Decizia nr. 3835/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a2
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3835/2012
Ședința de la 15 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător C. I. Judecător D. P. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursurilor declarate de creditoarea B. SA și recurent B. C. I. S. R. SA PRIN SC I. S. R. SA A. - S. Z. împotriva sentinței comerciale nr. 3902 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C. în contradictoriu cu intimații SC I. E. SA, SC I. E. SA PRIN ADMINISTRATOR J. S. I., având ca obiect procedura insolvenței confirmare plan de reorganizare.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă practicianul în insolvență M. Grecu
. Procedura de citare este legal îndeplinită.
R. promovat de către creditoarea B. SA nu este legal timbrat, lipsind taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de
0,15 lei.
R. declarat de creditoarea B. C. I. S. R. SA prin SC I. S. R. SA A. este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea recurentei, B. C. I. S. R. SA- cerere de suspendare a judecății recursului în temeiul art. 244 C.pr. civilă.
Un exemplar din cererea de suspendare se comunică cu practicianul în insolvență, care la rândul său depune copia Încheierii privind confirmarea planului de reorganizare modificat, respectiv Î. din data de 14 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...). C. pune în discuția părții cererea de suspendare formulată de către recurentă.
Practicianul în insolvență arată că se opune admiterii cererii de suspendarea judecării recursului, relevând instanței că dacă consideră necesare s-ar impune o prorogare a judecării recursului. Mai relevă că într-adevăr Î. nu a fost încă publicată în BPI, recursul promovat de B. I. S. este lipsit de obiect, mai ales în condițiile în care hotărârea este executorie.
C., după deliberare respinge cererea de suspendare a judecării recursului întemeiată pe dispozițiile art. 244 C.pr. civilă reținând în motivare caracterul executoriu al încheierii prin care s-a confirmat planul de reorganizare al debitoarei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Practicianul în insolvență solicită respingerea cererii de recurs ca fiind lipsită de obiect. În susținere se arată că la momentul confirmării planului de reorganizare, creditoarea B. I. S. a fost trecută în programul de plăți aferent planului de reorganizare cu suma reprezentând credit și dobânzi restante la data deschiderii, urmând ca diferența până la concurența creanței recurentei înscrise în tabelul definitiv și neachitate până la acel moment să fie plătită ca și rate curente potrivit situației cash- flow-ului. Linia de credit nu era întrerupă, era în vigoare astfel că un credit în vigoare nu putea fi cuprins în programul de plăți. U. confirmării planului de reorganizare, recurenta
B. I. S. S. a refuzat prelungirea liniei de credit, astfel că linia de credit a devenit scadentă și a fost propusă modificarea planului de reorganizare.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3.902 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T. C. C. s-a admis cere, s-a confirmat planul de reorganizare a debitoarei SC I. E. SRL, J(...), CUI 9476947, votat în sensul acceptării de adunarea creditorilor la 11 mai 2011. S-a descărcat debitoarea SC I. E. SRL de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înaintea confirmării planului și cele prevăzute în plan și s-a dispus continuarea activității debitoarei sub conducerea administratorului special și sub supravegherea administratorului judiciar.
S-a stabilit în sarcina administratorului special obligația de a prezenta trimestrial rapoarte adunării creditorilor asupra situației financiare a averii debitoarei și de a le înregistra la grefa T. C. C., ulterior aprobării lor de către adunarea creditorilor și în sarcina administratorului judiciar obligația de a prezenta situația cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activității, în vederea recuperării acestora, pentru avizare de către adunarea creditorilor, conform art. 102 alin. 4 și art. 106 din Legea nr. 85/2006. Termen pentru continuarea procedurii: 5 octombrie 2011, sala 249, ora 8.
Analizând propunerea administratorului judiciar de confirmare a planului de reorganizare a debitoarei SC I. E. SRL, judecătorul sindic a reținut în primul rând că, așa cum s-a arătat mai sus, procedura de votare a planului a fost respectată, adunarea creditorilor desfășurându-se în condiții de deplină legalitate, iar hotărârea adunării creditorilor fiind un act de procedura insolvenței legal adoptat, planul fiind aprobat cu votul tuturor categoriilor de creanțe: 74,67% din totalul creanțelor garantate, 100% din totalul creanțelor salariale, 98,17% din totalul creanțelor bugetare, 87,23% din totalul creanțelor prevăzute de art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și 70,53% din totalul celorlalte creanțe chirografare.
Cât privește condițiile de formă și de fond ale planului, judecătorul sindic a reținut că planul a fost depus la dosar cu respectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 94 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006. În conformitate cu dispozițiile art. 95 alin.
1 - 6 din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare cuprinde premisa, perioada de executare, indică, pe categorii, creanțele (în opinia administratorului judiciar toate defavorizate), indică gradul de acoperire a creanțelor (integral), descrie avantajele procedurii reorganizării față de faliment, indicând concret diferența între gradul de acoperire a creanțelor în fiecare situație, indică și descrie veniturile și cheltuielile aferente executării planului, cuprinde planul de plăți și, respectiv, justifică constituirea categoriei de creanțe prevăzute de art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Programul de plăți și, respectiv, fluxurile financiare sunt cuprinse în anexele planului de reorganizare. V. caracterul defavorizat al creanțelor, judecătorul sindic reține că, pentru a fi calificată ca fiind defavorizată, oricare creanță din categoria celor bugetare trebuia să fi suferit : a) o reducere a cuantumului creanței; b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului; c) valoarea actualizata cu dobânda de referință a BNR, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanțe.
Niciuna dintre creanțe nu a suferit vreo reducere a cuantumului, iar valorile lor, actualizate cu dobânda de referință a BNR, nu sunt mai mici decât valorile la care au fost înscrise în tabelul definitiv.
Cât privește incidența dispozițiilor art. 3 pct. 21 lit. b din Legea nr. 85/2006 în ceea ce privește creanțele garantate - o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului, judecătorul sindic a reținut că, în speță, au fost înscrise în tabelul definitiv cinci categorii de creanțe cu drept de vot asupra planului: creanțe salariale, creanțe garantate, creanțe bugetare și creanțechirografare conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și celelalte creanțe chirografare.
Creanțele garantate nu au suferit nicio reducere a garanțiilor și nici a altor accesorii. Pentru a se discuta despre o reeșalonare a plăților în defavoarea creditorilor, judecătorul sindic a apreciat că trebuie verificată ordinea de plăți stabilită de art. 121 - art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Prin programul de plăți, plata creanțelor are loc, parțial și concomitent pentru toate creanțele, astfel încât în speță nu se poate vorbi, în nici un caz, de o reeșalonare în defavoarea vreunuia dintre creditori.
Cât privește comparația creanțelor cu creanțele cărora li se aplica dispozițiile art. 101 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, care prevede că vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă, această comparație nu poate avea ca efect calificarea tuturor creanțelor care nu se încadrează în categoria prevăzută de art. 101 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 în categoria creanțelor defavorizate. Art. 3 pct.
21 din Legea nr. 85/2006 definește creanțele defavorizate prin raportare la cele nedefavorizate, stabilind criteriile a căror incidență atrage calificarea unei creanțe ca fiind defavorizată. Legea nr. 85/2006 nu definește creanța nedefavorizată, ceea ce înseamnă că sunt nedefavorizate toate creanțele cărora nu li se aplică dispozițiile art. 3 pct. 21. Prin excepție de la această regulă, art. 101 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 scoate din categoria unor eventuale creanțe defavorizate creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă, fără a conferi acestei categorii (excepția excepției) valoare de definiție pentru creanțele nedefavorizate. Or, excepția unei excepții nu înseamnă regulă, iar creanțele din prezenta cauză nu pot fi considerată ca fiind defavorizate în sensul Legii nr. 85/2006.
V. temeinicia alegației creditoarei SC B. SA în sensul că prin plan ar primi mai puțin decât în caz de faliment, judecătorul sindic a reținut faptul că în conformitate cu art. 41 alin. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006, nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii. Prin excepție de la prevederile alin. 1, creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula.
În conformitate cu prevederile art. 39 alin. 2 lit. b din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic poate respinge cererea de ridicare a suspendării formulată de creditorul garantat, dacă administratorul judiciar/. propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creanței garantate a creditorului, precum: … efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor și penalităților de orice fel.
Astfel cum rezultă din planul de reorganizare (pct. 3.1 „Distribuiri către creditorii garantați";), sigura creanță garantată pentru care planul menționează expres faptul că nu i se vor calcula dobânzi sau alte penalități este cea a creditoarei BCR SA. P. administratorului judiciar exprimată neechivoc în ședința publică din 8 iunie 2011 a fost în sensul că dobânzile aferente creanței creditoarei SC B. SA sunt cuprinse în fluxul de cheltuieli (anexa I a planului) care a transpus în fluxul de cheltuieli soluția de despăgubire a creditorilor garantați prevăzută de art. 39 alin. 2 lit. b din Legea nr.
85/2006.
În consecință, a constatat judecătorul sindic, susținerea creditoarei SC B. SA în sensul că ar primi mai puțin prin plan decât în caz de faliment este neîntemeiată.
Desigur, calculul concret al dobânzilor cuvenite acestei creditoare va fi efectuat la momentul plății, în funcție de rata dobânzii aplicabile și a perioadei de aplicare.
V. temeinicia susținerilor creditoarei SC B. C. I. S. SA, judecătorul sindic a reținut că toată argumentația acestei creditoare se bazează pe ipoteza potrivit căreia linia de credit în sumă de 300.000 euro nu va fi prelungită la scadența din data de (...). Judecătorul sindic a reținut faptul că planul de reorganizare are drept scop prioritar acoperirea creanțelor înscrise în tabelul definitiv, iar creanțele născute după data confirmării planului sunt tratate ca și creanțe curente, urmând a fi plătite din veniturile curente ale debitoarei. A. acestei creditoare în sensul că debitoarea nu ar avea capacitatea de a plăti această creanță nescadentă sunt nefondate, în condițiile în care în fluxul de cheltuieli sunt previzionate sume cu destinația: rate de credit. O., judecătorul sindic nu poate reține o eventuală lipsă de viabilitate a unui plan de reorganizare doar bazându-se pe o situație ipotetică și în pofida previzionării de sume pentru acoperirea unei creanțe încă nescadente, doar pe baza unei simple aprecieri a creditoarei SC B. C. I. S. SA, lipsită de orice probă în susținerea sa. Referitor la solicitarea administratorului judiciar de a se reține în hotărâre că n cazul vânzării imobilului constând în fabrica situată în loc. Sărmășag (aceasta fiind adusă în garanția creditoarei SC B. C. I. S. SA) sumele obținute din vânzarea acestuia vor fi distribuite cu prioritate către SC B. C. I. S. SA, până la concurența valorii obținute din vânzarea acestui bun, urmând ca eventualele diferențe rămase de plată să fie achitate către acest creditor în continuare conform prevederilor planului de reorganizare și a contractelor de credit cu actele adiționale și anexele aferente acestora, judecătorul sindic a reținut că această poziție a administratorului judiciar reprezintă manifestarea intenției sale de a da eficiență unor dispoziții legale obligatorii, motiv pentru care nu se impune reluarea ei în dispozitiv, administratorul judiciar fiind un participant la procedură prezumat a aplica corect dispozițiile legale în materie. Aceeași soluție a fost adoptată și cu privire la poziția administratorului judiciar de a declara că, în cazul în care la scadență nu se va prelungi linia de credit de 300.000 euro, rambursarea creditului se va face prin rate achitate pe durata planului de reorganizare, astfel cum acestea sunt prevăzute în situația de cash-flow cuprinsă în planul de reorganizare.
Pentru considerentele mai sus expuse și reținând faptul că planul a fost votat de toate categoriile de creanțe, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 101 alin.
1 lit. A din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a admis cererea formulată de administratorul judiciar, S. I., și, în consecință, a confirmat planul de reorganizare a debitoarei SC I. E. SRL, J(...), CUI 9476947, votat în sensul acceptării de adunarea creditorilor la 11 mai 2011.
În temeiul art. 102 alin. 1 și art. 137 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a descărcat debitoarea SC I. E. SRL de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înaintea confirmării planului și cele prevăzute în plan, iar în temeiul art. 103 alin. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006 a dispus continuarea activității debitoarei sub conducerea administratorului special și sub supravegherea administratorului judiciar.
În baza art. 106 alin. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006 a stabilit în sarcina administratorului special obligația de a prezenta trimestrial rapoarte adunării creditorilor asupra situației financiare a averii debitoarei și de a le înregistra la grefa T. C. C., ulterior aprobării lor de către adunarea creditorilor și în sarcina administratorului judiciar obligația de a prezenta situația cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activității, în vederea recuperării acestora, pentru avizare de către adunarea creditorilor, conform art. 102 alin. 4 și art. 106 din Legea nr. 85/2006. În vederea continuării procedurii, s-a acordat termen pentru continuarea procedurii la 5 octombrie 2011, sala 249, ora 8.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs creditoarele S. B. C. I. S. S. și S. B.
S.
În recursul formulat de creditoarea S. B. C. I. S. S. se solicită admiterea acestuia si modificarea sentinței recurate pentru nelegalitate, în sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare al S. I. E. S.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041
C.pr.civ., recurenta arată că este înscrisă la masa credală cu suma de 2.053.962,88 lei, reprezentând, în echivalent lei, o linie de credit în suma de 300.000 euro la care se adaugă accesorii le acestora, prelungită în (...), cu scadenta la (...) și un credit "general corporate purposes" în sumă de 168.994,85 euro si accesorii aferente, cu scadenta în iunie 2012.
Referitor la linia de credit (LC) in suma de 300.000 euro, în cazul în care la scadenta în data de (...) aceasta nu va fi prelungita, rambursarea creditului se va face prin rate achitate pe durata planului de reorganizare, astfel cum acestea sunt prevăzute in situația de cash-flow cuprinsă în planul de reorganizare. A. rate reprezintă rate curente din perioada de reorganizare care sunt distinct de sumele cuprinse în programul de plăti, program care cuprinde doar creanțele născute anterior datei deschiderii procedurii, astfel cum acestea au fost înregistrate în tabelul definitiv de creante. A. în vedere faptul că creditoarea nu si-a declarat exigibil restul creditului contractat, aceasta a fost trecută în programul de plăti doar cu suma de 182.306,41 lei, reprezentant credit si dobânzi restante la data deschiderii procedurii, diferența până la concurenta creantei înscrisă în tabelul definitiv de creanțe, urmând a fi achitata ca si rate curente potrivit situației cash-flowului. A învederat că plata acestor rate curente în ipoteza neprelungirii LC nu atrage modificarea planului de reorganizare datorita faptului ca nu este afectat în niciun fel programul de plăti, ratele curente nefiind incluse in programul de plăti care cuprinde strict creanțe anterioare deschiderii procedurii.
Judecătorul sindic a retinut că toată argumentația sa se bazează pe ipoteza potrivit căreia linia de credit în suma de 300.000 euro nu va fi prelungită la scadenta din data de (...). Judecătorul sindic a retinut și faptul că planul de reorganizare are drept scop prioritar acoperirea creanțelor înscrise în tabelul definitiv, iar creanțele născute după data confirmării planului sunt tratate ca si creanțe curente, urmând a fi plătite din veniturile curente ale debitoarei.
A. creditoarei B. I. S. în sensul ca debitoarea nu ar avea capacitatea de a plăti această creantă nescadentă sunt nefondate, în condițiile in care în fluxul de cheltuieli sunt previzionate sume cu destinația: rate de credit. O., judecătorul sindic nu poate retine o eventuală lipsa de viabilitate a unui plan de reorganizare doar bazându-se pe o situație ipotetică si în pofida previzionării de sume pentru acoperirea unei creanțe încă nescadente, doar pe baza unei simple aprecieri a creditoarei B. I. S. SA, lipsită de orice proba în susținerea sa.
În opinia recurentei, motive de nelegalitate ale sentintei recurate în legătura cu acest aspect au în vedere dispozițiile art. 95 alin.2 din Legea nr.85/2006, respectiv că planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creanțelor; creantele față de debitor sunt cele menționate in tabelul definitiv de creante, indiferent dacă sunt scadente sau nu. Un alt motiv de nelegalitate este dat de faptul că administratorul judiciar în mod eronat a înscris in programul de plăti a creanțelor doar sumele restante la data deschiderii procedurii, făcând o confuzie între creanțe anterioare deschiderii procedurii si creanțe nescadente la data deschiderii procedurii. Astfel, desi suma de 2.053.962,88 lei a fost înscrisă integral în tabelul definitiv - fiind o creanță anterioară deschiderii procedurii - creditele fiind acordate înainte de această dată, totuși nu a fost integral cuprinsă în programul de plăti, așa cum prevede legea, pe motiv ca (exceptând suma de 182.306 lei - credit si dobânzi restante la data deschiderii procedurii) aceasta suma nu este scadentă.
A. eroare de interpretare a fost preluata de judecătorul sindic, care menționează ca creantele născute după data confirmării planului sunt tratate ca si creanțe curente, urmând a fi plătite din veniturile curente ale debitoarei, fără a se avea în vedere că cele
2 credite au fost acordate înainte de deschiderea insolventei, si nu ulterior (caz în care nu aveau cum să fie cuprinse la masa credală). Chiar daca scadenta lor e ulterioară acestei date, ele totuși au caracter de creante anterioare deschiderii procedurii, si astfel era obligatorie menționarea modalității concrete de rambursare a acestora pe durata reorganizării si includerea în programul de plăti. A. este rațiunea pentru care, în modjustificat, banca a condiționat votul său favorabil de completarea planului, in sensul menționării modalității concrete de rambursare atât a LC scadente în (...) (si anume dacă se va prelungi sau nu, iar în cazul neprelungirii eșalonarea acesteia prin includerea ratelor în programul de plăti) cât si a creditului general corporate purposes, scadent în iunie 2012 .
A. completări erau necesare având in vedere caracterul echivoc al mențiunilor din plan privind rambursarea creanței băncii. Astfel, mai întâi se menționează ca suma reprezentând diferența între creanța înscrisă la masa credală si cea prevăzuta în programul de plăti va fi achitată ca si rate curente potrivit situației cash-flow-ului. Așa fiind, interventia si solicitarea băncii privind modalitatea concreta de rambursare a LC era complet justificata.
Apoi, a învederat recurenta, ulterior s-a mentionat tot referitor la creanța băncii, faptul că distribuirea de sume se va face în transe trimestriale egale pe întreaga durată de derulare a planului începând cu luna a 5-a de plan. R. deduce că referirea acesta privește distribuirile conform programului de plati, în caz contrar, nu s-ar putea ca aceste rate să fie curente, din moment ce reprezintă ele însele o eșalonare a creanței băncii începând cu luna a 5-a de plan.
Astfel, fără nicio baza legală, instanța a reținut că criticile băncii si solicitarea de neconfirmare a planului se bazează pe o situație ipotetica - cea a neprelungirii LC, reprezentând o simpla apreciere a băncii lipsită de orice proba în susținerea sa, deși criticile băncii se bazează pe faptul că planul de reorganizare nu prevedea in programul de plati, conform legii (art.95 alin.2) plata creanței sale; iar art.95 alin.6 lit. h menționează obligativitatea menționării în plan a prelungirii scadentei unei creante, în cazul în care aceasta intervine. Astfel, în mod corect banca a solicitat să se prevadă în plan sau prelungirea, sau modalitatea concretă de rambursare, prin cuprinderea transelor in programul de plati.
Chiar dacă s-ar ignora inadvertentele sesizate precum si obligativitatea includerii in programul de plati a acestor "rate" si s-ar admite că creanța băncii se va plăti conform situației cash-flow-ului, tot nu s-ar putea susține achitarea pe durata reorganizării a întregii creanțe a băncii. Mai mult, sumele prevăzute in cash-flow nu acoperă ca si valoare ambele credite în derulare ale băncii, ci doar ale creditului general corporate purposes, propunerea lichidatorului privind achitarea liniei de credit neavând astfel suport real. Instanta de fond a considerat aceste aprecieri nefondate, pentru motivul că în fluxul de cheltuieli sunt previzionate sume cu destinația: rate credit. E adevărat că in anexa 1 la plan - F. F., e prevăzuta poziția nr. 23 - Rate credite
+dobânzi, dar însumând sumele previzionate la aceasta pozitie, se ajunge la un cuantum de 625.420 lei si permit a considera totusi fondata aprecierea recurentei, având în vedere ca sumele reprezentând creanța băncii ce va fi plătită conform fluxului financiar (cash flow) se ridica la 1.693.657,91 lei.
Referitor la garantiile aparținând B. I. S. R. SA, planul prevede posibilitatea de valorificare fie a fabricii din localitatea B., fie a celei din locatia Sarmasag - aceasta din urma ipotecata in favoarea recurentei (cel putin la nivelul valorii de evaluare), precum si posibilitatea închirierii locației din urma, dacă aceasta nu va fi reactivată pe parcursul reorganizării, fără nicio altă mențiune privind modalitatea de tratament a creanței sale urmare a stingerii garanției băncii ca si consecință a valorificarii imobilul ipotecat în favoarea sa.
Administratorul judiciar, referitor la această chestiune, a solicitat judecătorului sindic să se retină în hotărâre faptul că, în cazul vânzării imobilului ipotecat in favoarea băncii, sumele obținute din vânzarea acestuia vor fi distribuite cu prioritate către B. I. S. R. SA, până la concurenta valorii obținute din vânzarea acestui bun, urmând ca eventualele diferențe rămase de plată să fie achitate către acest creditor în continuare conform prevederilor planului de reorganizare si a contractelor de credit cu actele adiționale si anexele aferente acestora. Judecătorul sindic a reținut că aceasta pozitie a administratorului judiciar reprezintă manifestarea intenției sale de a da eficienta unor dispoziții legale obligatorii, motiv pentru care nu se impune reluarea ei în dispozitiv,administratorul judiciar fiind un participant la procedură prezumat a aplica corect dispozițiile legale în materie.
În opinia recurentei, aceste susțineri sunt nelegale, deoarece singura mențiune privind imobilul ipotecat în favoarea băncii se refera la posibilitatea de valorificare a acestuia. In lipsa unei mențiuni contrare, orice distribuire către creditori se va realiza strict si numai conform programului de plati si/sau altor mențiuni din planul de reorganizare (conform art. 103 alin.1 din Legea nr.85/2006).Ceea ce înseamnă că, în cazul valorificării imobilului, garantia băncii se va stinge, fără ca aceasta să beneficieze de o protecție corespunzătoare si fără să i se achite cu prioritate sume din vânzarea imobilului asupra căruia avea un drept de garanție, pentru ca acest aspect nu a fost prevăzut în plan.
În susținerea acestei poziții, recurenta a reiterat si obligativitatea respectării de către planul de reorganizare a art. 95 alin.6 Iit.G din Legea nr.85/2006, care prevede ca, modificarea sau stingerea garanțiilor reale se face cu acordarea obligatorie în beneficiul creditorului garantat a unei garanții sau protecții echivalente, în condițiile prev. la art. 39 alin.(2) lit.c. Apoi, planul de reorganizare în integralitatea sa trebuie supus votului creditorilor si ulterior confirmării judecătorului sindic. Nu e legală această soluție, de inserare "verbala", în fata instanței, si ulterioara votului creditorilor a unor mențiuni care să fie cuprinse în dispozitivul hotărârii de confirmare a planului si aplicabile astfel tuturor creditorilor, în primul rând pentru ca nu au fost supuse votului acestora.
Astfel, în ceea ce privește creanța si garanțiile băncii, recurenta nu este de acord cu susținerile administratorului judiciar si ale judecătorului sindic, pentru că, în conformitate cu art. 137 alin. 2 din Legea nr.85/2006, la data confirmării unui plan de reorganizare, debitorul este descărcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan (aspect menționat de altfel si în dispozitivul sentinței. Astfel că, ceea ce nu este prevăzut în plan referitor la creanța si garanțiile recurentei nu se va aplica - în concluzie, creanta băncii este diminuată, iar in cazul valorificării imobilului, garanția sa se va stinge.
Concluzionând, recurenta învederează că nu sunt îndeplinite toate conditiile legale pentru confirmarea planului în forma propusă si supusă votului, nefiind asigurată respectarea prevederilor imperative privind confirmarea, prev. de art. 95 alin. 5 lit. b, art. 96 alin. 6 lit. g și art. 96 alin. 2 din Legea nr.85/2006.
Față de mențiunea privind posibilitatea valorificării imobilului ipotecat in favoarea recurentei, aceasta consideră că planul nu îndeplinește aceasta conditie, având în vedere că, față de această reducere a garanțiilor băncii planul nu cuprinde absolut nicio mențiune privind modalitatea de tratament a creantei sale urmare a stingerii garanției băncii ca si consecința a valorificării imobilul ipotecat in favoarea sa.
R. consideră că sunt incidente in cauza prevederile art. 3 pct. 21 lit a) si b) privind categoriile defavorizate, întrucât cuantumul creanței sale a fost redus, existând de asemenea, în cazul valorificării imobilului posibilitatea stingerii garanției băncii, făra a i se asigura o protecție adecvată. Apoi, față de faptul ca creanța băncii a fost redusă precum si față de faptul ca nu a fost indicată modalitatea de protecție a creanței băncii în cazul valorificării imobilului ipotecat în favoarea sa si stingerii astfel a garanției băncii, având în vedere că planul prevede achitarea integrala a creanței înscrise în tabel în favoarea altui creditor din aceeași categorie (BCR, planul prevăzând modalitatea de rambursare a creanței acestei bănci in totalitate), recurenta consideră ca art. 96 alin.2 nu este respectat.
A mai menționat și faptul că nu este incident nici art. 101 alin. l lit. D, întrucât creanța băncii nu e prevăzuta a se achita conform contractelor de credit din care rezulta că LC era prevăzută a se rambursa la data scadenței (...), iar creditul general corporate purposes s-ar fi achitat integral până la scadenta din iunie 2012 si nu ar fi fost eșalonată rambursarea sa în cadrul celor trei reorganizării. În final, recurenta consideră că nu este asigurat băncii nici tratamentul corect si echitabil prev. de art. 101 alin. 2 lit. a, banca primind conform planului mai puțin decât ar fi primit în cadrulfalimentului (având in vedere achitarea parțială a creanței sale si posibilitatea stingerii garanției asupra imobilului fără o protecție corespunzătoare prevăzuta de lege). În considerarea celor prezentate, recurenta solicită a se constata că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de art. 95 si art. 101 din Legea nr.85/2006 pentru confirmarea planului impunându-se deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei.
În recursul creditoarei S. B. S. se solicită admiterea acestuia, modificare hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare a debitoarei S. I. E. S. și deschiderea procedurii de faliment a acesteia în formă generală.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, C. reține următoarele:
În privința recursul creditoarei S. B. S., C. reține că în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 s-a stabilit în sarcina acestei recurente obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 60 lei, iar în conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 recurenta a fost înștiințată să achite în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal, sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. A. taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că acest recurs nu a fost timbrat anticipat, că recurenta S. B. S.A nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de (...) (f. 19), lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 60 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de la obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea acestui recurs ca netimbrat. R. fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de fond ale acestuia.
În privința recursului formulat de creditoarea S. B. C. I. S. S., prin întâmpinarea depusă de către administratorul judiciar acesta susține că toate aspectele invocate de către recurentă au fost corectate și planul modificat a fost confirmat de către judecătorul sindic în data de (...). În consecință, la momentul soluționării recursului acesta este lipsit de obiect deoarece toate aspectele contestate de către creditoarea recurentă au fost modificate. În dovedirea acestui aspect administratorul judiciar a depus la dosarul instanței de recurs ,,P. și modificare a planului de reorganizare a activității debitoarei,, (f. 32-35).
Printr-un înscris depus la dosarul cauzei la data de (...) creditoarea recurentă S. B. C. I. S. S. a confirmat modificarea planului de reorganizare conform solicitărilor pe care le-a formulat însă a solicitat suspendarea soluționării recursului până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care judecătorul sindic a confirmat aceste modificări. La termenul din data de (...), instanța a respins cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 244 alin. 1 punctul 1 C.p.c., reținând în esență faptul că hotărârea judecătorească prin care s-a confirmat modificarea planului de reorganizare este executorie prin prisma dispozițiilor art. 12 alin. 1 din Legea
85/2006 și produce efecte depline, iar de la data pronunțării ei planul de reorganizarea se derulează potrivit modificărilor, așa încât caracterul irevocabil al acestei hotărâri depuse la dosar la același termen de către administratorul judiciar (f. 43-44 dosar recurs) este irelevant. Chiar recurenta recunoaște și face referire la acest caracter executoriu al confirmării modificărilor din planul de reorganizare (f. 41).
În consecință, în condițiile în care planul de reorganizare se derulează potrivit noilor sale prevederi votate de creditori în data de (...) și confirmate de către judecătorul sindic, un recurs care să vizeze vechile prevederi ale planului de reorganizare care nu mai produc nici un efect în acest moment este lipsit de obiect.
Pentru aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de creditoarea S. B. C. I. S. S. împotriva sentinței civile nr.
3.902 din 15 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T. C. C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU A. MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de creditoarea S. B. C. I. S. S. împotriva sentinței civile nr. 3.902 din 15 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T. C. C. pe care o menține în întregime.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de creditoarea S. B. S. împotriva aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. A. I. C. I. D. P.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./ (...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond F.I. Moțu.
| ← Decizia nr. 9509/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9616/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
