Decizia nr. 2183/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2183/2012
Ședința publică de la 16 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții E. A., recurent E. M., recurent E. A., recurent E. M. împotriva sentinței civile nr. 951/(...) pronunțată în dosarul nr.(...)/a1 al T.ui B.-Năsăud, privind și pe intimații SC A.-D. P. SI S. S. B. PRIN LICHIDATOR J. S. S., SC A.-D. P. SI S. S. B., având ca obiect A. raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. { F. | } INSTANȚA Prin sentința civilă nr.951 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...)/a1 al T.ui B.-Năsăud s-a admis ca întemeiată acțiunea lichidatorului judiciar S. S., împotriva pârâților E. A. și E. M., în calitate de administrator statutar al debitoarei SC A.-D. P. SI S. S. B. - în faliment, și în consecință:au fost obligați pârâții în solidar să suporte din averea proprie parte a pasivului debitoarei SC A.-D. P. SI S. S. B. - în faliment, până la concurența sumei de 603.387 lei, reprezentând pasivul societății, sumă destinată acoperirii parțiale a acestui pasiv. Examinând acțiunea prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat că acțiunea lichidatorului judiciar este întemeiată fiind incidente în cauză disp.art.l38 alin.l lit.a și e din L.85/2006 modificată, privind procedura insolvenței. Din evidența contabilă analizată de lichidatorul judiciar a rezultat că la data deschiderii procedurii insolvenței, conform evidenței contabile la 30.06.20l0, ar fi trebuit să existe disponibilități bănești în sumă de l37.205 lei și bunuri în valoare de 73.555 lei, sume și valori care nu au fost identificate faptic în patrimoniu și nu au fost predate lichidatorului judiciar. In aceeași balanță contabilă este înscrisă și suma de 323.ll5 lei ca fiind creanțe de recuperat, dar administratorii statutari ai debitoarei nu au prezentat lista acestor debitori și actele în temeiul cărora se justifică suma înscrisă în balanța contabilă. Pornind de la această stare de fapt T. a reținut că există indicii obiective care să fundamenteze prezumția că aceste sume și valori au fost folosite de către administratorii statutari în interes propriu sau în interesul unei terțe persoane, situație ce face aplicabile prev.art.l38 alin.l din L.85/2006. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții E. A. și E. M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate ca fiind nelegală și netemeinică cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond. În motivele de recurs se arată că, așa cum s-a menționat și în sentința atacată, citarea s-a făcut la adresele care se aflau în evidențele ORC B.-Năsăud, iar ulterior prin publicitate. Cu toate acestea, dat fiind faptul că în prezent, recurenții nu mai domiciliază la adresele indicate în sentință, s-au aflat în imposibilitatea obiectivă de a avea cunoștință despre acest litigiu. Mai mult, pe o perioadă mai îndelungată, care subsuma și prima parte a acestui an, s-au aflat în străinătate, unde își desfășoară activitatea fiind încadrați în muncă, astfel fiind chiar imposibil să fie încunoștințați despre proces. Menționează că, momentul când au luat la cunoștință despre litigiu, a fost ulterior pronunțării sentinței, când ei au revenit în țară și au intrat în posesia comunicării hotărârii judecătorești. Precizează că în această situație, recurenții au fost prejudiciați de dreptul la apărare, cauza judecându-se în fond fără a i se acorda posibilitatea de a formula apărări, a administra probe sau a pune concluzii cu ocazia dezbaterilor în acest fel, pronunțându-se o sentință nelegală. Deliberând asupra cererii de recurs Curtea reține următoarele: Recurenții au pretins încălcarea unui principiu esențial al procesului civil și anume acela al dreptului la apărare. În esență susțin că nu au fost respectate dispozițiile procedurale referitoare la citarea părților. Apărarea evocată de recurenți nu poate fi primită pentru următoarele considerente. Citarea recurenților pârâți s-a realizat în primul ciclu procesual la atât la domiciliul indicat în evidențele Oficiului Registrului cât și prin publicitate. Recurenții au avut cunoștință de faptul deschiderii procedurii generale de insolvență, întrucât ambii s-au prezentat la sediul administratorului judiciar împrejurare atestată de procesele . la (...) respectiv (...) . Cu acea ocazie, convocatorul a fost notificat administratorilor tot la domiciliul indicat în evidențele registrului de publicitate, iar pârâții nu au formulat obiecții, neindicând o altă adresă de corespondență în considerarea schimbărilor intervenite în privința domiciliului. Mai mult, prin cererea de recurs își declară domiciliul la adresa la care au fost citați cu prilejul primei judecăți fără a proba o altă stare de fapt și de drept și anume că anterior exercitării acțiunii ar fi intervenit o schimbare a domiciliului. Având în vedere considerentele mai sus expuse, reținând de asemenea că o schimbare a domiciliului pârâților în timpul judecății nu numai că nu a fost dovedită, dar, chiar dacă ar fi fost reală , nu putea fi luată în considerare pentru că nu a fost adusă la cunoștința instanței prin petiție la dosar , iar părții potrivnice prin scrisoare recomandată ( așa cum stipulează art. 98 C.proc.civ.) Curtea , întemeiat pe dispozițiile art. 312 C. proc.civ. va respinge recursul ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâții E. A. și E. M. împotriva sentinței civile nr.951 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...)/a1 al T.ui B.-Năsăud, pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 16 martie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. I. I. G. A. N. S. AL H. A. B.red.S. Al H./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.P. I.
| ← Decizia nr. 9248/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9301/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
