Decizia nr. 1961/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a2
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1961/2012
Ședința de la 13 M. 2012
C.letul compus din: PREȘEDINTE C. I. Judecător D. P. Judecător A.-I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursurilor declarate de SC A. B. S. prin administrator special M. M., SC A. B. S. PRIN LICHIDATOR J. H. B. R. I. și SC P. C. S. împotriva sentinței comerciale nr. 4215 din 05 iulie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C.ercial C., având ca obiect procedura insolvenței intrarea în faliment.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 martie 2012 , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin sentința comercială nr. 4215 din 05 iulie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C.ercial C. s-a respins contestația formulată de creditoarea SC E. E. S. împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei SC A. B. S. adoptată la data de (...)
Prin aceeași sentință s-a respins cererea formulată de administratorul judiciar al debitoarei SC A. B. S., având ca obiect confirmarea planului de reorganizare și, în consecință, s-a dispus intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC A. B. S., J(...), CUI 16120739 și confirmă în calitate de lichidator judiciar pe H. B. R. I. care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 8..
S-a dispus dizolvarea debitoarei SC A. B. S. și s-a fixat termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitoare către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii pentru data de 19 iulie 2011.
S-a stabilit termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei în vederea întocmirii tabelului suplimentar al creanțelor la data de 16 august 2011, termenul de verificare, întocmire, afișare și comunicare a tabelului suplimentar al creanțelor, la data de 13 septembrie 2011, data limită de depunere a contestațiilor împotriva trecerii creanțelor sau drepturilor de preferință în tabelul suplimentar la 27 septembrie 2011 și termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și de pronunțare asupra tabelului definitiv consolidat, la data de 11 octombrie 2011.
S-a dispus notificarea de către lichidatorul judiciar provizoriu a intrării în faliment în condițiile art. 108 alin. 1 din Legea nr. 8. debitoarei și O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea mențiunii.
S-a dispus notificarea de către lichidator a intrării în faliment în condițiile art.108 alin.1 din Legea nr.8., debitoarei și O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea mențiunii.
S-a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare precum și obligația lichidatorului de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor.
S-a respins cererea de repunere în termenul de formulare a declarației de creanță formulată de creditoarea SC S. I. S. precum și contestația formulată decreditoarea D. C. împotriva tabelului definitiv de creanțe, stabilindu-se termen pentru examinarea stadiului procedurii pentru data de (...).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin încheierea comercială nr. 904/(...) pronunțată în dosar nr. (...) a fost deschisă procedura generală a insolvenței față de debitoarea SC A. B. S., fiind desemnat în calitate de administrator judiciar H. B. R. I.(F.53-54). Prin aceeași hotărâre s-a stabilit că termenul limită de formulare a cererilor de admitere a creanțelor este (...). Prin sentința comercială nr. 1168/(...) au fost soluționate contestațiile formulate împotriva tabelul preliminar de creanțe și a fost definitivat tabelul de creanțe al debitoarei SC A. B. S., în tabel fiind înscrise creanțe în valoare totală de 12.127.192,39 lei.
Administratorul special al debitoarei, M. M., a înregistrat la data de (...) un plan de reorganizare al debitoarei, anunțul cu privire la depunerea planului și convocarea adunării creditorilor pentru aprobarea acestuia fiind publicat în B. procedurilor de insolvență nr. 4224/(...), respectiv nr. 4. (...).
Din procesul verbal al adunării generale a creditorilor debitoarei SC A. B. S. din data de (...) rezultă că pe ordinea de zi au fost înscrisă aprobarea planului de reorganizare a debitoarei.
S-a menționat în procesul verbal faptul că au fost prezenți următorii creditorii V. I., SC P. C. S. și SC N. S., iar creditorii D. C., SC M. R. S., SC E. E. R. S. și SC R. E. S. și-au exprimat votul în scris.
Din procesul verbal rezultă că D. C. și-a exprimat votul în scris în sensul că este de acord cu planul de reorganizare al debitoarei, SC M. R. S. și SC R. E. S. și-au exprimat votul în scris în sensul că nu sunt de acord cu planul, iar SC E. E. R. S. a solicitat prorogarea votării planului, în caz contrar va vota negativ planul. Dintre creditorii prezenți, SC P. C. S. s-a abținut de la vot, iar SC N. S. a aprobat planul de reorganizare.
Cu privire la votarea planului de reorganizare, din procesul verbal rezultă că a fost aprobat planul de reorganizare.
Verificând tabelul definitiv de creanțe, rezultă că există două categorii de creanțe, respectiv creanțe bugetare din care face parte creanța creditoarei D. C., deținând un total de 99,87% din valoarea creanțelor din această categorie, precum și creanțele M. C.-N. și Administrați F. pentru M. și creanțe chirografare din care fac parte creanțele creditorilor SC E. E. R. S. cu un procent de 5,76%, SC M. R. S. cu un procent de 2,06%, SC N. S. cu un procent de 14,09%, SC P. C. S. cu un procent de
73,52%, SC R. E. S. cu un procent de 4,51%, SC T. L. I. SA cu un procent de 0,03%
și V. I. cu un procent de 0,03%.
Creditoarea SC E. E. R. S. a solicitat anularea hotărârii adunării creditorilor, invocând faptul că în procesul verbal al adunării nu s-a consemnat modul în care și-a exprimat dreptul la vot creditorul V. I., prezent la adunare. De asemenea, au fost invocate și aspecte care au legătură cu modul în care și-a îndeplinit activitatea administratorul judiciar și că planul reorganizare nu cuprinde toate elementele necesare pentru a putea fi supus aprobării.
C. art. 14 al 7 din Legea 8., hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul sindic pentru motive de nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, care au lipsit motivat la ședința adunării creditorilor.
J. sindic a apreciat că aspectul invocat de creditoarea SC E. E. R. S. referitor la faptul că, deși creditorul V. I. a fost prezent la adunarea creditorilor, în procesul verbal nu s-a consemnat votul exprimat de acest creditor nu poate fi considerat un motiv de nelegalitate al hotărârii adoptate deoarece, pe de o parte, acest aspect ar fi putut fi invocat numai de creditorul care nu și-a exprimat dreptul la vot, iar pe de altă parte din procesul verbal nu rezultă că în procentul creanțelor care și-au exprimat dreptul la votar fi fost inclusă și valoarea creanței deținute de creditorului V. I., astfel încât hotărârea adoptată nu este nelegală.
Pe de altă parte, a considerat judecătorul sindic, celelalte aspecte invocate nu reprezintă motive de nelegalitate a hotărârii adoptate de adunarea creditorilor, ci sunt aspecte care vizează planul de reorganizare, aspecte care trebuie verificate de judecătorul sindic atunci când se pronunță asupra confirmării planului.
Față de considerentele reținute, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată cererea creditoarei SC E. E. R. S. de anulare a hotărârii adunării creditorilor adoptată în data de (...).
Din dispozițiile art. 101 din Legea 8. rezultă că judecătorul sindic este cel care confirmă planul de reorganizare dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite de lege.
Din prevederile art. 100 din Legea 8. rezultă că fiecare creanță beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanțe din care face parte creanța respectivă.
C. art. 100 alin 4 din Legea nr. 8. un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie. C. art. 101 al 1 lit. B din Legea 8., în cazul în care sunt numai două categorii de creanțe, un plan va fi confirmat de către judecătorul sindic în cazul în care categoria de creanțe cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor a acceptat planul.
Din procesul-verbal al adunării creditorilor din data de (...) rezultă că au participat la vot asupra planului de reorganizare următoarele categorii de creanțe: creanțe bugetare și creanțe chirografare. Cu privire la votul exprimat de creditorii bugetari, în mod corect s-a reținut că această categorie, reprezentând 12,03% din valoarea totală a masei credale, a acceptat planul.
În legătură cu categoria creanțelor bugetare se constată că s-a abținut de la vot creditoarea SC P. C. S., din cuprinsul procesului verbal nerezultând care este motivul abținerii.
Administratorul judiciar a precizat în ședința publică din data de (...) că motivul abținerii de la vot l-a reprezentat faptul că această creditoare și debitoarea se află sub control comun, având aceiași asociați.
C. art. 100 alin 5 din Legea nr. 8., creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital, pot participa la ședința prin care se supune la vot aprobarea planului de reorganizare, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acestea le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.
Din dispozițiile art. 2 alin 1 pct. 16 din legea nr. 297/2004 rezultă că două sau mai multe persoane sunt legate prin control atunci când două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una și aceeași persoană printr-o relație de control. Din informațiile oferite de registrul comerțului rezultă că debitoarea SC A. B. S. are ca asociat unic pe SC BEN & BEN SA, iar creditoarea SC P. C. S. are ca asociați pe SC BEN & BEN SA și pe SC BEN & BEN C. S., această din urmă societate având ca asociat pe SC BEN & BEN SA. În aceste condiții este evident faptul că debitoarea și SC P. C. S. se află sub controlul comun al SC BEN & BEN SA și SC BEN & BEN C. S., existând premisa abținerii de la vot a creditoarei SC P. C. S.
Î. judecătorul sindic a apreciat că în mod greșit s-a considerat că această creditoare ar obține în cazul reorganizării mai mult decât în cazul falimentului. Este adevărat că în planul de reorganizare s-a prevăzut că se vor acoperi integral creanțele bugetare, iar creanțele chirografare vor fi acoperite în procent de 10% și că în cazul falimentului singura sursă de lichidități necesare pentru stingerea datoriilor este valorificarea bunurilor din proprietatea debitoarei, valoarea care ar fi sub valoarea lichidităților care se vor obține în perioada reorganizării.
Din raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la starea de insolvență a debitoarei rezultă că administratorul judiciar a analizat și indicatorii economico-financiari ai debitoarei, iar în luna octombrie 2010 debitoarea avea imobilizări corporale în valoare de 374.038 lei, stocuri în valoare de 1.036.755 lei și creanțe în valoare de
16.968.180 lei. În cuprinsul planului de reorganizare s-a arătat că valoarea creanțelor la data deschiderii procedurii insolvenței este de 17.272.338 lei, reprezentând 93% din valoarea totală a activelor. În planul de reorganizare s-a reținut că în ipoteza acoperirii masei credale prin procedura falimentului, lichiditățile necesare vor putea fi obținute doar din valorificarea activelor corporale ale debitoarei, valoarea netă a bunurilor fiind de 367.491 lei, ceea ce reprezintă 3% din valoarea masei credale. La stabilirea valorii nete a bunurilor nu a fost avută în vedere și valoarea creanțelor pentru considerentul că debitorii sunt agenți economici care activează pe piața construcțiilor care a fost puternic afectată de criza economică.
J. sindic a apreciat că în planul de reorganizare s-a făcut o analiză greșită a modului în care se vor acorda despăgubiri titularilor tuturor categorii de creanțe în comparație cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment, valoare estimativă care trebuie calculată la data propunerii planului, conform art. 95 alin 5 din Legea nr. 8..
Din cuprinsul planului de reorganizare rezultă că nu s-a realizat o evaluare a patrimoniului debitoarei, valoarea estimativă fiind calculată în funcție de valoarea cu care activele debitoarei erau înscrise în documentele contabile ale debitoarei. La stabilirea valorii patrimoniului debitoarei trebuiau luate în considerare toate activele acesteia, atât cele corporale, cât și cele incorporale, respectiv drepturile de creanță ale debitoarei, aceste drepturi făcând parte din activul debitoarei. În cazul falimentului se lichidează toate bunurile din averea debitoarei, inclusiv drepturile de creanță. Practicianul în insolvență al debitoarei trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pentru valorificarea drepturilor de creanță ale debitoarei, fie prin încasarea efectivă a acestor creanțe, fie prin vânzarea acestor drepturi.
A., avându-se în vedere criteriul adoptat de debitoare atunci când a evaluat activele imobilizate, respectiv valoarea contabilă a acestora, înseamnă că valoarea totală a activelor care ar putea fi valorificate în cazul falimentului este de 17.639.829 lei, iar ca urmare a distribuirilor efectuate în urma acestei valorificări, creditorii chirografari ar beneficia de acoperirea integrală a creanțelor (valoarea totală a masei credale este de 12.127.192,39 lei). În concluzie, în mod greșit s-a apreciat că era necesară abținerea de la vot a creditoarei SC P. C. S. deoarece în cazul reorganizării această creditoare ar fi primit mai puțin decât în cazul falimentului, situație în care nu erau incidente dispozițiile art. 100 alin. 5 din Legea nr. 8.. A., creditoarea SC P. C. S. deținând o majoritate de 73,52% din valoarea creanțelor chirografare și neexprimându- si dreptul de vot, înseamnă că această categorie nu este considerată că a aprobat planul conform art. 100 alin 4 din Legea nr. 8..
J. sindic a reținut că nu se poate confirma planul de reorganizare al debitoarei SC A. B. S. deoarece a votat favorabil numai categoria creanțelor bugetare care nu reprezintă categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 101 al 1 lit. B din Legea 85/2010, motiv pentru care se va respinge cererea administratorului judiciar de confirmare a planului.
Constatând că planul de reorganizare al debitoarei nu a fost confirmat, în baza disp. art. 102 alin.3 din Legea nr. 8. s-a dispus intrarea în faliment în procedura generală a debitoarei SC A. B. S., fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar H. B. R. I. în baza disp. art. 107 alin.2 lit. b din Legea nr. 8., care va îndeplini atribuțiile prev. de art. 25 din Legea nr.8..
În baza art. 107 alin.2 s-a dispus dizolvarea societății debitoare.
În baza art. 107 alin 2 lit. d și e din Legea nr. 8. s-a fixat termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitoare către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii pentru data de 21 decembrie
2010.
În temeiul art. 108 alin.1 și alin 2 din Legea nr. 8. s-a dispus notificarea de către lichidator a intrării în faliment a creditorilor notificați, debitoarei și O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea mențiunii și s-a stabilit termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei în vederea întocmirii tabelului suplimentar al creanțelor la data de 6 ianuarie 2011, termenul de verificare, întocmire, afișare și comunicare a tabelului suplimentar al creanțelor, la data de 20 ianuarie 2011, data limită de depunere a contestațiilor împotriva trecerii creanțelor sau drepturilor de preferință în tabelul suplimentar la 27 ianuarie 2011 și termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și de pronunțare asupra tabelului definitiv consolidat, la data de 8 februarie 2011.
De asemenea, în temeiul art. 113 și urm. din Legea nr. 8. s-a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare.
Creditoarea SC S. I. S. a formulat cererea de repunere în termen și declarația de creanță la data de (...), invocând faptul că nu a fost notificată conform art. 61 din Legea nr. 8. și că nu i se poate imputa faptul că debitoarea nu a menționat-o în lista creditorilor.
Legiuitorul a înțeles să permită repunerea în termen în situația în care partea interesată a fost decăzută din dreptul de a mai îndeplini un act de procedură doar în acele situații în care dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa să îndeplinească acel act.
În condițiile în care în lista prezentată de administratorul statutar al debitoarei, creditoarea SC S. I. SA nu era enumerată printre creditoarei debitoarei aflată în stare de insolvență, notificarea reglementată de prev. art.61 alin.3 din Legea nr. 8. s-a făcut de către administratorul judiciar prin B. procedurilor de insolvență.
Această publicare a notificării privind termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță reprezintă, conform disp. art.7 alin.3 din Legea nr.8., dovada îndeplinirii notificării prev. de art.61, începând cu data la care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut în cadrul B. procedurilor de insolvență. De la data publicării în B. procedurilor de insolvență, toți creditorii se consideră că au termenul în cunoștință în ceea ce privește termenele pentru care s-a făcut notificarea, având obligația să le respecte, fără a avea relevanță dacă au fost sau nu menționați în lista întocmită de debitoare. N. acestor termene atrage decăderea din drepturile prevăzute de art.76 din Legea nr.8..
Creditoarea SC S. I. S. nu a depus declarația de creanță în termenul limită stabilit de judecătorul sindic, aceasta nefiind de altfel notificată de administratorul judiciar în sensul de a-i fi fost comunicat un înscris în cuprinsul căruia practicianul în insolvență să-i fi adus la cunoștință termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță. Cu toate acestea, judecătorul sindic a apreciat că notificarea tuturor creditorilor s-a făcut cu respectarea prev. art.61 din Legea nr.8., fiind prevăzute în mod expres termenele pentru depunerea declarațiilor de creanță, pentru verificarea, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar, precum și termenul pentru definitivare a tabelului.
De altfel, disp. art.7 alin.1 din Legea nr.8. prevăd faptul că citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor se efectuează prin B. procedurilor de insolvență, alineatul 3 teza finală a aceluiași articol statuând asupra faptului că pentru creditorii ce nu au putut fi identificați în lista prevăzută de art.28 alin.1 lit.c procedura notificării prevăzută de art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin B. procedurilor de insolvență.
Susținerea creditoarei în sensul că nu a avut cunoștință despre existența procedurii insolvenței împotriva debitoarei nu poate fi considerată un motiv de repunere în termenul legal de 15 zile prev. de art.103 coroborat cu art.101 alin.1
C.pr.civ., întrucât lipsa notificării, conform Codului de procedură civilă, în condițiile în care creditoarea nu a putu fi identificată pe lista prezentată de debitoare, nu secircumscrie acelor împrejurări mai presus de voința sa menite să ducă la întreruperea termenului în cadrul căruia creditorul era obligat să formuleze declarație de creanță.
Pe cale de consecință, judecătorul sindic a respins cererea de repunere în termenul de formulare a cererilor de admitere a creanței formulată de creditoare.
Creditoarea D. C. a contestat, în condițiile art. 75 din Legea nr. 8., tabelul definitiv de creanțe în care a fost înscrisă cu o creanță bugetară în loc de creanță garantată, cum a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanțe.
C. art. 75 din Legea nr. 8. după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 73 alin 2, și până la închiderea procedurii, orice persoană interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau a unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
Este adevărat că în tabelul preliminar de creanțe întocmit de administratorul judiciar creditoarea D. C. a fost înscrisă cu o creanță garantată în cuantum de
1.456.999 lei, însă la definitivarea tabelului de creanțe judecătorul sindic a reținut că nu are caracter garantat această creanță. A., prin sentința comercială nr. 1168/2011, s-a reținut că D. C. a solicitat înscrierea la masa credală cu o creanță garantată în cuantum de 1.456.999 lei, însă în urma verificării înscrisurilor avute în vedere de către creditoare la calificarea creanței, judecătorul sindic a constatat că imobilele asupra cărora s-a dispus înscrierea unui drept de ipotecă se află în proprietatea SC P. C. S., aceasta având calitatea de garant al executării obligațiilor fiscale ale debitoarei SC A. B. S. D. art. 3 pct. 9 din Legea nr. 8. definesc creanțele garantate ca fiind creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului. D. de ipotecă invocat de creditoare nu vizează bunuri din patrimoniul debitoarei, astfel încât creanța acesteia nu are caracterul de creanță garantată în sensul avut în vedere de legea insolvenței, iar din avizele de garanție anexate cererii de admitere a creanței nu rezultă care sunt bunurile care formează obiectul garanției, astfel încât nici aceste înscrisuri nu dovedesc caracterul garantat al creanței, motiv pentru care creanța creditoarei D. C. a fost calificată de judecătorul sindic ca fiind bugetară și nu garantată.
În concluzie la întocmirea tabelului definitiv de creanțe nu s-a produs nici o eroare materială esențială, astfel încât s-a respins contestația formulată de creditoarea D. C.
Împotriva acestei sentințe creditoarea S. P. C. S. C. M., debitoarea S. A. B. S. C.-N. și lichidatorul H. B. R. I. T. au formulat recursuri, solicitând instanței admiterea acestora și modificarea hotărârii atacate în sensul confirmării planului de reorganizare propus de administratorul special și confirmat în cadrul Adunării creditorilor din data de 0(...).
În recursul formulat de creditoarea S. P. C. S. C. M. se susține că T.ui C.ercial C. în mod greșit a asimilat abținerea sa, abținere exprimată strict raportat la prevederile art. 100 al. 5 din Legea insolvenței nr. 8. modificată, ca fiind un vot negativ acordat propunerii de plan de reorganizare votat pozitiv, în lipsa votului său, de către majoritatea creditorilor și claselor de creditori ce fac parte din adunarea creditorilor înscriși în tabelul definitiv al creditorilor S. A. B. S. din cadrul dosarului de insolventă nr. unic (...). Prin această asimilare forțată instanța de judecată a înțeles să atribuie forță juridică unei tăceri impuse/recomandate de legea insolvenței nr. 8. modificată, tocmai în vederea protecției creditorilor înscriși la masa credală de un potențial vot concertat al creditorilor care având un interes în cauză aveau posibilitatea să exprime un vot valabil în dauna altor creditori din cadrul procedurii.
Pe de altă parte, a mai învederat recurenta, speculațiile reținute de instanța de judecată conform cărora datorită faptului că S. P. C. S. putea sau nu putea prin implementarea planului de reorganizare să primească mai mult și/sau mai puțin decâtîn cazul falimentului, ceea ce-i conferea dreptul de a vota sau nu planul de reorganizare, nu sunt sprijinite de nimic, raportat la actuala situație economico- financiară din R. și mai ales la severa recesiune care încă mai afectează sectorul construcțiilor. Asta cât timp prin planul de reorganizare chiar dacă se prevedea o diminuare drastică a cuantumului creanțelor deținute de creditorii chirografari nu există nici o probă pertinentă și concludentă că în cazul falimentului creditoare S. P. C. S. primea mai mult sau mai puțin decât în cazul reorganizării, fapt care-i conferea acestui creditor dreptul de a vota planul de reorganizare.
În plus, susține recurenta, dacă instanța de judecată își îndeplinea rolul activ, avea posibilitatea și totodată obligația procedurală de a cita toți creditorii înscriși la masa credală cu mențiunea "confirmarea planului de reorganizare" înscrisă pe citație, asta tocmai pentru a nu acorda în mod fraudulos valoare juridică tăcerii recomandate de prevederile L. insolvenței în ceea ce o privește pe S. P. C. S.
Mai mult, fie și în lipsa sa de la ședința de judecată stabilită pentru confirmarea planului de reorganizare, instanța era obligată să-și manifeste rolul activ si să proroge discutarea confirmării planului de reorganizare pentru un termen ulterior, termen la care putea să-i solicite o poziție procesuală referitoare la planul de reorganizare propus.
În recursul lichidatorului H. B. R. S. T.-M., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9
C.proc.civ., se susține că hotărârea recurată a fost dată cu aplicare greșită a legii, deoarece planul de reorganizare votat de creditori îndeplinește toate condițiile pentru a fi confirmat de către judecătorul sindic, astfel că acesta trebuia să aibă în vedere prev. art. 101 alin. (1) lit. a - d din Legea nr. 8..
A., conform tabelului definitiv de creanțe al debitoarei S. A. B. S. masa credală este împărțită între două categorii de creanțe: creanțe bugetare și creanțe chirografare, iar pentru ca planul de reorganizare să fie votat de creditori, în conformitate cu art. 101 lit. b din Legea nr. 8., având în vedere că sunt doar două categorii de creanțe, categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor trebuie să accepte planul de reorganizare. C. procesului-verbal al ședinței adunării creditorilor din
0(...), categoria creanțelor bugetare, reprezentând 12,03 % din totalul masei credale a votat pentru confirmarea planului de reorganizare. Din categoria creditorilor chirografari, creditoarea S. P. C. S. deținând 73,52% din totalul categoriei chirografarilor și 64,68% din totalul masei credale s-a abținut de la vot, astfel că în procesul-verbal al ședinței s-a consemnat prezența acestui creditor.
J. sindic a reținut în mod greșit faptul că creditorii chirografari nu au votat planul de reorganizare, deoarece S. P. C. S. s-a abținut de la vot și nu a votat împotriva planului, deși din economia art. 100 alin. (4) din Legea nr. 8., rezultă faptul că "un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din aceea categorie". În speța de față, creditorul majoritar a participat la ședință, dar nu și-a exprimat votul nici în sensul respingerii planului de reorganizare și nici în sensul acceptării acesteia. Or, fără participarea la ședință a creditorului S. P. C. S. nu se putea îndeplinii condiția cvorumului legal de reprezentare în adunare a creditorilor (30% din totalul masei credale), impusă de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 8.. A., spiritul și litera L. nr. 8. nu este aceea de a priva de posibilitatea de reorganizare judiciară pe debitorul a cărei masă credală este deținută majoritar de către un singur creditor. A., din coroborarea prev. art. 28 cu prev.art. 30 din Legea nr. 8. reiese că nu poate fi supusă procedurii reorganizării judiciare doar debitorul care în termen legal nu și-a declarat intenția de reorganizare sau debitorul care în cei 5 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței a fost deja supusă unei asemenea proceduri, ipoteze care nu sunt aplicabile în cauza de față
De asemenea, este de observat că pe de o parte judecătorul-sindic respinge contestația formulată de creditorul S. E. E. R. S., menținând hotărârea adunăriicreditorilor, iar pe de altă parte, nu confirmă planul de reorganizare, acceptat de către adunarea creditorilor.
În concluzie, lichidatorul judiciar consideră că votul asupra planului de reorganizare a respectat condițiile L. nr. 8. pentru a fi confirmat de judecătorul-sindic.
Pe de altă parte, recurentul a arătat că adunarea creditorilor în mod legal a aprobat planul de reorganizare, chiar dacă motivul abținerii S. PANTETROL C. S. este interdicția de vot impusă de art. 100 alin. (5) din Legea nr. 8..
Starea de control între creditorul S. P. C. S. și S. A. B. S. a fost constatată și de către judecătorul-sindic.
Potrivit informațiilor disponibile în Registrul C., S. A. B. S. se află sub control comun cu S. P A. C. S. în sensul legislației pieței de capital. C. S. P. C. S. se află sub control comun cu S. A. B. S. în sensul legislației pieței de capital. A., S. P. C. S. are ca asociați pe S. BEN & BEN S. și pe S. BEN & BEN C. ANY S. care, la rândul său, are ca asociat pe S. BEN & BEN S. De asemenea, S. A. B. S. are ca asociat pe S. BEN &
BEN S.
În acest sens, sunt și prevederile art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 297/2007 privind piața de capital, iar S. P. C. S.. respectând prevederile legale menționate, a participat la ședință, însă s-a abținut de la vot. La o primă lectură, se poate observa că există o neconcordanță între prevederile art. 100 alin. (5) și prevederile art. 100 alin. (4) în situația în care creditorul care se află sub control comun cu debitoarea este creditor majoritar într-o categorie de creanțe. Î., nu se poate accepta ideea că societatea care are drept creditor majoritar o altă societate cu care se află sub un control comun, să nu beneficieze de prevederile L. nr. 8. cu privire la posibilitatea supunerii la procedura reorganizării judiciare. A. în vedere cele menționate anterior, art. 100 alin.(4) și (5) din Legea nr. 8. în situația în care un creditor majoritar dintr-o categorie de creanțe se află sub incidența art. 100 alin. (5), trebuie interpretată în sensul că acest creditor poate participa la vot, însă datorită obligației de abținere, planul se votează de către restul creditorilor din aceea categorie. A., prin abținerea creditorului S. P. C. S., pentru ca planul de reorganizare să fie acceptat, era necesar votul majorității absolute a creditorilor deținând restul creanțelor chirografare. După cum reiese din procesul-verbal al ședinței adunării creditorilor din 0(...), din categoria creditorilor chirografari, au votat pentru confirmarea planului de reorganizare creditorii care dețin 18,63% din creanțele chirografare iar restul de 7,85% au votat negativ.
Cât privește aplicabilitatea prevederilor art. 100 alin. (5) din Legea nr. 8., creditorul care este sub control comun cu debitorul poate participa la ședința adunării creditorilor prin care se votează planul de reorganizare, dar poate vota cu privire la plan numai în situația în care conform planului de reorganizare primește mai puțin decât în caz de faliment.
După cum s-a precizat în planul de reorganizare al debitoarei, în cazul falimentului singura sursă sigură de lichidități o reprezintă valorificarea bunurilor din proprietatea debitoarei, iar valoarea contabilă a acestora este inferioară sumelor ce pot fi obținute prin continuarea activității curente a societății debitoare. A., problema centrală ce urmează a fi determinată este dacă în cazul falimentului creditorul S. P A. C. S. primește mai mult sau mai puțin în cazul falimentului decât ar primii conform planului de reorganizare.
A., valoarea contabilă a creanțelor nu corespundă sumelor ce ar putea fi recuperate efectiv având în vedere, în primul rând, rapoartele antreprenorului general S. BECHTEL INTERNATIONAL INC S., principalul debitor al S. A. B. S., cu instituțiile statului - beneficiar al lucrărilor la realizarea cărora societatea debitoare a avut relații de subcontractare.
Din procesul-verbal al adunării creditorilor rezultă că majoritatea creditorilor care și-au exprimat votul asupra planului au votat pentru confirmarea planului de reorganizare. A., atât categoria creanțelor bugetare cât și majoritatea creanțelorchirografare care și-au exprimat votul cu privire la plan au votat pentru confirmarea planului de reorganizare.
C. S. P. C. S. considerând că se află sub incidența interdicției legale prevăzute de art. 100 alin. (5) din Legea nr. 8. a preferat să se abține de la vot. J.-sindic fără a cerceta motivele pentru care S. P. C. S. s-a abținut de la vot și fără a dispune citarea creditorilor pentru termenul stabilit pentru confirmarea planului a interpretat abținerea de la vot ca și o neexprimare a votului, echivalent în situația dată cu un vot negativ. Or, rolul activ al judecătorului precum și drepturile procedurale ale părților implicate de a-și susține cauza în fața instanței pretindea pe de o parte stabilirea de către judecătorul- sindic a unui termen pentru confirmarea planului cu citarea creditorilor și a celorlalte părți prin intermediul B. procedurilor de insolvență.
De asemenea, în situația în care creditorul S. P A. C. S. a considerat că dispozițiile art. 100 alin. (5) îi interzic să voteze asupra planului, iar judecătorul-sindic considera că interdicția de vot nu subzista, în temeiul rolului activ al judecătorului și pentru a acorda posibilitatea debitoarei de a se prevala de dreptul la reorganizare consfințit de lege, se impune stabilirea de către judecătorul-sindic a reluării votului asupra planului, pentru a știi dacă S. P. C. S. votează pentru sau împotriva planului.
În condițiile în care planul de reorganizare a fost propus de administratorul special numit de asociatul unic, recurenta consideră că este de netăgăduit faptul că interesele celor două societăți sunt comune. Prin abținerea de la vot a S. P. C. S. a acceptat posibilitatea confirmării planului de către ceilalți creditori în condițiile propuse astfel că abținerea nu se poate conduce la neconfirmarea planului de către judecătorul-sindic.
În concluzie, lichidatorul judiciar consideră că în mod legal creditorul S. P. C. S. s-a abținut de la vot, deoarece art. 100 alin. (5) îi interzicea să voteze asupra planului ținând cont că în baza datelor disponibile la data votării planului, în caz de faliment creanța creditorului s-ar plăti într-o proporție mai mică decât în cazul confirmării planului de reorganizare. C. planului de reorganizare, creanța acestui creditor s-ar îndestulat în proporție de 10% din valoarea nominală, suma totală ce ar reveni acestui creditor reprezentând aproximativ 6% din totalul masei credale. În schimb, în cazul falimentului, din valorificarea activelor corporale ale societății debitoare s-ar îndestul a numai 3% din totalul masei credale. Mai mult, în situația în care judecătorul-sindic a considerat că față de creditorul S. P A. C. S. nu erau incidente prevederile art. 100 alin. (5) din Legea nr. 8., trebuia să procedeze la stabilirea în sarcina administratorului judiciar a obligației de reconvocare a adunării creditorilor pentru a solicita S. P. C. S. exprimarea unui vot fie în sensul acceptării fie în sensul respingerii planului de reorganizare. Prin neconfirmarea planului datorită celor reținute, judecătorul-sindic practic s-a substituit legiuitorului, negând dreptul societății debitoare de a fi supusă procedurii re organizării judiciare, deși toate condițiile acestei proceduri speciale colective au fost îndeplinite.
Debitoarea S. A. B. S. C.-N. a înregistrat recursul la data de (...), iar principalele motive invocate în cuprinsul recursului sunt identice cu cele formulate și de ceilalți 2 recurenți.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, C. reține următoarele:
Referitor la recursul formulat de debitoarea S. A. B. S. C.-N., C. a invocat din oficiu, în temeiul art.137 C.pr. civilă coroborat cu art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, excepția nelegalei timbrări a acestuia. A., în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 s-a stabilit în sarcina debitoarei-recurente obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 70 lei, iar în conformitate cu art. 1 din O.G. nr.
32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,45 lei.
În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 recurenta a fost înștiințată să achite în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal, sumele datorate cu titlu de taxe de timbru,sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997. Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că debitoarea-recurentă nu s- a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de (...) (f. 19), lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 70 lei și timbru judiciar în sumă de 0,45 lei, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și va dispune anularea recursului ca netimbrat potrivit dispozitivului prezentei decizii.
În ceea ce privește recursurile declarate de S. P. C. S. și S. H. B. R. S. acestea sunt apreciate de către instanța de recurs ca fiind întemeiate pentru următoarele considerente:
Trebuie remarcat în primul rând faptul că în mod legal și temeinic judecătorul sindic a respins cererea de anulare a hotărârii adunării creditorilor din data de (...), stabilind în mod irevocabil atât timp cât hotărârea nu a fost recurată cu privire la acest aspect că respectiva hotărâre a fost legal adoptată.
Cu privire însă la confirmarea planului de reorganizare și la interpretarea manifestării de voință a creditorilor se impun unele considerații. Relevantă în soluționarea recursului este maniera de interpretare a dispozițiilor art. 100 alin. 5 teza finală a L. 8., potrivit cărora ,,Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital, pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care a ce sta le a co rdă ma i p u țin d e câ t a r p rimi în ca zu l fa l imentului,,. În opinia instanței de recurs textul trebuie interpretat în așa fel încât să nu înfrângă sau să vină în contradicție cu voința creditorilor și mai mult, să fie în confomitate cu scopul general al procedurii de insolvență care trebuie să urmărească acoperirea pasivului în principal prin reorganizarea debitorului și doar în subsidiar prin faliment și lichidare.
Pentru a pronunța sentința recurată prin care a respins cererea de confirmare a planului, judecătorul sindic a apreciat în mod corect pe de o parte faptul că există o relație de control între debitoare și creditoarea recurentă S. P. C. S. care ar fi impus abținerea de la vot, însă pe de altă parte apreciază ca fiind incidente dispozițiile finale ale art. 100 alin. 5 din Legea 8. potrivit cărora creditoarea ar fi trebuit să voteze deoarece în caz de faliment ar fi primit mai mult decât în caz de reorganizare. Mai mult, chiar în aceste condiții judecătorul sindic a apreciat că abținerea creditoarei ar fi împiedicat formarea unei majorități cerute de dispozițiile art. 100 alin. 4 din Legea 8., situație în care a considerat că nu există o aprobare a planului deoarece categoria creditorilor chirografari nu a votat planul.
Din formularea textului analizat instanța de recurs apreciază că pe de o parte votarea planului este facultativă din partea creditorului aflat într-o stare de incompatibilitate, iar pe de altă parte creditorul este singurul îndreptățit să aprecieze dacă reorganizarea este situația favorabilă pentru el sau dimpotrivă, ar fi mai favorabilă trecerea debitoarei în faliment situație în care își poate exercita facultatea de a vota, desigur, împotriva planului de reorganizare. Prin abținerea de la vot însă, rezultă în mod expres faptul că reorganizarea este apreciată mai favorabilă și planul poate fi confirmat prin aprecierea unei majorități obținută prin scăderea creanței creditorului aflat în stare de incompatibilitate. D. creditorul a decis să se abțină, cuantumul creanței sale nu poate fi luată în calcul la stabilirea cuantumului total al creanțelor dintr-o anumită categorie pentru a aprecia formarea majorității prin prisma dispozițiilor art. 100 alin. 4 din Legea 8., în caz contrar voința creditorilor ar fi puternicdenaturată așa cum s-a întâmplat în cazul concret analizat, când deși voința covârșitoare a creditorilor a fost în sensul aprobării planului, inclusiv a creditorului care s-a abținut, așa cum rezultă din motivele de recurs, confirmarea planului a fost în cele din urmă respinsă de judecătorul sinidic.
În opinia instanței de recurs, din interpretarea dispozițiilor art. 101 alin. 1 din Legea nr. 8. judecătorul sindic trebuie să verifice pentru a confirma planul de reorganizare condițiile de votare a planului de către creditori și condițiile care vizează conținutul planului, pentru a fi îndeplinite cernțele minimale și obligatorii care trebuie să fie curpinse într-un plan de reorganizare. A. pe fond a conținutului planului de reorganizare se realizează de către creditori deoarece realizarea planului satisface în primul rând nevoile lor. Această analiză se realizează prin posibilitatea acordată de lege de a-și exprima dreptul de vot în cadrul adunării creditorilor, în cadrul căreia se supune la vot planul de reorganizare.
Mai mult, chiar dacă apreciem că judecătorul sindic ar putea cenzura poziția creditorului și ar putea aprecia că acesta trebuia obligatoriu să voteze într-un fel sau altul (aspect care nu rezultă din textul analizat care dimpotrivă, folosește exprimarea
,,pot vota,,) atunci când analizează confirmarea planului de reorganizare nici judecătorul sindic și implicit nici instanța de recurs nu pot face abstracție de poziția concretă a creditorului care în mod pretins eronat s-ar fi abținut. În caz contrar, abținerea care nu ar trebui luată în calcul este transformată prin cenzura judecătorului sindic în vot împotriva planului de reorganizare, prin denaturarea poziției creditorului.
Chiar prin maniera de declarare și motivare a recursului, rezultă faptul că poziția creditoarei este fermă în sensul votării planului de reorganizare, așa încât chiar acceptând ideea că acest creditor nu trebuia să se abțină, nu se poate face abstracție de voința sa.
Pentru toate argumentele de fapt și de drept enunțate, în baza dispozițiilor art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c., instanța va admite recursurile declarate de S. P. C. S. și H. B. R. I. împotriva sentinței civile nr. 4.215 din 5 iulie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C.ercial C., pe care o modifică în sensul că va dispune confirmarea planului de reorganizare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L.
D E C I D E:
Admite recursurile declarate de S. P. C. S. C. M. și H. B. R. I. T. împotriva sentinței civile nr. 4.215 din 5 iulie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C.ercial C., pe care o modifică în sensul că dispune confirmarea planului de reorganizare.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de S. A. B. S. C.-N.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. P. A. A. I. C. I.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red. A.A.I./ (...). Dact.H.C./3 ex.
Jud.fond: .Ivănescu
| ← Decizia nr. 5472/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 1254/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
