Decizia nr. 8166/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8166/2012
Ședința de la 16 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător C. I.
Judecător D. P.
G. M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtului L. P. împotriva sentinței civile nr. 1445 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. în contradictoriu cu intimații SC P. L. S. PRIN LICHIDATOR J. P. G. I. având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din L. 85/2006 .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. M. F. M. în reprezentarea intereselor recurentului cu împuternicire avocațială.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.Un exemplar se comunică cu reprezentanta recurentului.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii privind atragerea răspunderii administratorului, pentru motivele expuse pe larg în scris. În susținere se arată că sentința recurată este nelegală deoarece pârâtul nu a urmărit să se sustragă dispozițiilor legii, societatea este dizolvată, pârâtul neștiind de acest demers întrucât societatea nu și-a mai desfășurat activitatea. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A , Prin sentința civilă nr. 1445 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. a fost admisă acțiunea precizată de reclamanta P. G. I. lichidator desemnat pentru falimentul SC P. L. S. B. M., împotriva pârâtului L. P. în calitate de administrator statutar al debitoarei SC P. L. S. B. M., aflată în procedură și, în consecință: Pârâtul a fost obligat să suporte cu averea proprie, parte din pasivul debitoarei falite reprezentând creanțele declarate în faliment, în cuantum de 8.181,03 lei. În considerente se reține că prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus și precizată la fila 42, P. G. I. B. M., desemnat în dosarul de faliment al debitoarei SC P. L. S. B. M., a chemat în judecată pe pârâtul L. P. solicitând obligarea acestuia la suportarea pasivului neacoperit al debitoarei, în cuantum de 8.181,03 lei. Prin sentința civilă nr. 1549 din (...) pronunțată în dosar nr. (...), Tribunalul Maramureș a admis cererea formulată de creditoarea A. F. P. B. M. dispunând deschiderea procedurii simplificate și intrarea direct în faliment a debitoarei iar P. G. I. B. M. a fost desemnat lichidator judiciar. S-a mai susținut că pârâtul nu a pus la dispoziția lichidatorului actele și documentele contabile prevăzute de art. 28 al. 1 din L. 85/2006, cu toate că a fost notificat în acest sens iar conform bilanțului depus pe anul 2005, pe site-ul M. F. P. și documentelor depuse pe parcursul dezbaterii cauzei rezultă că societatea deține în patrimoniu instalații tehnice în valoare de 4.049,09 lei, disponibilități bănești în casierie de 3.331,03 lei și clienți de încasat de 4.850 lei. Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii arătând că ultimul bilanț a fost întocmit la (...) iar conform acestuia nu a avut profit, pierderea netă a exercițiului financiar fiind de 12.417 lei, prezentându-se la I. M. pentru închiderea cărților de muncă ale angajaților. De asemenea, în cursul anului 2007 a suferit un accident grav, fiind mușcat de un urs în pădure, urmare căruia a fost în tratament inclusiv în anul 2008, astfel că nu s-a mai ocupat de soarta societății care a fost dizolvată. Pârâtul a mai arătat că nu este suficientă existența neținerii contabilității pentru atragerea răspunderii personale și mai este necesar ca prin această faptă să se fi produs starea de insolvență, ceea ce nu este cazul în speță. Examinând acțiunea judecătorul - sindic a reținut următoarele: Prin sentința civilă nr. 1549 din (...) pronunțată în dosar nr. (...), Tribunalul Maramureș a admis cererea formulată de creditoarea A. F. P. B. M. dispunând deschiderea procedurii simplificate și intrarea direct în faliment a debitoarei SC P. L. S. B. M. iar P. G. I. B. M. a fost desemnat lichidator judiciar. Deschiderea procedurii a fost publicată în Buletinul Procedurilor de I. iar pârâtul a fost notificat la adresa de domiciliu cu care figurează în evidențele Oficiului Registrului Comerțului M.. În dosarul de faliment s-au înregistrat două declarații de creanță din partea creditorilor A. F. P. M. pentru suma de 30.279 lei și Inspectoratul Teritorial de M. M. pentru suma de 118 lei, totalul masei credale fiind de 30.397 lei, aspect ce rezultă din tabelul definitiv al creanțelor aflat la fila 14. Din precizarea de acțiune și răspunsul la întâmpinare depus de lichidator rezultă că pârâtul a predat o serie de acte și documente contabile, în urma cărora s-a constatat că debitoarea deține în patrimoniu instalații tehnice în valoare de 4.049,09 lei, disponibilități bănești în casierie de 3.331,03 lei și clienți de încasat de 4.850 lei. Din categoria instalații tehnice a fost predat un ciocan demolator nefuncțional, descompletat și în stare avansată de degradare dar nu a fost predat disponibilul bănesc în cuantum de 3.331,03 lei, lichidatorul reținând și faptul că administratorul - pârât nu a efectuat nici un demers pentru încsarea sumei de 4.850 lei de la clientul SC MFO C. S. a contravalolorii facturii nr. 2315023 din (...). Cât privește disponibilul bănesc în cuantum de 3331,03 lei, acesta nu a fost predat, împrejurare ce duce la concluzia că a fost folosit de pârât în interesul său sau al altor persoane fizice sau juridice. Faptul că pârâtul a fost bolnav este regretabil însă în contextul celor de mai sus, instanța constată că pârâtul nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, a făcut să dispară unele documente contabile sau a ținut o contabilitate fictivă, respectiv a ascuns o parte din activul persoanei juridice aflată în procedură, lichidatorul fiind în imposibilitate să-l lichideze conform atribuțiilor sale reglementate de L. insolvenței. Din perspectiva celor descrise anterior, tribunalul a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 138 al. 1 lit. a și e din L. 85/2006 privind procedura insolvenței cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul - sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei, persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitoarei, dacă aceștia și-au însușit bunurile societății în interes propriu sau al altei persoane, au ținut o contabilitate fictivă, nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea sau au făcut să dispară unele documente contabile, respectiv au ascuns o parte din activul persoanei juridice. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs L. P., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii având ca obiectt răspunderea administratorului, pe care o consideră netemeinică și nelegală. În motivarea recursului se arată lichidatorul judiciar P. G. I. B. M., desemnat pentru falimentul debitoarei SC P. L. S. B. M., avand ca administrator pe L. P. a promovat in fata T.ui M. o actiune avand ca obiect raspunderea administratorului intemeiat in drept pe disp. art. 138 lit. a si e din legea 85/2006, respectiv ca administratorul a folosit bunurile persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane si ca a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a marit in mod fictiv prejudiciul acesteia. Argumentatia lichidatorului practic nu exista, se bazeaza doar pe imprejurarea ca administratorul nu a putut justifica o anumita suma de bani si ca nu a urmarit anumiti clienti debitori, fara insa sa dovedeasca si culpa administratorului. Se stie ca una din conditiile raspunderii persoanelor care au produs starea de insolventa, pentru antrenarea raspunderii civile este culpa. Culpa faptuitorului presupune ca activitatea ilicita a persoanei sa se bazeze pe convingerea acesteea si libertatea sa de deliberare si rezolutie. Se cunoaste ca, chiar daca o persoana a savarsit o fapta (actiune sau inactiune) periculoasa social, nu este suficient ca aceasta sa angajeze raspunderea civila, ci mai trebuie ca ea sa fie imputabila persoanei, deoarece fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu este un act de conduita reprobabil. Culpa persoanei care comite vreuna din faptele prevazute in art 138 al.1 lit. a si e din legea 85/2006 consta in totalitatea conditiilor cerute de lege referitoare la atitudinea psihica a persoanei, sub raportul constiintei si vointei sale, fata de materialitatea faptei savarsite pentru ca aceea fapta sa poate angaja raspunderea civila. In prezenta cauza lichidatorul judiciar nu a facut dovada culpei administratorului pentru a putea atrage raspunderea civila a acestuia. Recurentul arată că nu a urmarit sa aducă societatea in starea de insolventa, ca nu a folosit bunurile in folosul propriu sau a altei persoane, cu nu a deturnat sau ascuns o parte din activul societatii ori sa fi marit in mod fictiv pasivul acestea, mai mult nu au fost dovedite indeplinirea conditiilor necesare angajarii raspunderii civile delictuale, conditii ce nu seprezuma, iar sarcina probei potrivit art. 129 Cod procedura civila, incumba celui ce face o afirmatie in fata judecatii, in speta lichidatorului judiciar. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Conform dispozițiilor art.138 din L. nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului. În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea. Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora. Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi. Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni. Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din L. nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor. Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă. Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate deunde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i. Lichidatorul judiciar și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 138 lit. a și e din L. nr. 85/2006. Potrivit art. 138 din L. nr. 85/2006, în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art.59 alin. 1, sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din faptele enumerate la lit. a-g din același aliniat. Potrivit art. 138 alin. 1 lit. a din L. nr. 85/2006, poate fi antrenată răspunderea materială a persoanelor cărora le e imputabilă apariția stării de insolvență „dacă au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane";, iar potrivit lit. e, „dacă au deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia";. Administratorul judiciar a arătat că urmare a informațiilor avute a întocmit raportul privind cauzele și împrejurările care au condus la insolvența debitoarei și preluând documentele financiar contabile ale acesteia, a constatat că debitoarea a avut ca administrator statutar pe pârâtul din prezenta acțiune care se face vinovat de o serie de fapte ce intră sub incidența disp.art.l38 alin.l lit.a din L.85/2006, respectiv au folosit bunurile sau banii societății în folos propriu sau al unei alte persoane, aspect ce a determinat insolvența societății și lit. e. Fapta administratorului statutar de a nu preda bunurile care ar fi trebuit să existe în patrimoniul debitoarei la data deschiderii procedurii insolvenței pentru a fi valorificate în procedura și sumele distribuite creditorilor crează prezumția că acestea au fost valorificate în interes personal de administratorul statutar al debitoarei. Cu ocazia verificării actelor contabile ale societății s-a constatat că debitorul deține în patrimoniu următoarele: instalații tehnice - 4.049,09 lei, disponibilități bănești - 3.331,03 lei și clienți de încasat - 4.850 lei. Pârâtul a predat lichidatorului un ciocan demolator HN 1202C nefuncțional, descompletat și în stare avansată de degradare. Pârâtul nu a predat însă disponibilul bănesc din casieria debitorului în valoare de 3331,03 lei și nu a efectuat nici un demers în vedere încasării de la clientul SC MFO C. S. a sumei de 4850,00 lei reprezentând contravaloarea unei facturi neachitate. Prin faptele sale pârâtul se face culpabil de apariția stării de insolvență a debitoarei, deoarece prin însușirea disponibilului bănesc și prin neurmărirea încasării sumei neachitate de client sumele respective nu au putut fi folosite pentru plata datoriilor bugetare și astfel s-a ajuns la calcularea penalităților asupra debitului principal. Prin faptele sale pârâtul a prejudiciat în mod direct patrimoniul debitoarei și în mod indirect patrimoniul creditorilor. In aceste circumstanțe, faptele administratorului statutar al debitoarei cad sub incidența disp.art.l38 alin.l lit.a și e din L.85/2006, respectiv a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folos propriu sau în cel al unei alte persoane, sau a deturnat și a ascuns o parte din activul persoanei juridice, fapte care au cauzat intrarea debitoarei în procedura insolvenței. Din actele de la dosar rezultă că funcționarea societății nu s-a desfășurat în condiții de legalitate, pârâtul în exercitarea funcției de administrator statutar cu puteri depline a încălcat dispoziții legale din L. nr. 31/1990 raportat la art. 138 alin. 1 lit. a și e din L. nr. 85/2006 referitoare la gestionarea societății comerciale deturnând utilizarea bunurilor și a banilor din trezoreria debitoarei de la scopul lor firesc și legal într-o utilizare frauduloasă în interes propriu. Prin urmare, dovada legăturii dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului societății debitoare este dovedită, astfel că cererea formulată în condițiile art.138 alin.1 lit. a și e a fost admisă în mod legal. Niciunul din motivele de recurs nu este fondat, nefiind circumscris prevederilor art. 304 Cod proc.civ. Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâtul L. P. împotriva sentinței civile nr. 1445 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. A. I. A. C. I. D. P. M. N. ȚÂR Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: V.I.
| ← Decizia nr. 4160/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9623/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
