Decizia nr. 5214/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)/a1
D. C. NR.5214/2012
Ședința din data de 11 iunie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S.
JUDECĂTOR : C. P.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea D. G. A F. P. S. împotriva sentinței civile nr.5807 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu intimata S. V. S. ȘIMLEU S. și O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL SĂLAJ,având ca obiect procedura insolvenței - contestație la deschiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art.6 și 8 din Legea nr.85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Deliberând reține că, Prin sentința civilă nr. 5807 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. s-a admis contestația formulată de debitorul SC V. SRL, și s-a constatat că acesta nu este în stare de insolvență. De asemenea, s-a respins ca nefondată cererea de deschidere a procedurii formulată de creditorul D. S. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea insolvenței nr. 85/2006, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Totodată se instituie prezența relativă de insolvență, care poate fi răsturnată de debitor. Din extrasele de cont curent pe perioada ianuarie-martie 2011, când s-a înregistrat cererea creditorului, rezultă că societatea debitoare are activitate continuă, că efectuează plăți prin ordin de plată către furnizori, Banca Transilvania și realizează un sold final ce variază între 92 lei și 5722,73 lei. Apoi, debitoarea are în derulare mai multe contracte de închiriere de utilaje din care realizează venituri și un contract de valorificare a masei lemnoase nr. 1387/(...) și actul de punere în valoare din (...) pentru o suprafață de 10,90 ha pădure, care este de asemenea producător de venituri. Având în vedere că debitoarea are disponibilități financiare și se preconizează realizarea de venituri din executarea contractelor menționate, s-a constatat că aceasta nu este în stare de insolvență. Din structura obligațiilor de plată rezultă că suma de 87.052 lei reprezintă echivalentul unor bunuri confiscate, iar suma de 4985 lei amendă aplicată de Garda Financiară S., în legătură cu care au avut loc litigii, sumele menționate fiind confirmate de instanțe, însă derularea proceselor a condus la întârzierea efectuării plăților. Față de cele ce preced, instanța a admis contestația și a respins ca nefondată cererea creditorului D. S. de deschidere a procedurii insolvenței. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P. S. solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței recurate, iar pe cale de consecință, admiterea cererii pentru declanșarea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC V. S. În motivele de recurs se arată faptul ca la data de (...) debitoarea figurează cu obligații fiscale in cuantum de 93.289 lei. Insăși contestatoarea menționează titlul de creanța ( respectiv procesul verbal de contravenție seria G nr. 0051673 - întocmit de G. F. sectia S.) din care provin in mare parte creanțele menționate in cererea de declanșare a procedurii insolventei. Subliniază faptul ca prin D. C. nr. 609/(...) s-a menținut hotărârea instantei de fond- in sensul respingerii plangerii contraventionale. Pe cale de consecinta in baza titlului executoriu s-a inceput in mod temeinic si legal executarea silita impotriva debitoarei. Susține că potrivit Legii insolventei creditorul nu poate declansa procedura decât pentru creante certe, lichide si exigibile. Caracterul cert al creantei vizeaza atât existenta acesteia, cât si cuantumul sau, iar caracterul lichid al creanței presupune ca întinderea acesteia, având ca obiect o suma de bani, sa fie determinata sau determinabila. În plus, creanța trebuie sa fie exigibila, adică sa fie ajunsa la scadenta. D. caracterului cert al creanței se poate face prin titlu executoriu. Sub acest din urma aspect, din înscrisurile depuse rezulta fără putință de tăgada ca creanța reclamata de debitoare este certa lichida si exigibila .În aceste condiții este evident faptul ca creanta de 93.289 lei îndeplinește condiția de a fi certa, lichida si exigibila si constituie temei pentru deschiderea procedurii de executare colectiva. Intrucât debitoarea nu si-a achitat obligațiile fiscale declarate la termen in mod corect si legal organul fiscal a calculat accesorii conform art. 119 si 220 din OG nr. 92/2003 republicata cu modificările si completările ulterioare. În aceste condiții este evident faptul ca creanța de 93.289 lei îndeplinește condiția de a fi certa, lichida si exigibila si constituie temei pentru deschiderea procedurii de executare colectiva. Subliniază faptul ca debitoarea nu poate antama fondul plângerii contravenționale, care de altfel s-a soluționat irevocabil, iar creanța a devenit certa, lichida si exigibila. Analizând recursul declarat de către creditoarea D. G. A F. P. S. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente: Demersul judiciar al creditoarei vizează deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC V. SRL pentru recuperarea unei creanțe în cuantum de 93.289 lei. În scopul soluționării cererii formulate de către creditoare, instanța de judecată prin judecătorul-sindic a dispus citarea părților potrivit art.87 și urm. C.pr.civ., art. 7 lit. b și art. 36 alin (1) din Legea nr. 31/1990, art. 22 și 23 alin (2) din Legea nr. 85/2006; pentru data fixată pentru soluționarea cererii creditoarei s-a constatat că debitoarea a formulat contestație prin care contestă caracterul cert și exigibil al creanței creditoarei precum și starea de insolvență. Potrivit art. 379 alin. 3 și 4 C.pr.civ., creanța certă este creanța a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul și este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță (…). În speță, probele administrate au evidențiat împrejurarea că creanța pretinsă de către creditoare pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței rezultă din titluri de creanță. Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că debitoarea nu a recunoscut existența acestei creanțe fiscale și a înțeles să le conteste. Potrivit art.141 alin.2 C.pr.fiscală, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Rezultă, așadar, că la data expirării termenului de plată prevăzut de lege, titlu de creanță devine titlu executoriu. În speță, Curtea observă că creditoarea deține un titlu executoriu, creanțele fiscale menționate în titlurile de creanțe fiind scadente prin expirarea termenului de plată și nu au fost achitate de către debitoare, iar contestația formulată împotriva acestora nu poate modifica caracterul cert, lichid și exigibil al creanței câtă vreme nu s-a dispus suspendarea executării acestuia. Se poate conchide, așadar, că creanța pretinsă de creditoare reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 și art. 379 alin. 3 și 4 C.proc.civ. astfel că cererea care vizează deschiderea procedurii insolvenței întemeiată pe existența acestei creanțe apare ca fondată. Cu toate acestea, Curtea va aprecia că cererea creditoarei este nefondată întrucât starea de insolvență vădită sau iminentă a debitoarei nu este dovedită. Potrivit art.3 alin.1 lit.a din Legea nr.85/2006, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile; insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori și este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadentei. Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că debitoarea, în toată această perioadă, a efectuat plăți către diverși parteneri contractuali, și-a achitat la timp datoriile scadente iar datoriile exigibile angajate vor putea fi plătite la scadență cu fondurile bănești disponibile. Curtea reține că datoria către creditoare nu este achitată nu din lipsa disponibilităților bănești ale debitoarei ci datorită faptului că această datorie nu este recunoscută și a fost contestată. Din extrasele de cont curent pe perioada ianuarie-martie 2011, când s-a înregistrat cererea creditorului, rezultă că societatea debitoare are activitate continuă, că efectuează plăți prin ordin de plată către furnizori. De asemenea, debitoarea are în derulare mai multe contracte de închiriere de utilaje din care realizează venituri și un contract de valorificare a masei lemnoase nr. 1387/(...) și actul de punere în valoare din (...) pentru o suprafață de 10,90 ha pădure, care este de asemenea producător de venituri. Având în vedere că debitoarea are disponibilități financiare și se preconizează realizarea de venituri din executarea contractelor menționate, s-a constatat că aceasta nu este în stare de insolvență. Din structura obligațiilor de plată rezultă că suma de 87.052 lei reprezintă echivalentul unor bunuri confiscate, iar suma de 4985 lei amendă aplicată de Garda Financiară S., în legătură cu care au avut loc litigii, sumele menționate fiind confirmate de instanțe, însă derularea proceselor a condus la întârzierea efectuării plăților. Curtea conchide, așadar, că debitoarea nu este în insolvență și prin urmare, cererea formulată de creditoare nu poate fi admisă. Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către creditoare ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din Legea nr.85/2006 îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr.5807 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. M. C. M. S. C. P. L. F.red.M.S./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.D. P.
| ← Decizia nr. 10568/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9042/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
