a gestiunii pe propriul risc (mai puțin riscurile apărute prin forța majoră, care vor trebui să fie comunicate în timpul cel mai scurt către reprezentantul antreprenorului general) realizarea la cheie, fără vicii, a lucrărilor de instalații, conform documentației de execuție (anexele la prezentul contract) și HAHO 3000, lucrări ce se vor realiza la obiectivul "Kaufland B. M. ";, inclusiv procurarea materialelor și utilajelor, conform atelierelor ofertante de către Executant conform caietului de sarcini _";.
Cât privește stabilirea prețului contractual și a termenelor de plată au fost reglementate prin art. 6 și art. 7 din Contract, în sensul că prețul contractual este de 820.000 euro plus TVA aferent, iar "Facturarea se va face în următoarele tranșe:
10% la semnarea contractului de cele două părți;
10 % după realizarea instalațiilor externe;
35% după livrarea echipamentelor principale;
25% după verificarea instalațiilor;
15% după probarea funcționalității;
5% după prezentarea unei scrisori de garanție bancară.
În vederea acceptării la plată s-a prevăzut în mod expres că facturile trebuiau aprobate de reprezentanții S.C. E. P. SA prin reprezentanții săi pe șantier ing. Fodor Remus și ing. Filip M., plata urmând să fie efectuată în termen de 30 de zile de la data predării facturii.
Pentru nerespectarea termenului de plată a facturilor, părțile au convenit prin art. 10 din Contract introducerea unei clauze penalizatoare astfel încât: "beneficiarul datorează penalități de 0,25% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea facturii neplătite la termenul prevăzut până la limita de 5% din valoarea facturii.
Urmare a finalizării obiectului contractului, în data de_ a fost semnat Procesul Verbal de recepție finală prilej cu care a fost constituită o comisie formată din reprezentanții S.C. E. P. SA B. M. și Kaufland R., care a procedat la "evaluarea situației tehnice a lucrării care trebuie predată și a posibilității de punere în funcțiune";.
În motivarea acțiunii se mai arată că, în ciuda faptului că s-a finalizat proiectul, realizând inclusiv lucrările de remediere și finalizare, astfel cum au fost precizate la momentul întocmirii Procesului Verbal de recepție finală întocmit în data de_, pârâta S.C. L. P. 2. S. nu și-a respectat obligația contractuală de a achita contravaloarea lucrărilor, așa cum s-a obligat prin art. 7 din contractul de subantrepriză nr. 71/2005 modificat prin Act Adițional.
Aceeași situație înțelege să o manifeste pârâta S.C. L. P. 2. S. și cu prilejul concilierii care a avut loc la sediul cabinetului de avocat Nagy Botoș C.
, prilej cu care, deși nu contestă debitul principal, nu reușește să facă dovada bunei sale credințe din care să rezulte demersurile pe care le-au făcut în vederea recuperării debitului de la S.C. E. P. SA.
Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de_ pârâta SC E. P.
SA a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă invocând
exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea întâmpinării se arată ca obiectul acțiunii a fost centrat asupra unei pretenții pecuniare decurgând dintr-un raport juridic comercial, situație în care reclamanta și-a respectat, chipurile, obligația procedurală de determinare a calității procesuale a părților litigante (legitimatio ad causam), desemnând atât titularul dreptului de a acționa, cât și persoanele împotriva cărora se poate exercita acțiunea.
Plecând de la definiția calității procesuale pasive, respectiv persoana pârâtului este acea persoană despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății, calitatea procesuală pasivă aparținând celui față de care se poate realiza interesul dedus judecății este evident că pârâta de rândul 2, nefiind parte contractantă, obiectul cererii precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantei, nu pot fi realizate în contra sa.
La data de_ pârâta SC L. P. 2. S. a formulat cerere de
chemare in garanție a SC E. P. SA
, solicitând instanței admiterea cererii de chemare in garanție si în măsura admiterii acțiunii introductive de instanță sa fie obligată pârâta SC E. P. SA la plata sumelor de bani la care ar fi urmat sa fie obligata pirita SC L. P. 2. S. față de reclamantă în condițiile in care SC L. P. 2. S. ar cădea in pretenții.
În motivarea cererii de chemare în garanție pârâta arată că antrepriza generală a lucrărilor la obiectivul "Kaufland B. M. "; a fost contractată de către SC E. P. SA, care la rândul ei a subcontractat diverse părți din lucrare de către alți antreprenori, care au executat lucrările în nume propriu sau au subcontractat la rândul lor lucrările sau părți din acestea către subantreprenori.
Lucrările de instalații în speță au fost contractate de la antreprenorul general SC E. P. SA, de către SC L. P. 2. S. în calitate de antreprenor și ulterior au fost subcontractate către subantreprenorul SC L. R. S.
La rândul ei SC L. R. S. a subcontractat lucrările cu SC Stangl Instalații S., care a ajuns să fie executantul în fapt al lucrărilor, însă acest aspect are relevanță doar pentru precizarea exactă a cadrului contractual în care au fost executate lucrările.
Prin contractul de subantrepriză nr. 71/_, care prevede obligația SC L. R. SA de a executa "la cheie, fără vicii"; lucrările de instalații la obiectivul "Kaufland R. S. "; se instituie practic un mecanism de coordonare
și verificare a lucrărilor atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ de către reprezentanții antreprenorului general SC E. P. SA- art. 7 și 16 din contract.
Dincolo de acest aspect, toate plățile care s-au făcut de către SC E. P. SA, către SC L. P. 2. S. în contul lucrărilor executate de către SC L. R.
S., prin subantreprenor, au fost virate imediat către SC L. R. S., dovadă fiind extrasele de cont și ordinele de plată care atestă efectuarea viramentelor.
În ceea ce privește SC L. P. 2. S., aceasta a facturat către SC E.
P. SA sumele solicitate de către SC L. R. S., însă aceasta a fost returnată de către SC E. P. SA, cu mențiunea că ar fi nejustificată.
Poziția constantă a SC L. P. 2. S. a fost aceea că problema stabilirii cantităților de lucrări real executate, a valorii acestora și problema deconturilor trebuie soluționate cu participarea tuturor părților implicate, sens în care a și procedat la convocarea la conciliere a SC E. P. SA pentru a avea punctul de vedere al acestei societăți față de lucrările executate către SC
L. R. S. - prin subantreprenorul ei, la obiectivul "Kaufland B. M. ";, însă SC E. P. SA nu s-a prezentat la conciliere.
Prin procesul verbal de recepție, (semnat atât de reprezentantul SC E.
P. SA, cât și de cei ai SC L. R. S. și Stangl Instalații S. ), SC E. P. SA a predat către beneficiarul SC Kaufland R. SCS lucrările executate - cu o listă de obiecțiuni anexă la procesul verbal, însă câtă vreme lucrările au fost predate către beneficiar se impune ca proporțional cu admiterea acțiunii principale să fie admisă și cererea de chemare în garanție.
Cu privire la acțiunea reclamantei, la aceeasi dată pârâta SC L. P. 2.
S. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea actiunii solicitând și
cheltuieli de judecată.
In motivarea întâmpinării pârâta arată că după cum arată și reclamanta în motivarea acțiunii, prin art. 7 alin. 2 din contract, părțile au instituit o procedură de verificare și aprobare a facturilor de către doi ingineri de specialitate angajați ai SC E. P. S. care după verificarea cantităților de lucrări și a calității acestora trebuiau să aprobe facturile. Prin această modalitate antreprenorul general asigura supravegherea și controlul lucrărilor executate, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.
Facturile care stau la baza formulării acțiunii nu au fost verificate și aprobate în procedura instituită prin contract.
Mai mult, pentru a fi emise legal și contractual, facturile trebuiau să aibă la bază fie o situație de lucrări verificată și confirmată la plată de către reprezentanții antreprenorului și beneficiarului, fie procese verbale încheiate pe faze de lucrări conform contractului, care la art. 16, prevede că recepția fiecărei faze de lucrări va fi făcută atât cantitativ cât și calitativ de către reprezentantul antreprenorului general SC E. P. SA și de către cel al beneficiarului.
În speță s-a formulat o acțiune în pretenții pentru plata acestor facturi anterior semnării proceselor verbale de recepție între pârâta-antreprenor și reclamantă-executant care să ateste cantitățile de lucrări și calitatea acestora, sens în care pârâta înțelege să invoce în primul rând excepția prematurității acțiunii, iar în măsura în care instanța va trece peste prima excepție invocată, înțelege să pună în discuție excepția de neexecutare a contractului.
Practic, în absența proceselor verbale de recepție de mai sus semnate fără obiecțiuni nu se poate discuta despre exigibilitatea obligației de plată.
Pârâta S.C. L. P. 2. S. mai arată în întâmpinare că a decontat către reclamantă toate sumele pe care le-a încasat de la SC E. P. SA, însă în lipsa documentelor justificative și a aprobării facturilor de către antreprenorul general, SC L. P. 2. S. nu avea ce demersuri să facă către antreprenorul general pentru plățile solicitate de către reclamantă - context în care afirmațiile reclamantei referitoare la "dovada"; bunei credințe sunt fără suport, atât din prisma prevederilor art. 1899, alin. 2 din Codul civil, cât și a considerentelor arătate mai sus.
În loc să-și execute propriile obligații contractuale, pentru a crea cadrul necesar efectuării tuturor plăților de către antreprenorul general, reclamanta a preferat să solicite plata debitului pe calea somației de plată și să procedeze la executarea silită cambială a două bilete la ordin.
În speță s-a procedat la executarea silită cambială - care a făcut obiectul dosarului execuțional nr. 267/2006, al executorului judecătoresc Tănase Gheorghe, cu sediul în B., str. Piața Națiunilor unite, nr. 3 - 5 bl. A, sc. A, et. 2 ap. 15.
Potrivit pct. 334 - 337 din Normele cadru nr. 6/1994, creditorul care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de cea cauzală și invers.
Raportat la considerentele de mai sus, acțiunea bazată pe raportul fundamental dintre părți - respectiv prezenta acțiune în pretenții este inadmisibilă.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta afirmă că procesul verbal încheiat cu ocazia concilierii s-ar fi recunoscut debitul principal, sens în care ne vedem nevoiți a face precizarea că nu s-a contestat existența "unui debit"; - fără a preciza cuantumul acestuia și nu s-a recunoscut "debitul principal"; așa cum eronat afirmă reclamanta.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta SC E. P. SA a solicitat
instanței respingerea cererii de chemare in garanție în pricipal ca inadmisibilă
și in subsidiar ca nefondată pentru următoarele considerente:
Pârâta de rândul 1, titulara cererii de chemare în garanție, a nesocotit prevederile art. 109 alin. 2 coroborat cu art. 7201alin. 1 Cod pr. civilă, în sensul în care nu a demarat procedurile prealabile existenței unui litigiu, respectiv nu a convocat pârâta de rândul 2 și nu i-a comunicat acesteia în scris pretențiile și temeiul lor legal, precum și înscrisurile doveditoare pe care se sprijină acestea. Astfel, în cauză operează o excepție peremtorie, dirimantă,
absolută și de fond. Prevederile art. 60 - 63 Cod pr. civilă nu elimină dispozițiile invocate de către subscrisa societate, care fiind de ordin procedural, au caracter imperativ și de strictă aplicare.
Cu privire la fundamentarea pretențiilor, pârâta 1 menționează că în principiu nu se poate pronunța asupra unei sume care nu a fost cuantificată, fiind evident că cererea de chemare în garanție, în temeiul art. 61 Cod pr. civilă trebuie făcută în condițiile de formă aferente cererii de chemare în judecată și astfel în conformitate cu art. 112 pct. 3 Cod pr. civilă titulara cererii ar trebui să indice obiectul cererii și valoarea sa, iar potrivit dispozițiilor art. 112 pct. 4 Cod pr. civilă temeiurile de drept pe care se fundamentează raportul obligațional.
Sub aspectul subsidiar al apărării învederează instanței că între părți a existat un raport juridic în formă simplificată având ca obiect efectuarea de către pârâta de rândul 1 a unor lucrări de instalații la obiectivul "Kaufland B.
M. ";. În acest sens, pârâta de rândul 1 a emis factura nr. 5741909/_, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcții montaj magazin Kaufland
B. M., în cuantum total de 4.490.000 lei. Conform centralizatorului de plăți pe care pârâta de rândul 1 îl depune anexat, în perioada_ -_ au fost efectuate plăți în cuantum de 4.234.442,93 lei, rămânând un sold de 255.557,07 lei. Din acest sold a fost reținută suma de 163.343,13 lei reprezentând contravaloarea unor facturi emise de către pârâta de rândul 2 față de pârâta de rândul 1 pentru obiectivul identificat mai sus.
Mai mult decât atât, în prezent datorită unor deficiențe cantitative și calitative a lucrărilor realizate de câtre pârâta de rândul 1, au fost refuzate de către beneficiarul investiției plățile aferente lucrărilor executate necorespunzător.
Cu privire la întâmpinarea pârâtei SC E. P. SA reclamanta SC L.
R. S. a formulat răspuns prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive de pârâtă a SC E. P. SA motivat de următoarele :
Potrivit art. 7 alin. 2 din Contractul de subantrepriză nr. 71/2006 se prevede în mod expres ca "toate facturile vor fi aprobate de reprezentanții S. C.
E. project S.A. - ing Fodor Remus și ing. Filip M. .
Un alt argument care a fost invocat în ceea ce privește directa implicare a SC E. P. SA atât în supravegherea modului în care s-au efectuat lucrările și pe cale de consecință în facturarea acestora, se desprinde din corespondența existentă între părți, respectiv adresa nr. 5892/_ .
În cuprinsul adresei menționate anterior pârâta SC E. P. SA precizează la punctul 4 că în conformitate cu "Cap. IV art. 7 confirmarea facturii trebuie făcută în scris de reprezentantul SC E. P., iar la punctul 6 din adresă se menționează faptul că "Recepția fiecărei faze de lucrări va fi făcută în scris atât cantitativ cât și calitativ de către reprezentanții E. P. și Kaufland conform cap. VII, art. 16";.
Prin urmare, arată reclamanta, părțile invocate în cererea de chemare în judecată sunt izvorâte dintr-un contract sinalagmatic, ceea ce este de natură să confere părților atât drepturi dar și obligații, ceea ce este valabil și în cazul pârâtei SC E. P. SA.
În condițiile în care aceasta avea dreptul să verifice lucrările efectuate de reclamantă și mai ales să confirme la plată facturile emise, consideră că la acest moment este obligată să justifice întârzierile la plată, cu atât mai mult cu cât este de notorietate faptul că beneficiarul final a intrat în proprietatea obiectivului stabilit în contractul de antrepriză desfășurând activități comerciale.
Reclamanta a formulat răspuns si cu privire la întâmpinarea pârâtei SC
L. P. 2. S.
arătând că excepțiile de prematuritate a actiunii, de inadmisibilitate a acesteia și de neexecutare a contractului sunt nefondate și neintemeiate motivat de urmatoarele :
Pârâta înțelege să invoce excepția prematurității apreciind că în cazul dedus judecății nu putem vorbi despre exigibilitatea obligației de plată raportat la absența proceselor verbale de recepție.
Apreciază că nu se poate reține nici una dintre aprecierile făcute de către pârâtă, respectiv caracterul exigibil al creanței este evident, mai mult decât atât însăși pârâta apreciind prin intermediul apărărilor pe fond și prin cererea de chemare în garanție că de fapt obiectul contractului de antrepriză a fost finalizat și există chiar și un Proces Verbal de recepție finală a lucrării, chiar dacă în acesta se fac anumite mențiuni asupra remedierii unor lucrări.
În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii raportat la principiul potrivit căruia cel care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de acțiunea cauzală și invers, reclamanta precizează că în cuantumul pretențiilor ei nu se regăsește suma care a fost încasată prin intermediul executării silite cambiale, fapt care a determinat-o la promovarea prezentei acțiuni în pretenții.
Un alt aspect pe care instanța trebuie să-l rețină, față de argumentarea pârâtei în susținerea excepției prematurității acțiunii este acela al caracterului comercial al cauzei și prin urmare o astfel de excepție nu se poate pune în discuție doar raportat la prevederile art. 7201Cod pr. civilă prin care legiuitorul a instituit obligativitatea concilierii prealabile.
Reclamanta arată că în același sens are în vedere și dispozițiile art. 109 alin. 2 Cod pr. civilă în care se prevede în mod expres că sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Reclamanta mai arată că întrucât la dosarul cauzei a atașat înscrisuri din care rezultă că între părți a fost îndeplinită procedura prealabilă a concilierii, mai mult, părțile întâlnindu-se și semnând un proces verbal în cadrul căruia se face vorbire de punctul de vedere exprimat exprimat față de obiectul convocării la conciliere, consideră ca neîntemeiată și inadmisibilă excepția prematurității
acțiunii astfel cum a fost ea invocată și argumentat de pârâta SC L. P. 2. S.
.
În ceea ce privește excepția de neexecutare a contractului reclamanta arată că pârâta nu înțelege să facă susțineri pe acest aspect, s-a limitat doar la invocarea excepției, iar în cadrul ședinței de judecată din data de_ o califică ca fiind o excepție care se impune a fi unită cu fondul întrucât în vederea soluționării acesteia se impune a fi administrate dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 2 Cod pr. civilă în sensul de a uni excepția cu fondul.
În probațiune
s-au depus contractul de antrepriză, actele care au fost emise in baza acestui contract, procese verbale, facturi si actele de corespondență a părților in privința derulării si executării contractului, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile și a unei expertize în constructii.
În ceea ce privește excepțiile invocate in cauză, prin încheierea de ședință
din data de_, instanța a admis exceptia lipsei calitătii procesuale pasive de pârâtă a SC E. P. SA raportat la cererea de chemare in garantie.
De asemenea a respins exceptia inadmisibilitătii
cererii de chemare în garanție raportat la prev art. 720 ind.1 Cod pr.civilă.
Excep ția prematurității cererii de chemare în judecată a fost unită cu fondul
cauzei iar pentru excepțiile de neexecutare a contractului și excepția inadmisibilității invocate de SC L. P. 2. S. instanța a stabilit că acestea vor fi analizate pe fondul cauzei nefiind excepții procesuale.
Prin sentința civilă nr.470 din 26 m artie 2008 pronunțată de Tribunalul
Maram ureș, Secția com ercială de contencios adm inistrativ și fi scal s-a admis
acțiunea
formulată de reclamanta S.C. L. R. S.R.L. împotriva pârâtei S.C.
L. P. I. 2. S.R.L. (fosta S.C. L. P. 2. S.R.L.) și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de:
- 1.710.749,41 lei reprezentând diferență de preț contractual scadent și neachitat;
- 141.138,73 lei - penalități de întârziere calculate conform art. 10 din contractul nr. 71/_ ;
- 101.280,80 lei - dobânda legală pentru perioada _ | - _ | ; |
- 131.173,40 lei - dobânda legală pentru perioada _ | - _ | . |
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 59.233,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 27.813,45 lei - onorar de avocat, 22.964 lei taxă de timbru, 6.188 - onorar expertiză contabilă și 2.268 lei - onorar expertiză tehnică în construcții.
A fost respinsă cererea de chem are în garanție form ulată de pârâta S.C.
L. P. I. 2. S.R.L. împotriva chematei în garanție S.C. Euro P. SA cu sediul în B. M., str. I. M. nr. 38.
A fost obligată pârâta S.C. L. P. I. 2. S. să plătească chematei în garanție suma de 9.900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.
Pentru a hotărî astfel T. a reținut următoarele:
"
Pretențiile formulate de reclamantă în prezenta cauză se întemeiază pe clauzele contractului de subantrepriză încheiat între reclamantă și pârâta SC L.
P. 2. S. sub nr. 71/_ ( fila 39 vol.l ) pentru efectuarea unor lucrări de instalatii la magazinul Kaufland B. M. .
Contractul de subatrepriză a fost semnat doar de către reclamantă și pârâta SC L. P. 2. S. fără a fi semnat sau contrasemnat de către chemata în garanție SC E. P. SA.
În temeiul art. 981 Cod civil, clauzele obișnuite dintr-un contract se subînțeleg, deși nu sunt prevăzute expres în acesta.
În literatura de specialitate contractul de antrepriză este definit ca acel contract în baza căruia o parte, numită antreprenor, se obligă față de altă parte, numită client, să execute în mod independent și pe riscul său, o anumită lucrare, în schimbul unui preț.
Analizând prevederile art. 1489 - 1490 Cod civil, în raporturile dintre antreprenor și subantreprenor se aplică regulile prevăzute pentru antrepriză, subantreprenorul având în cadrul acestui raport rolul de antreprenor.
În speță reclamanta are rol de antreprenor iar pârâta are rol de client, raportul contractual existând doar între aceștia.
Prin urmare raportul contractual s-a stabilit între reclamantă și pârâta SC L. P. 2. S. .
Este adevărat că in conformitate cu art.7 din contract s-a convenit de către părți ca toate facturile emise în executarea acestuia să fie aprobate de către reprezentanții SC E. P. SA însă în opinia noastră această clauză nu poate antrena răspunderea acestei societății pentru neexecutarea sau executarea culpabilă a contractului având in vedere ca art. 969 cod civil stabilește care este legea părților - respectiv contractul care are această putere doar între părțile contractante.
Pe de altă parte în conformitate cu pricipiul relativității actului juridic acesta poate fi opus decât semnatarilor si nu poate fi opus terților.
Din actele si probele administrate rezultă că in baza unui contract comercial în formă simplificată, fapt recunoscut de către pârâtă și chemata în garanție, respectiv a unei înțelegeri verbale neconcretizate în scris, și a faptului că chemata în garanție a fost antreprenorul general a lucrărilor efectuate la magazinul Kaufland B. M., unele din facturile emise de catre reclamamtă în executarea contractului au fost achitate de către chemata în garanție prin intermediul pârâtei. Acest fapt rezultă și din expertiza contabilă efectuată în cauză ( fila 56 și următoarele din vol.lll).
Astfel s-a stabilit prin expertiza întocmită că din valoarea totală a contractului pârâta a achitat până la momentul efectuării expertizei suma de 1.559.338,35 lei, aceeasi fiind suma pe care a achitat-o chemata în garanție ulterior pârâtei. Diferența de preț neachitată este de 1.710.749,41 lei conform aceleiași expertize.
Prin același contract în art. 8 s-a prevăzut ca plata să se facă în termen de 30 zile de la emiterea predării facturii.
Această clauză contractuală nu poate fi interpretată în sensul ca cele 30 de zile să fie calculate de la data aprobării facturii de către reprezentanții SC E.
P. SA ,prevederile contractuale fiind clare din acest punct de vedere.
În consecință, la data promovării prezentei acțiuni creanța era scadentă.
În conformitate cu prevederile art. 982 din Codul civil, clauzele contractului se interpretează unele prin altele, ori coroborând art. 7 cu art. 8 din contract se poate observa că părtile nu au făcut nici o legătură între cele două clauze si nu au conditionat data scadentei de aprobarea facturilor de catre persoanele prevăzute in contract.
De altfel părtile nu au prevăzut nici sancțiunea ce urmează a fi aplicată în cazul nesemnării facturilor de către aceste persoane.
Astfel instanța consideră că această clauză a fost prevazută doar pentru a asigura parțile că antreprenorul general va lua la cunoștință despre facturile emise pentru ca eventual, ulterior să-i poată fi opuse în baza altor raporturi juridice.
În ceea ce privește exceptia de neexecutare a contractului
invocată de către pârâtă instanta constata că în conformitate cu art. 16 din contract s-a stabilit ca recepția fiecărei faze de lucrări să se facă atât calitativ cât și cantitativ de către antreprenorul general și de către beneficiarul final fără ca de această recepție să fie conditionată plata facturilor emise pentru lucrările efectuate.
Din modalitatea de redactare a contractului rezultă că între plata facturilor și recepția pe faze nu există legătură, nefiind condiționate una de alta. Se mai invocă de către pârâtă că la momentul verificarii lucrărilor s-au constatat unele neajunsuri în executie fapt pentru care s-a stabilit un termen
pentru remedierea situației ceea ce nu s-a realizat in opinia sa.
Astfel, contractul nu a fost finalizat și in consecință pârâta este îndreptățită să refuze plata contravalorii contractului în baza exceptiei invocate. Cu referire la acest aspect instanța constată că apărările pârâtei sunt nefondate și nesusținute de probe având în vedere ca prin Procesul verbal de recepție la terminarea lucrarilor si punere in functiune incheiat sub nr. 01 la data de_ depus la dos la fila 205 (volumul III) s-a constatat de catre comisia de recepție că lucrările respectă prevederile proiectului, s-a propus
admiterea recepției clădirea fiind functională.
Acelasi aspect este relevat și de către concluziile expertizei în construcții efectuată in cauză ( fila 195 si următoarele Vol.lll). Mai mult expertul în construcții arată că remedierile consemnate în procesul verbal de receptie nu împietează asupra functionării magazinului, contravaloarea acestora fiind de 9357,25 EUR instanța apreciind că, raportat la valoarea integrală a diferenței de preț neachitat, este infimă si nu poate justifica un refuz de plată din partea pârâtei motivat de neexecutarea contractului.
Oricum, din expertiză rezultă că remedierile consemnate in procesul verbal au fost efectuate ulterior de catre SC E. P. SA, fapt necombătut de către pârâtă.
Pentru aceste considerente instanța constată că în speță nu sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi admisă exceptia de neexecutare a contractului respectiv neexecutarea partială a obligației (acele remedieri constatate in procesul verbal de receptie finala) nu este suficient de importantă pentru a justifica un refuz de plată a prețului din partea pârâtei.
În ceea ce privește exceptia prematuritatii acțiunii
raportat la faptul că receptia finală nu a fost efectuată, având in vedere remedierile constatate prin procesul verbal amintit anterior și care nu s-au realizat în opinia pârâtei, astfel că obligatia de plata nu este scadentă, instanța constată că aceasta nu are suport legal si nici probator având în vedere considerentele expuse mai sus, scadența facturilor nefiind condiționată de alte aspecte iar de la data emiterii acestora trecând mai mult de 30 zile.
Aceeași este concluzia și în situația excepției inadmisib ilității acțiunii
invocate de către pârâtă motivat de faptul ca anterior promovarii prezentei, reclamanta a procedat la valorificarea biletelor la ordin emise de către pârâtă prin procedura executării cambiale pornită in dos executional 267/2006 al executorului judecătoresc Tănase Gheorghe în spetă fiind incidente art. 334- 337 din Normele cadru 6/1994 care arată că creditorul care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de actiunea cauzală.
Cu referire la această exceptie s-a probat in dosarul cauzei, inclusiv cu expertiza contabilă efectuată, că în cuantumul pretențiilor formulate de către reclamantă nu sunt incluse sumele încasate prin procedura executării cambiale";.
Prin Decizia nr.225/2008 pronunțată de Curtea de Apel C. Secția Comercială, de contencios adm inistrativ și fiscal în dosarul nr._
s-a respins apelul declarat de pârâta SC L. P. I. 2. S. în privința soluției pronunțate asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC
L. R. S. .
În schimb, s-a admis în parte apelul declarat de pârâta SC L. P. I.
2. S. împotriva sentinței nr.470/2008 pe care a desființat-o numai în partea referitoare la soluția asupra cererii de chemare în garanție și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe numai asupra acestui aspect.
Pentru a decide trimiterea spre rejudecare a cererii de chemare în garanție, Curtea a reținut că soluția dată acestei acțiuni nu a fost motivată în nici un mod.
Decizia Curții de Apel C. nr.225/2008 a rămas irevocabilă prin
respingerea de către Înalta Curte - Secția Com ercială a recursurilor declarate
în cauză prin decizia nr.397/_ .
De asemenea, contestația în anulare formulată de pârâta L. a fost respinsă de Înalta Curte - Secția Comercială prin decizia nr.4506/_, pronunțată în dosarul nr._ .
În rejudecare, cererea de chem are în garanție a fost înregistrată pe rolul T. ui M. - Secția comercială de contencios administrativ și fiscal (actualmente, Secția a II-a, de contencios adm inistrativ și fiscal) sub dosar nr._ *.
Deși, din punct de vedere procesual raportul juridic se leagă între persoana care a formulat cere de chemare în garanție (care are practic calitatea de reclamantă) și chemata în garanție (care are calitatea de pârâtă), la cererea acestor două părți părți, T. a dispus citarea, pentru opozabilitate și a reclamantei inițiale, SC L. R. S., prin lichidator judiciar
S. I. A. .
Analizând actele și lucrările dosarului, T. reține următoarele: I.
În primul rând, trebuie precizat că raporturile juridice dintre părți s-au născut sub imperiul Codului comercial de la 1887 și al Codului civil de la 1865. După cum se știe, în materie comercială se pot folosi, în caz de litigiu,
anumite mijloace de probă specifice activității comerciale.
Art.46 Cod comercial reglementa ca mijloace de plată specifice facturile acceptate, corespondența, telegramele și registrele comerciale.
Desigur, la aceste mijloace de probă trebuie adăugate celelalte mijloace de probă admise în dreptul civil: expertiza, prezumțiile, mărturisirea.
II.
Pentru dezlegarea chestiunilor litigioase din speță, trebuie să se țină cont și de statuările cu putere de lucru judecat din dosarul nr._ referitoare la acțiunea introductivă (principală) de instanță.
După cum se știe, în concepția legiuitorului Codului civil de la 1865, puterea de lucru judecat era reglementată ca un mijloc de probă, mai exact avea valoarea unei prezumții (art.1200 pct.4).
Prezumția de lucru judecat înseamnă, așadar, că ceea ce s-a rezolvat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus, fără posibilitatea dovezii contrare, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.
Din acest punct de vedere, ea vine să faciliteze probațiunea în cadrul judecății, asigurând celeritatea procedurii judiciare, prin respectarea autorității de lucru judecat.
Or, din considerentele sentinței civile nr.470/2008 rezultă că chemata în garanție SC E. P. SA (actualmente SC Jussio P. SA) a avut calitatea de antreprenor general al lucrărilor efectuate la magazinul Kaufland din B. M. .
De asemenea, existența raportului juridic contractual dintre reclamanta inițială SC L. R. SA și pârâta SC L. P. I. 2. (fosta L. P. 2. S. ) a fost stabilit cu putere de lucru judecat; tot cu putere de lucru judecat s-a stabilit
că pe temeiul contractului de subantrepriză pârâta datorează reclamantei suma de 1.710.749,41 lei reprezentând diferență de preț contractual scadent și neachitat.
Chemata în garanție neagă existența unei relații contractuale cu pârâta, afirmând în concluziile scrise din_ că nu există niciun raport juridic care să poată servi drept temei al obligației pretinse ei.
În schimb, T. achiesează la teza pârâtei potrivit cu care a existat o relație contractuală tripartită: antreprenor general (chemata în garanție), antreprenor (pârâta) și subantreprenor (reclamanta inițială), care presupunea că executantul subantreprenor să emită facturi pentru lucrările executate către antreprenor, iar acesta la rândul său să refactureze lucrările către antreprenorul general.
La finalul circuitului contractual, antreprenorul general urma să factureze lucrările către beneficiarul SC Kaufland R. SCS.
În primul rând, chiar contractul de subantrepriză nr.71/_ prevede la art.7 că toate facturile emise de executant (reclamanta inițială) vor fi aprobate de reprezentanții SC E. P. SA (f. 41 fond vol. I, dosar nr._ ), iar la art.16 din actul adițional nr.1/_ se stipulează că recepția fiecărei faze de lucrări va fi făcută, atât cantitativ cât și calitativ, de către reprezentantul SC E.
P. SA și de către reprezentantul Kaufland R. SCS (f. 43-44 fond vol. I, dosar nr._ ).
Rezultă că atât beneficiarul antreprenor L. (în ceea ce privește aprobarea facturilor) cât și subantreprenorul L. (în ceea ce privește recepția lucrării) s-au obligat față de un terț la contract să execute o prestație în favoarea acestuia.
Acest mecanism este asemănător contractului denumit în doctrină
"Stipulația pentru actul"; care se constituie într-o excepție veritabilă de la principiul relativității efectelor actului juridic.
În al doilea rând, trebuie observat care era scopul contractului de subantrepriză nr.71/_, plecând de la premisa dovedită irefragabil în speță că chemata în garanție avea calitatea de antreprenor general.
Astfel, beneficiarul final al lucrărilor de instalații, care au format obiectul contractului de subantrepriză, la obiectivul Kaufland B. M., era firesc SC Kaufland R. SCS.
Este evident că ─ deși nu s-au depus decât extrase ale contractului (f.178 vol. I dosar nr._ *, respectiv f. 142-143 fond vol. I dosar _
), invocându-se de către chemata în garanție secretul comercial ─, că între chemata în garanție și SC Kaufland R. SCS s-a încheiat un contract de antrepriză, această calificare emanând chiar de la parte (f. 177 vol. I dosar nr._ *).
După cum se știe, în lipsa de stipulație contrară, în contractul de antrepriză de construcții, antreprenorul are dreptul să încredințeze executarea
unei părți din lucrare unor subantreprenori, încheind în acest sens, cu fiecare dintre ei, un contract de subantrepriză.
Trebuie precizat de asemenea că în raporturile dintre antreprenor și subantreprenor se aplică regulile prevăzute pentru antrepriză (art.1489-1490 Cod civil de la 1865), subantreprenorul având în cadrul acestor raporturi rolul de antreprenor.
Or, în ipoteza în care între chem ata în garanție și pârâtă nu ar fi existat un raport juridic contractual generat de un contract de antrepriză ,pârâta nu ar fi avut nicio legitimare juridică și, de altfel, niciun interes (de
vrem e ce m otivul determ inant al încheierii actului de com erț este acela al
obținerii de profit ) să încheie contractul de subantrepriză nr.71/2005 cu SC L. R. S. .
Cu alte cuvinte, în lipsa acordului chematei în garanție nu se putea
încheia contractul de subantrepriză nr.71/2005, iar situația juridică generată
de acest contract îi este pe deplin opozabilă, cu atât m ai m ult cu cât
executarea acestuia a fost verificată jurisdicțional.
Faptul că chemata în garanție și-a dat acordul la încheierea contractului de subantrepriză nr.71/2005 și implicit existența raportului comercial tripartit rezultă din corespondența purtată între părți: adresa nr.126/_ emisă de chemata în garanție în care se face vorbire despre definitivarea situației tricontractuale E. P. - L. - L. și despre faptul că plățile E. P. către L., respectiv către L. sunt condiționate de încasările lucrărilor efectuate de la beneficiar, respectiv Kaufland R. (f. 240-241 vol. II fond dosar nr._ ).
Relația comercială tripartită dintre părți rezultă și din restul corespondenței depuse la dosar (f. 246-266, 267-268, 286-291, vol. II fond dosar nr._ ).
6) De altfel, chiar chem ata în garanție prin întâm pi narea depusă în dosarul nr._ pentru termenul din_ a recunoscut că între părți a
existat un raport juridic în form ă sim plificată având ca obiect efectuarea de
către pârâtă a unor lucrări de instalații la obiectivul Kaufland B. M.
, însă chemata în garanție a recunoscut doar factura nr.5741909/_ în cuantum de 4.490.000 lei (f. 146-147 vol. I fond, dosar nr._ ).
III.
Practic, pârâta L. solicită obligarea chematei în garanție la plata facturii nr.5741911/_ în valoare de 1.763.436, 30 lei reprezentând contravaloarea lucrării de instalații la obiectivul Kaufland B. M. efectuate de subantreprenorul L. (f. 106 vol. I fond dosar nr._ ).
Este adevărat că această factură apare înregistrată la pârâtă și neînregistrată în contabilitatea chematei în garanție, conform anexa nr.65 la raportul de expertiză contabilă întocmită în primul ciclu procesual de către expertul judiciar Cziriac Ciprian Gavril (f. 163 vol. III fond, dosar nr._ 7).
Prin urmare, rezultă că această factură nu a fost acceptată expres de către chemata în garanție.
Cu toate acestea, T. apreciază că cererea de chemare în garanție
este întem eiată în parte pentru urm ătoarele considerente:
Potrivit expertizei contabile efectuate în cauză în primul ciclu procesual (f. 71 vol. III fond), pârâta L. a emis către chemata în garanție facturi acceptate în valoare totală de 7.963.775,90 lei (evidențiate în anexa 65, f. 163 vol. III fond, dosar nr._ 7 ), iar chemata în garanție a efectuat plăți în valoare de 7.711.918,85 lei (evidențiată în anexa 6, filele 91-92 vol. III, fond dosar nr._
).
E. ul Cziriac Ciprian Gavril a precizat că plățile de către chemata în garanție cuprind inclusiv plățile făcute direct furnizorilor care au emis facturile către pârâta L. ─ având în vedere procesele verbale de compensare și contractul de cesiune de creanță încheiate de cele două părți─ și, luând în considerare, facturile acceptate și încasările menționate rezultă un rest de plată datorat de chemata în garanție de 251.857,05 lei.
Cât privește factura 5741911/_, expertul a concluzionat că emiterea ei trebuie să se justifice numai pe baza unor lucrări efectuate.
T. notează că prin această factură pârâta L. practic a refacturat către chemata în garanție contravaloarea lucrărilor facturate de L. prin facturile nr.5553442/_, 5553453/_ și 55534457/_ (f. 106 vol. I dosar fond nr._ ).
Aceste facturi se regăsesc în anexa nr.1 la situația facturilor emise de L. către L. din raportul de expertiză contabilă întocmit la fond în primul ciclu procesual (f. 86 vol. III).
Conform aceleiași expertize contabile, rezultă că suma totală a plăților efectuate de L. către L. este de 1.559.338,35 lei și având în vedere facturile emise în valoare de 3.270.087,70 lei rezultă un rest de plată de 1.710.749,41 lei (f. 63 vol. III).
Bine a observat pârâta L. că apărarea chematei în garanție făcută prin întâmpinarea depusă în primul ciclu procesual la fond (f. 147 vol. I) potrivit cu care și-a îndeplinit integral obligația de plată a prețului aferent lucrărilor de instalații efectuate de pârâtă la obiectivul Kaufland B. M. nu poate fi primită. Astfel, cele trei facturi (evidențiate în factura 5741911) emise de L.
către L. sunt ulterioare facturii nr. 5741909/_, așa încât se poate trage concluzia logică-juridică că nu puteau fi cuprinse în factura din noiembrie 2005 facturi emise de subantreprenorul L. în anul 2006.
Chemata în garanție nu a dovedit în niciun fel că factura nr.5741911 a fost emisă pentru lucrări care au fost plătite anterior.
Singura rezervă făcută de expertul Cziriac Ciprian Gavril se referea la justificarea ei pe baza unor lucrări efectuate în concret.
Or, câtă vreme prin sentința civilă nr.470/2008 a T. ui M. s-a constatat că lucrările de instalații au fost executate, iar clădirea este funcțională, înseamnă că emiterea facturii de către pârâtă este justificată.
Cu alte cuvinte, dacă pe cale jurisdicțională s-a constatat că subantreprenorul L. ─ în raportul său juridic cu antreprenorul L. ─ și-a îndeplinit obligația de a executa lucrările de instalații la obiectivul Kaufland rezultă că și subantreprenorul L. ─ în raport cu antreprenorul general E. P.
— la rândul său și-a executat obligația de efectuare a acestor lucrări.
Această împrejurare rezultă din ambele expertize în construcții: cea efectuată de experta Mojolic Ana în primul ciclu procesual (f. 195-211 vol. III, fond), precum și cea întocmită de experta Filip Denisa în prezenta cauză (f. 8- 15 vol. II).
Pe de altă parte, din expertiza contabilă efectuată de expert M. Tivadar în prezenta cauză (f. 19-29 vol. II dosar) rezultă că antreprenorul general SC
E. P. SA a încasat de la beneficiarul SC Kaufland R. SCS suma de 15.219.150,06 lei, iar totalul sumelor decontate de către antreprenorul general către antreprenorul SC L. P. I. 2. S. a fost de 7.711.918,85 lei.
Cum în suma decontată nu se regăsește și contravaloarea facturilor emise de subantreprenorul L. și refacturate de antreprenorul L. către antreprenorul general rezultă că chemata în garanție datorează suma de 1.710.749,41 lei.
În caz contrar, chemata în garanție s-ar îmbogății fără justă cauză câtă vreme pentru lucrările executate de antreprenorul L. nu ar plăti diferența de preț.
Suma de 1.710.749,41 lei reprezintă debitul principal la care a fost obligată pârâta L. să o plătească reclamantei L., T. ținând cont de natura specifică a cererii de chemare în garanție care presupune posibilitatea părții care ar cădea în pretenții să solicite de la o altă persoană despăgubiri pentru obligația ce a fost stabilită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească.
Cât privește dobânzile solicitate de pârâtă aferente debitului principal, T. observă că numai odată cu concluziile scrise din_ pârâta le-a cerut, ceea ce este desigur inadmisibil.
În temeiul art.274 alin.1 Cod procedură civilă, T. o va obliga pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 42.105,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din ambele cicluri procesuale reprezentând 22.963,78 lei taxă judiciară de timbru fond (f. 127-128 vol. I, fond primul ciclu procesual),
11.482 lei taxă judiciară de timbru în apel (f. 27 dosar nr._ al Curții de Apel C. ), 4.500 lei reprezentând onorariu expert în construcții Filip Denisa (f. 128 vol. I prezentul dosar, f. 33 vol. II prezentul dosar) și 3.160 lei reprezentând onorariu expert contabil Tivadar M. (f. 194, vol. I, respectiv f. 35 vol. II, prezentul dosar).
Cât privește suma de 1.063 lei achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru achitată în recurs, în primul ciclu procesual, T. observă că recursul
pârâtei a fost respins, așa încât la rândul său, căzând în pretenții, nu are legitimitatea de a solicita cheltuieli de judecată cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC
L. P. I. 2. S.
, cu sediul în B. M., str.Gării nr.29/7, jud.M., J_
, CUI RO11360099 - în faliment, reprezentată prin lichidator C.I.I. M. R., cu sediul în B. M., str.N.I. nr.1, ap.35, jud.M., în contradictoriu cu chemata în garanție SC Jussio P. SA (cu fosta denumire SC E. P. SA), cu noul sediu social în B. M., str. V. Alecsandri nr.72, jud.M., J_, CUI RO9583331, cu sediul procesual ales la C. de Avocat Fericean Florin,
B. M., str.N. I. nr.6, sc.F, ap.47, jud.M. .
Obligă pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 1.710.749,41 lei cu titlu de debit, precum și suma de 42.105,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte G. ier
SA C. C.
Red.S.A.-_
Tehnored.C.C.-_ /5 ex.
| ← Sentința civilă nr. 881/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 685/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
