Decizia nr. 6562/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 473.(...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6562/2012
Ședința a 11 S. 2012
C.pletul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător A.-I. A.
Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Z. C. împotriva sentinței civile nr.159 din (...), pronunțată în dosarul nr. 473.(...) al T.ui B. N. în contradictoriu cu intimata SC D. N. C. S. PRIN LICHIDATOR J. U. S., având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din L. 85/2006.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar. C U R T E A , Prin sentința civilă nr. 159 din (...), pronunțată în dosarul nr. 473.(...) al T.ui B. N. s-a admis în parte, ca întemeiată, acțiunea lichidatorului judiciar U. S., împotriva pârâtului Z. C., în calitate de administrator statutar al debitoarei SC D. N. C. - în faliment, și în consecință: - a fost obligat pârâtul să suporte din averea proprie parte a pasivului debitoarei SC D. N. C. - în faliment, până la concurența sumei de l33.960 lei, contravaloarea celor două utilaje înstrăinate, reprezentând parte a pasivul societății, sumă destinată acoperirii pasivului înscris în tabelul definitiv al creanțelor. În considerentele sentinței se reține că administratorul judiciar al debitoarei SC D. N. C. S. C., U. S., a solicitat să fie obligat pârâtul Z. C. în calitate de administrator statutar al debitoarei să suporte din averea proprie pasivul acesteia de 406.118,58 lei, arătând că în cauză sunt incidente disp.art.138 alin.l lit.d și e din L. nr. 85/2006 . Prin sentința comercială nr. 326 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr.(...) a fost admisă cererea formulată de creditoarea SC L. R. SA B. privind pe debitoarea SC D. N. C. S. C. și s-a dispus deschiderea procedurii generale . Prin sentința comercială nr. 121 din (...) pronunțată în același dosar, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței privind pedebitoare, a fost numit lichidator judiciar, căruia i-au fost stabilite principalele atribuții, s-a dispus notificarea deschiderii procedurii, s-a pus în vedere debitoarei să depună la dosarul cauzei actele și informațiile prev.de art. 28 alin.l din lege, au fixate termene limită pentru depunerea declarațiilor de creanță la l0.03.20l0, de verificare a creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar la l9.03.20l0, a fost fixat termen pentru soluționarea eventualelor contestații și afișarea tabelului definitiv al creanțelor la (...). Potrivit art.138 alin.l din L. nr.85/2006, în cazul în care, în raportul întocmit în conf.cu disp.art.59 alin.l, sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din faptele enumerate la lit.a - g din aceluiași aliniat. Potrivit art.l38 alin.l lit.d și e din L.85/2006, poate fi antrenată răspunderea materială a persoanelor care le poate fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, în situația în care au ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut o contabilitate în conf.cu legea, precum și în situația în care au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia. In mod concret s-a reținut că la data deschiderii procedurii insolvenței, debitoarea a fost notificată cu privire la obligațiile ce decurg din deschiderea procedurii în sarcina debitoarei și a administratorilor săi, care au fost somați să depună actele și informațiile prev.la art.28 din lege, precum și actele de înființare a societății, actele contabile și gestiunea averii. Constatând că debitoarea nu și-a îndeplinit aceste obligații decât parțial prin predarea a o parte din actele societății, lichidatorul judiciar a apelat la informațiile oferite de organele fiscale și a constatat că societatea debitoarea deținea în patrimoniu potrivit extrasului AERGM un autoturism Mitsubischi L 200 Magnum înmatriculat sub nr. BN 72 l0A având valoare de circulație de 74.960 lei și un tractor articulat forestier TAF la val.de evaluare de 59.000 lei, bunuri aflate în garanția creditoarei BRD G. S. G. . A. bunuri au fost înstrăinate de către administratorul judiciar înainte de deschiderea procedurii insolvenței, respectiv la (...) , dar în cauză nu s-a făcut dovada că prin prețul obținut să fie achitată, chiar în parte, creanța către creditorul garanatt BRD G. S. G.. Actele depuse la dosarul cauzei, deși confirmă că în perioada (...) - (...), administratorul statutar a făcut unele plăți creditorului BRD G. S. G., nu a făcut dovada că sumele încasate cu titlu de preț al bunurilor respective au fost destinate restituirii creditului angajat, cu atât mai mult cu cât aceste sume nu au fost găsite înscrise în actele contabile ale debitoarei pentru perioada când se pretinde a fi fost săvârșite. Aceasta cu atât mai mult cu cât cele două bunuri din patrimoniul societății ce au fost înstrăinate de către administratorul statutar se aflau în garanția creditorului BRD G. S. G. și la dosarul cauzei nu a fost depus acordul creditorului cu privire la scoaterea din garanție a acestor bunuri în vederea valorificării lor de către administratorul statutar. Prin aceste considerente, instanța a apreciat că administratorul statutar al debitoarei se face vinovat de intrarea societății în insolvență, iar nepredarea faptică a documentelor contabile conduce la concluzia că pârâtulîn calitatea lui de administrator fie a făcut să dispară unele documente contabile, fie nu a ținut contabilitatea în conf.cu legea, aspecte ce fac aplicabile prev.art.l38 alin.l lit. d din L.85/2006, iar prin faptul înstrăinării celor două autovehicule, la un preț mult scăzut față de valoarea lor de circulație, a deturnat sau a ascuns o parte din pasivul persoanei juridice. Sunt considerente pentru care, instanța a admis în parte acțiunea ca fiind întemeiată și în temeiul disp.art.l38 alin.l lit.d și e din L. nr. 85/2006, a obligat pârâtul Z. C. în calitate de administrator statutar al debitoarei să suporte din averea proprie parte a pasivului debitoarei, ajunsă în stare de insolvență, până la concurența sumei de 133.960 lei, reprezentând c/v celor două utilaje înstrăinate, sumă destinată acoperirii în parte a pasivului înregistrat de către societatea debitoarei. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Z. C., solicitând admiterea recursului si in consecinta respingerea actiunii formulate de lichidatorul judiciar U. S. B. În motivarea recursului recurentul arată că potrivit art. 138 alin.1 lit. d si e din L. 85/2006 poate fi antrenata raspunderea materiala a persoanelor carora le poate fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului in situatia in care au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut o contabilitate conforma cu legea,precum si in situatia in care au deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia. Prima instanta a constatat in mod eronat si fara nici o justificare ca debitoarea nu si-a indeplinit obligatiile de depunere a actelor si informatiilor prevazute de art.28 din lege precum si actele de infiintare a societatii, actele contabile si gestiunea averii. Aceasta constatare este profund eronata deoarece a depus toate aceste documente la lichidatorul judiciar. A. documente nu au fost studiate de catre lichidatorul judiciar care nici nu a facut dovada celor sustinute. In acest sens a adus copii de bilant depus la data de (...) si respectiv (...) de la unitatea fiscal teritoriala care au fost depuse de catre recurent, ca dovada ca a tinut evidenta contabila la zi si ca au fost inregistrate, pe care le depune in probatiune. Referitor la cele doua utilaje instrainate, respectiv autoturism Mitshubishi L 200 Magnum si tractorul forestier Taf, acestea au fost instrainate anterior intrarii in insolventa a debitoarei la pretul pietei, iar banii rezultati au fost folositi exclusiv pentru restituirea creditului angajat de la debitorul BRD B. Acest aspect rezulta din inscrierile contabile respectiva factura nr. 0076/(...) si factura 2001/(...) ,din evidentele contabile ale societatii unde au fost inregistrate si ordinele de plata din luna august 2008,septembrie 2008, octombrie 2008, noiembrie 2008, decembrie 2008, ianuarie 2009, februarie 2009, martie 2009, aprilie 2009,etc, emise imediat incasarii sumelor. Recurentul a depus si extrase de cont in acest sens de unde rezulta ca societatea nu a mai avut activitate si el personal sau sotia sa au alimentat contul bancar din banii proprii pentru a rambursa creditele existente la BRD B. Este evident asa cum rezulta din evidentele conta bile atasate in copie, ca a platit sumele ce le-a incasat societatea iar pe langa acestea a depus lunar alte sume din patrimoniul propriu pentru achitarea creditului. Ori nu numai ca a incercat sa marească pasivul debitoarei asa cum sustine in mod eronat lichidatorul judiciar, dar chiar din potriva l-a micsorat depunand sume din averea proprie (rezulta din inregistrarile contabile ale societatii). In ceea ce priveste pretul utilajelor instrainate, ca acestea era pretul pietei dar si pretul ramas neamortizat al acestora. Astfel, prima instanță l-a obligat la plata din averea proprie, în baza unei prezumții logice, în urma căreia a concluzionat că recurentul a ascuns sau deturnat aceste două bunuri a persoanei juridice. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Pârâtul Z. C. a avut calitatea de administrator statutar al debitoarei de la momentul înființării societății debitoare și până la momentul deschiderii procedurii generale a insolvenței. Conform dispozițiilor art.138 din L. nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului. În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea. Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora. Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi. Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni. Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din L. nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciuprodus prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor. Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă. Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i. Lichidatorul judiciar și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 138 lit. d și e din L. nr. 85/2006, respectiv „ au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia";. Dispozițiile art.35 din L. nr.85/2006 privind procedura insolvenței prevăd obligația debitoarei de a preda administratorului/ lichidatorului judiciar actele contabile și celelalte acte prevăzute de art.28 din lege, obligație care trebuie îndeplinită prin administratorul statutar, în conformitate cu dispozițiile art.73 alin.1 lit. e din L. nr. 31/1990 privind societățile comerciale. L. privind procedura insolvenței prevede astfel o obligație de cooperare cu administratorul/lichidatorul judiciar, a cărui neîndeplinire are consecințe deosebit de grave în planul procedurii, participanții la procedura insolvenței fiind în imposibilitate de a efectua actele necesare atingerii scopului procedurii: acoperirea pasivului debitoarei aflate în stare de insolvență. Apoi, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din legea nr.82/1991 „documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz˝. Deci administratorul statutar are răspunderea conducerii contabilității în conformitate cu legea. Starea de insolvență a debitoarei este imputabilă pârâtului întrucât, nu a condus contabilitatea în condițiile legii și nu a depus la organele fiscale bilanțul contabil, așa cum prevede art. 27 alin 1, art.30 alin.1 din legea nr.82/1991 raportat la art.73 lit.e din L. nr.31/1990, obligație ce revine administratorului societății debitoare. În lipsa evidenței contabile nu s-au putut identifica obligațiile fiscale ale debitoarei, aceasta nedepunând raporturile contabile la D. G. a F. P. B. N. de la sfârșitul anului 2008. Având în vedere faptul că potrivit art.71 din legea nr. 31/1990, obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, instanța are în vedere și dispozițiile art.2009 și 2017 Cod civil, potrivit căruia mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar și de culpa comisă în executarea mandatului. Fapta ilicită nu trebuie neapărat să constea într-o acțiune, dar poate consta și în omisiunea, inacțiunea ilicită, în neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri când această activitate trebuia, potrivit legii să fie întreprinsă. O societate comercială nu poate funcționa viabil în condițiile în care administratorul statutar manifestă un dezinteres total în ceea ce privește condițiile minime pentru funcționare societății. Acesta este raportul de cauzalitate între fapta culpabilă a administratorului statutar, constând în nerespectarea și neaplicarea legii , și prejudiciul creat creditorilor prin intrarea în faliment a societății. Răspunderea reglementată de prevederile art.138 din Lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acesteia de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că administratorul statutar sau altă persoană au cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile. Prejudiciul este cauzat direct debitorului persoană juridică și numai indirect creditorilor. Administratorul statutar a înstrăinat două bunuri, respectiv autoturismul Mitshubishi L 200 Magnum și un tractor forestier TAF, aflate în garanția creditoarei BRD G. S. G. SA, fără să facă dovada că sumele obținute din vânzarea lor au fost utilizate pentru achitarea creditului și fără ca sumele obținute ca preț să fie evidențiate în contabilitatea debitoarei. De asemenea, prețul obținut pentru autoturism de 4760 lei, iar pentru tractor de 4948 lei sunt sub valoarea de circulație a bunurilor, respectiv 74960 lei pentru autoturism și 5900 lei pentru tractorul forestier. Prin urmare, dovada legăturii dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului societății debitoare este dovedită, astfel că cererea formulată în condițiile art.138 alin.1 lit. d și e a fost admisă în mod legal. Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Z. C. împotriva sentinței civile nr. 159 din (...), pronunțată în dosarul nr. 473.(...) al T.ui B. N. pe care o va menține în întregime. PENTRU A. MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâtul Z. C. împotriva sentinței civile nr. 159 din (...), pronunțată în dosarul nr. 473.(...) al T.ui B. N. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. A. I. A. C. I. M. N. ȚÂR Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: I.P.
| ← Decizia nr. 10465/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 8593/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
