Decizia nr. 846/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a C.,
DE contencios ADMIN.RATIV ȘI FIS.L
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIE C. NR. 846/2012
Ședința din data de 06 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C.
JUDECĂTOR: M. S.
JUDECĂTOR: C. P.
GREFIER: L. F.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de creditoarea B. SA împotriva sentinței civile nr. 2075 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., în contradictoriu cu intimații S. C., S. T., SC P. S., M. D. G., E. F. T. R. S., H. I. C., U. A. O., T. A., SC F. G. S., N. N., SC C. P Q. I. S., SC G. G. S., SC W. S., SC P. C. S., C. V., K. A., SC S. S., S. N. V., C. V. C., C. A. C., SC F. T. S. și SC C. I. S. prin administrator judiciar provizoriu R. I. S. S. și cererile de intervenție formulate de intervenienții B. N., B. A., C. I., C. M. E., D. Z., G. R., P. A. I., P. M. D., P.
L., P. T., P. M. S., V. A., P. G., G. D. și P. B., de intervenienta SC I. D. S.
și de intervenienții C. C., C. D. M., G. M., G. P., G. F., J. A. D., J. A. T., K. A. L., K. E. K., M. C. D., T. H., M. I. A., M. I. M., N. C., N. E. F., P. A., P. I. C., P. R., P. L. și S. P. C., având ca obiect procedura insolvenței - contestație la măsurile lichidatorului judiciar.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate de ședință din data de data de 30 ianuarie 2012, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2075 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația precizată formulată de creditoarea SC B. SA împotriva măsurilor lichidatorului judiciar al debitoarei SC C. I. S., luate prin raportul de activitate completat depus pentru termenul de judecată din data de 9 decembrie
2010.
A fost admisă contestația conexată, înregistrată sub nr.(...) formulată de contestatorul N. N. împotriva măsurii lichidatorului judiciar comunicată contestatorului prin adresa nr.864/6/(...) și cuprinsă în raportul de activitate depus pentru termenul din data de 10 martie 2011.
S-a dispus modificarea măsurii luate de către lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. I. S., în sensul înlăturării obligației contestatorului de predare a posesiei apartamentului nr.508 - obiect al antecontractului de vânzare cumpărare ca urmare a lipsei datei certe a convenției.
În considerentele acestei sentințe se reține, în ceea ce privește contestația formulată de contestatoarea SC B. SA (f.163-167 vol.V) judecătorul sindic a reținut că prin capătul de cerere principal,contestatoarea a solicitat desființarea măsurii lichidatorului judiciar, constând în executarea antecontractelor de vânzare cumpărare a apartamentelor.
Sub acest aspect, judecătorul sindic a reținut că în cauză contestatoarea nu a invocat nici un fel de motive care să înlăture măsura premergătoare a lichidatorului judiciar prin care, urmare a cererilor de executare a antecontractelor de vânzare cumpărare formulate de promitenții vânzători, lichidatorul judiciar, în exercitarea atribuțiilor conferite de L. nr. 8., a procedat la verificarea condițiilor reglementate de disp. art. 931din L. nr. 8., solicitând eventual completarea probelor în cazul cererilor al căror titulari nu au făcut dovezile necesare în sensul textului de lege arătat. Astfel, având în vedere că în cauză nu s-au făcut nici un fel de probe, apte să conducă la desființarea măsurilor lichidatorului judiciar efectuate, cu privire la cererile de executare a antecontractelor de vânzare cumpărare, judecătorul sindic în temeiul disp. art. 1169 C.civ. și art. 129 alin.1 C.civ va respinge acest capăt de cerere. Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, judecătorul sindic a reținut că potrivit art. 49 alin.3 din L. nr. 8., în cazul propunerilor de înstrăinare a bunurilor din averea debitorului grevată de garanții, se va ține seama de prev. art. 39 referitoare la acordarea unei protecții corespunzătoare creanței garantate. Analizând textul de lege citat, prin raportare și la alin.1 al acestuia, judecătorul sindic a reținut că aceste măsuri sunt menite să ofere o protecție creditorilor garantați, însă doar în situația în care propunerile de înstrăinare a bunurilor au loc în perioada de observație. Or, în cauză, debitoarea se află în procedura falimentului, dispoziția de trecere în faliment fiind pronunțată prin sentința comercială nr. 4394/(...), astfel încât, în această etapă a procedurii insolvenței o atare măsură în beneficiul creditorului garantat nu poate fi dispusă, textul de lege fiind lipsit de echivoc în acest sens. În ceea ce privește cel de al treilea capăt de cerere, referitor la obligarea lichidatorului la executarea măsurii respectiv a antecontractelor de vânzare cumpărare, cu menținerea dreptului de ipotecă, și acest capăt de cerere este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare. Astfel, potrivit art. 53 din legea nr. 8., bunurile înstrăinate de către administratorul judiciar sau lichidator în exercițiul atribuțiilor sale prevăzute de lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție de orice fel, ori măsuri asigurătorii, inclusiv măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. A., instanța a observat din dispozițiile legale citate că indiferent de etapa în care sunt înstrăinate bunurile în procedura insolvenței, aceasta rezultând din chiar modul de redactare a textului, care vizează atât etapa anterioară trecerii debitoarei în faliment având în vedere că textul face referire la administratorul judiciar, cât și etapa ulterioară trecerii în faliment, bunurile înstrăinate în exercițiul atribuțiilor de serviciu, sunt libere de orice sarcini. Astfel, textul nu face nici un fel de distincție după cum există sau nu un antecontract de vânzare cumpărare sau bunurile sunt vândute pur și simplu în procedura de lichidare. În acest sens, nu au putut reținute distincțiile făcute de contestatoarea SC B. SA, în sensul neaplicării disp. art. 53 din L. nr. 8.concomitent cu disp. art. 931din același act normativ, atâta timp cât legiuitorul nu a înțeles să facă nici un fel de distincție. De altfel nici contestatoarea nu a prezentat argumentele pentru care o asemenea distincție ar fi incidentă. Mai mult decât atât, disp. art. 53 din L. nr. 8. prin raportare la disp. 931, instituie în cazul executării obligațiilor rezultate din antecontracte, măsuri sociale menite să protejeze interesele promitenților cumpărători, în situația în care promitentul vânzător intră în procedura insolvenței. Din această perspectivă nu au putut fi reținute susținerile contestatoarei cu privire la fraudarea drepturilor sale în ipoteza încheierii contractelor de vânzare cumpărare fără menținerea ipotecii, întrucât aceasta este o dispoziție legală, imperativă, menită să protejeze interesele promitenților cumpărători, care fie au achitat întregul preț, fie sunt gata să-l achite, preluarea unui imobil cu ipotecă și posibilitatea de a fi urmărit pentru îndestularea creditorului garantat, neavând așadar nici o justificare legală. Desigur, judecătorul sindic a reținut că sunt reale susținerile contestatoarei, potrivit cărora contractul încheiat cu debitoarea trebuie să se execute în conformitate cu disp. art. 969 c.civ., însă este de reținut în acest sens că și până la data intrării debitoarei în procedura insolvenței, aceste dispoziții legale erau în egală măsură incidente. În acest sens judecătorul sindic reține în concret că prin contractul de facilitate de credit la termen încheiat la data de 14.05.207, debitoarea s-a obligat față de contestatoare, ca la vânzarea fiecărui apartament, să ramburseze în avans 70% din prețul de vânzare (f.10-20, dosarul conexat nr. (...)). Cu toate acestea însă, debitoarea nu și-a îndeplinit această obligație, însă nici contestatoarea nu a întreprins nici un fel de demersuri pentru executarea obligațiilor contractuale de către debitoare, ci a rămas în pasivitate până la momentul intrării debitoare în încetare de plăți, solicitând practic pe această cale, executarea imobilelor pentru care cea mai mare parte a promitenților cumpărători au achitat aproape în întregime prețul. De asemenea, judecătorul sindic a reținut că este real că de principiu ipoteca dă dreptul creditorului garantat să urmărească bunul în mâna oricui s-ar afla, însă disp. art. 53 din L. nr. 8., au fost instituite tocmai pentru a proteja drepturile cumpărătorilor unor bunuri înstrăinate în cadrul procedurii insolvenței. În fine, judecătorul sindic a mai precizat faptul că în temeiul creanței garantate pe care creditoarea o deține împotriva averii debitoarei, creanța sa fiind înscrisă, în această manieră, în tabelul definitiv al creanțelor, creditoarea se va îndestula oricum cu prioritate față de alți creditori, în condițiile reglementate de dispozițiile legale, astfel încât, drepturile sale sunt protejate. De altfel, în cadrul procedurii insolvenței, garanția îi conferă un drept de a se îndestula cu prioritate, însă nu are menirea de a garanta încasarea întregii creanțe. Față de toate considerentele expuse, în temeiul disp. art. 21 alin.2, 3 și 4 din L. nr. 8., instanța a respins ca neîntemeiată contestația. În ceea ce privește contestația conexată formulată de contestatorul N. N. în dosarul conexat nr.(...), judecătorul sindic a reținut că în cazul acestui contestator, lichidatorul judiciar a luat într-adevăr măsura denunțării antecontractului de vânzare cumpărare, solicitându-i ca întermen de 30 de zile să predea apartamentul obiect al acestui contract, motivat de faptul că nu ar fi îndeplinită una din condițiile impuse de lege și anume contractul nu ar avea dată certă. Analizând contestația, judecătorul sindic a apreciat-o întemeiată. Astfel, una dintre condițiile reglementate de disp. art. 931din L. nr. 8., vizează necesitatea ca antecontractul de vânzare cumpărare să aibă dată certă, anterior deschiderii procedurii insolvenței. Potrivit art. 1182 C.civ., „data scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică, din ziua în care s-a înscris într-un registru public, din ziua morții aceluia sau unuia dintre aceia care l-au subscris sau din ziua în care va fi fost trecut fie în prescurtare fie în acte făcute de ofițeri publici, precum procese verbale pentru punerea peceții sau pentru facerea de inventare";. Astfel, scopul pentru care este necesară data certă, este acela de a exista certitudinea încheierii lui, respectiv a tranzacției, anterior datei deschiderii procedurii insolvenței pentru cazul în speță. A., ceea ce interesează în cauză, este momentul acordului de voință pentru încheierea tranzacției, în sensul necesității existenței acestui acord anterior deschiderii procedurii. Desigur, textul citat reglementează, deși într-un limbaj arhaic, însă nu limitativ modalități apte să facă dovada opozabilității actului față de terți. Din această perspectivă, existența tranzacției cuprinse în actul juridic, a fost dovedită cu certitudine, fiind anterioară deschiderii procedurii insolvenței, întrucât, în temeiul actului în discuție, a fost încheiat, la data de 9 octombrie 2009, contractul de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii casnici (f.377-380, vol.V), dintre contestatori și SC FFEE ELECTRICA FURNIZARE T. NORD SA, antecontractul de vânzare cumpărare fiind menționat în cuprinsul acestei convenții. R. așadar că înscrisul probator al antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între părți, a fost prezentat unei instituții care asigură un serviciu public, respectiv unei „dregătorii publice"; în sensul dispozițiilor de la 1864. Referitor la cel de al doilea aspect invocat de către contestator, vizând valoarea pe care lichidatorul judiciar o indică ca fiind creanța dobândită împotriva averii debitoarei, această chestiune fiind tranșată pe calea contestației împotriva tabelului preliminar, așa cum de altfel precizează și contestatorul, nu poate face obiectul unei noi analize pe această cale. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 21 alin.2, 3 și 4 din L. nr. 8., judecătorul sindic a admis contestația conexată, înregistrată sub nr.(...) formulată de contestatorul N. N. împotriva măsurii lichidatorului judiciar comunicată contestatorului prin adresa nr.864/6/(...) și cuprinsă în raportul de activitate depus pentru termenul din data de 10 martie 2011 și a dispus modificarea măsurii luate de către lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. I. S., în sensul înlăturării obligației contestatorului de predare a posesiei apartamentului nr.508 - obiect al antecontractului de vânzare cumpărare ca urmare a lipsei datei certe a convenției. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B. SA, solicitând admiterea recursului, si pe cale de consecinta modificarea partiala a sentintei recurate in sensul admiterii contestatiei formulate de catrerecurentă impotriva masurii lichidatorului judiciar constand in executarea antecontractelor de vanzare cumparare a apartamentelor din complexul River Tower, situat inC.-N., str. Tabacarilor, conform celor aratate in cuprinsul rapoartelor de activitate nr. 8. si 9. precum si in sensul respingerii contestatiei formulate de catre contestatorul N. N. in dosarul conexat nr. (...). În motivare, se arată că dupa intrarea dcbitoarei in faliment, aceasta nu mai detine capacitate de folosinta pentru a proceda la executarea unor contracte, continuandu-si astfel activitatea chiar si dupa ce aceasta a fost dizolvata. Potrivit art. 107 alin 2 din L. insolventei, judecatorul sindic dispune dizolvarea debitoarei concomitent cu dispozitia privind intrarea acesteia in faliment, fapt care s-a intamplat de altfel si in cazul debitoarei SC C. I. S. potrivit sentintei nr. 4394 pronuntata in data de (...). Prin dizolvare, persoana juridica isi inceteaza existenta si implicit inceteaza si capacitatea de folosinta a societatii, efectul imediat al acesteia fiind lichidarea patrimoniului societatii, asa cum prevad inclusiv dispozitiile art. 51 din Decretul nr. 31/1954: prin efectul dizolvarii, persoana juridica intra in lichidare. Deci, lichidatorul judiciar dupa momentul intrarii in faliment a unei debitoare ar fi trebuit sa procedeze la lichidarea activelor acesteia conform procedurilor mentionate in cuprinsul art. 115 si urmatoarele din L. nr. 8. in vederea obtinerii de fonduri banesti pentru acoperirea creantelor creditorilor (debitoarea mai detine capacitate de folosinta exclusiv pentru realizarea operatiunilor de lichidare). Cu toate acestea, desi debitoarea a fost dizolvata si prin urmare nu mai detine capacitate juridica de folosinta pentru continuarea activitatii, lichidatorul judiciar propune continuarea activitatii debitoarei prin executarea obligatiilor asumate prin antecontracte de vanzare cumparare perfectate anterior datei deschiderii procedurii insolventei. Procedand in acest mod, s-au incalcat regulile de ordine publica referitoare la capacitatea de folosinta a unei persoane juridice și dispozitiile art. 51 din Decretul nr. 31/1954 și a legii insolventei care instituie obligativitatea demararii procedurii lichidarii bunurilor din averea debitoarei dupa pronuntarea falimentului. Dispozitiile art.93¹ nu reprezinta norme de lichidare a activelor debitoarei ci norme care vizeaza executarea unui contract din partea debitoarei falite, asa cum prevede textual chiar art.93¹. De altfel, legiuitorul a ales sa includa acest text de lege in cadrul sectiunii din corpul legii insolventei unde este reglementat regimul juridic al contractelor in derulare a debitoarei. A., legea a impus obligativitatea mentinerii unor astfel de antecontracte si executarea acestora de catre lichidatorul judiciar daca sunt intrunite anumite conditii speciale prevazute in cuprinsul art.93¹ si evident daca sunt indeplinite si celelalte conditii impuse de normele de drept civil cu carater general. Or, executarea/ derularea unor contracte care tin de continuarea activitatii debitoarei se poate realiza atata timp cat debitoare a nu a fost dizolvata si are capacitatea juridica de a - si continua activitatea. In cartea funciara este inscrisa in favoarea recurentei o interdictie de instrainare si grevare in ceea ce priveste imobilul din str. Tabacarilor, inainte de perfectarea antecontractelor, care a fost instituita de catre debitoare in favoarea recurentei pana in momentul rambursarii datoriei ce rezulta din contactul de credit. A., ne aflam in prezenta unei clauze deinalienabilitate conventionala valabila care a luat nastere prin perfectarea de catre debitoare a contractului de ipoteca si care a fost facuta opozabila promitentilor cumparator inainte de perfectarea antecontractelor. Pe cale de consecinta, in virtutea art. 969 C.civ si a principiului opozabilitatii contractului fata de terti, atat debitoarea prin lichidator judiciar cat si promitentii cumparatori sunt obligati sa se abtina de la perfectarea contractelor de vanzare cumparare care ar avea ca efect instrainarea imobilului din str. Tabacarilor. Si aceasta deoarece se incalca clauza de inalienabilitate instituita in favoarea recurentei, fara sa fi fost satisfacut interesul pentru care a fost constituita. Înteresul recurentei ar fi fost satisfacut in masura in care imobilul s-ar fi valorificat in cadrul procedurii insolventei si aceasta s-ar fi indestulat cu prioritate din sumele rezultate din valorificarea acestuia, ceea ce nu s-a intamplat in cazul de fata. Si aceasta deoarece prin respingerea contestatiei recurentei judecatorul sindic a anihilat acest drept al acesteia, debitoarea fiind cea care a beneficiat pecuniar de pe urma instrainarii imobilelor prin executarea antecontractelor de vanzare cumparare. In aceeasi ordine de idei, judecatorul sinidic este obligat sa nu valideze o masura a lichidatorului judiciar prin care se incalca legea. Prin sentinta recurata, prima instanta a respins si petitul formulat de catre recurentă prin intermediul contestatiei in subsidiar prin care a solicitat judecatorului sindic ca, in situatia in care acesta va mentine masura executarii antecontractelor si va considera, in contradictie cu opinia sa, ca art. 53 din L. insolventei este aplicabil, sa dispuna obligarea lichidatorului judiciar sa acorde acesteia o protecție corespunzătoare, conform art.39 din L. nr. nr. 8.. În spiritul legii insolventei recurenta a formulat petitul subsidiar prin care a solicitat judecatorului sindic ca in situatia in care va mentine masura dispusa de catre lichidatorul judiciar atunci sa-l oblige pe acesta din urma la acordarea catre recurentă a unei protectii corespunzatoare conform art. 39 din legea insolventei. Si aceasta pentru a da eficienta principiului care a stat la baza art. 49 alin 3 din L. insolvenței, principiu care se regaseste de altfel si in cuprinsul art. 95 lit G din aceeasi lege si in care se stipuleaza ca in situatia in care prin planul de reorganizare se prevede stingerea garantiei creditorului garantat, se impune acordarea unei protectii corespunzatoare potrivit art. 49 alin 3 din L. insolventei. In situatia in care nu s-ar accepta solutia acordarii unei protectii echivalente creditorului garantat, practic prin perfectarea contractelor de vanzare cumparare in fata notarului public s-ar da prioritate crcditorilor chirografari, reprezentati de promitentii cumparatori, in dauna creditorului garantat, fapt care incalca atat dispozitiile C.ui C. referitoare la prioritatea indestularii creditorului garantat cat si cele ale Legii insolventei, art. 121. S-ar afla in situatia in care ar fi expropriati de dreptul de ipoteca fara sa i se acorde in schimb o despagubire corespunzatoare, fapt care contravine inclusiv Protocolului nr.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Cu toate acestea solicitarea recurentei a fost respinsa. Pentru a ajunge la aceasta solutie, judecatorul sindic a statuat faptul ca masurile menite sa ofere o protectie creditorului garantat caruia i se vinde garantia se pot dispune de catre lichidatorul judiciar doar daca propunerile de instrainare au loc in perioada de observatie. A.,judecatorul sindic a respins solicitarea recurentei, motivat de faptul ca propunerile de instrainare au avut loc in speta de fata dupa intrarea debitoarei in procedura falimentului prin sentinta pronuntata de catre judecatorul sindic in data de (...). Judecatorul sindic a respins neintemeiat petitul formulat în subsidiar, interpretand si aplicand legea in mod gresit, motiv pentru care solicita instantei de recurs sa ia in considerare si motivele expuse de catre recurentă in cadrul contestatiei. A., judecatorul sindic ar fi trebuit sa verifice daca exista posibilitatea acordarii efective a unei protectii corespunzatoare creditorului garantat caruia i se va radia ipoteca fara indestularea cu prioritate din toate sumele rezultate in urma vanzarii bunului. O astfel de solutie este una echitabila fata de toti creditorii din procedura, respecta caracteristicile juridice ale dreptului de ipoteca reglementat de C. C. si este conforma cu legea insolventei care, asa cum a aratat, prin reglementarile sale nu lipseste de continut un drept de ipoteca. In situatia in care o astfel de protectie nu s-ar fi putut acorda, judecatorul sindic ar fi trebuit sa interzica aplicarea art. 93 indice 1 din L. nr. 8. concomitent cu art. 53 din aceeasi lege. In ceea ce priveste petitul formulat in tertiar, a invederat judecatorului sindic ca a solicitat ca in situatia in care acesta va mentine masura contestata si in lipsa imposibilitatii acordarii unei protectii corespunzatoare, sa dispuna obligarea lichidatorului judiciar sa execute măsura cu condiția menținerii dreptului de ipotecă al recurentei asupra terenului si constructiei obiect al antecontractelor ce se vor perfecta cu promitentii cumparatori. Si aceasta deoarece in lipsa acordarii unei astfel de protectii crcditorului garantat, judecatorul sindic nu poate dispune aplicarea concomitenta a art. 931cu art. 53 din L. nr. 8., o astfel de solutie fiind nelegală. Prin sentinta recurata, judecatorul sindic a respins si acest petit cu motivarea ca textul art. 53 din L. insolventei nu face nici un fel de distinctie daca bunurile sunt vandute pur si simplu in procedura de lichidare sau in temeiul unui antecontract de vanzare cumparare. Totdata judecatorul sinidic a statuat ca dispozitiile art. 931din legea insolventei sunt niste masuri sociale menite sa protejeze promitenții cumparatori pentru situatia in care promitentul vanzaror a intrat in procedura falimentului iar preluarea cu ipoteca si posibilitatea de a fi urmarit pentru indestularea creditorului garantat nu-si are, in acest context, nicio justificare legala. Judecatorul sindic in considerentele deciziei recurate a mentionat faptul ca prin contractul de credit perfectat la data de (...), debitoarea s-a obligat fata de recurentă ca la vanzarea fiecarui apartament, aceasta sa ramburseze in avans 70% din pretul de vanzare, cu toate ca debitoarea nu si-a indeplinit aceasta obligatie, judecatorul sindic a retinut asa zisa culpa in comportamentul recurentei,care nu ar fi intreprins niciun demers pentru executarea obligatiilor contractuale asumate de catre debitoare. Cu alte cuvinte, in opinia primei instante rcurentei i se retine o culpa pentru neindeplinirea obligatiilor care incumba unei altei persoane (debitoarea) in schimb instanta ignora cu desavarsire comportamentul promitentilor cumparatori care au perfectat, pe riscul lor, un antecontract de vanzare cumparare asupra unui imobil ipotecat in favoarea recurentei. Dreptul de ipoteca in favoarea recurentei a fost constituit in mod valabil si legal in anul 2007 si facut opozabil tertilorprin intermediul inscrierii in cartea funciara anterior perfectarii antecontractelor de vanzare cumparare. Astfel, in temeiul principiului opozabilitatii contractului tertele persoane sunt tinute sa respecte contractul de ipoteca perfectat intre debitoare si rcurentă, precum si drepturile nascute din acest act juridic. Perfectarea unui antecontract de catre debitoare, in calitate de promitent vanzator, cu diversi terti in calitate de promitenti cumparatori avand ca obiect un imobil grevat de un drept de ipoteca este o operatiune juridica valabila, permisa de lege, care nu ar trebui sa afecteze drepturile recurentei nici pe parcursul executarii acestuia, în virtutea principiului relativitatii efectelor unui contract civil, efectele juridice generate de perfectarea unui astfel de antecontract pot afecta exclusiv partile contractante si nu se pot rasfrange asupra drepturilor acesteia, anihilandu-le. Pentru acest motiv, contrar opiniei judecatorului sindic, recurenta nu poate fi sanctionata sub nicio forma datorita faptului ca debitoarea si promitentii cumparatori si-au exercitat drepturile civile pcrmise de lege si in baza principiului libertatii contractuale au perfectat antecontracte de vanzare cumparare. A., judecatorul sindic in mod nelegal a exonerat promitentii cumparatori de obligatia de a suporta efectele juridice generare exclusiv de vointa lor contractuala. Obligatia de a respecta dreptul de ipotcca al recurentei a fost generata exclusiv de comportamentul promitentilor cumparatori și niciun alt subiect de drept nu ar trebui sa fie prejudiciat din aceasta cauza. Prin întâmpinarea fomulată, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinta mentinerii in intregime a Sentintei C.e nr. 2075/(...) pronuntata de Tribunalul Comercial Cluj in dosarul nr. 1013/128512010 ca fiind temeinica si legala. În motivare se arată că recurenta B. nu a invocat, nu a solicitat si nu a depus niciun fel de probe, apte sa conduca la desfiintarea masurilor lichidatorului judiciar, cu privire la cererile de executare a antecontractelor de vanzare-cumparare. Recurenta nu a contestat documentele depuse de promitentii cumparatori in sustinerea cererilor de executare a antecontractelor de vanzare-cumparare. Recurenta B. nu a probat neteminicia cererilor de executare a antecontractelor de vanzare-cumparare formulate de promitentii cumparatori, nu a indicat care din conditiile prevazute de art. 93 ind. 1 din L. nr. 8. nu sunt indeplinite pentru fiecare dintre antecontractele contestate si, implicit, nu a probat aceste sustineri. Singurul argument invocat de catre recurenta pentru desfiintarea masurii de executare a antecontractelor este acela ca dispozitiile art. 93 ind. 1 din L. nr. 8. nu se aplica in procedura falimentului. In consecinta, executarea antecontractelor de vanzare-cumparare incheiate inainte de deschiderea procedurii insolventei fata de debitorul- promitent vanzator, poate avea loc si in procedura falimentului. Nu poate fi primita sustinerea recurentei in sensul ca titlul de proprietate, in cazul lichidarii bunurilor in procedura de faliment, il constituie exclusiv procesul verbal de adjudecare, intrucat art. 120 prevede, cu titlu general, ca in ipoteza lichidarii bunurilor titlul de proprietate este reprezentat de contractul de vanzare-cumparare si,numai daca, vanzarea se face la licitatie publica, procesul verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate. Cu privire la motivul de recurs privind acordarea unei protectii corespunzatoare in temeiul art. 39 din L. nr. 8., judecatorul sindic a apreciat in mod judicios ca prevederile art. 39 coroborate cu art. 49 din L. nr. 8. nu se aplica in procedura falimentului. Analizand textul art. 49 din L. nr. 8., prin raportare si la alin. (1) al acestuia, rezulta ca aplicabilitatea lor este limitata strict la perioada observatiei si, pe cale de consecinta, aceste masuri sunt menite sa ofere o protectie creditorilor garantati, insa doar in situatia in care propunerile de intrainare au loc in perioada observatiei. Or, in prezenta cauza, debitoarea se afla in procedura falimentului, asa incat o atare masura nu mai poate fi dispusa in favoarea recurentei. Cu privire la motivul de recurs privind executarea Antecontractelor de vanzare-cumparare cu mentinerea dreptului de ipoteca in favoarea bancii, arată că dispozitiile procedurale ale Legii nr. 8. sunt speciale si de aplicabilitate imediata, inclusiv situatiilor nascute anterior intrarii in vigoare a modificarilor legislative survenite in cuprinsul ei, art. 93 ind. 1, modificari de care partile contractante nu aveau cunostinta la momentul incheierii conventiilor. L. nr. 8. are caracter de lege speciala fata de L. nr. 1. si de C. civil si in consecinta aplicarea prevederilor Legii nr. 8. are prioritate fata de aplicarea prevederilor Legii nr. 1. si ale C.ui C.. Au fost formulate trei cereri de intervenție accesorie în favoarea debitoarei SC C. I. S., a căror admisibilitate în principiu a fost discutată în ședința publică din data de (...). Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., C. reține următoarele: Cu privire la contestația formulată de B. SA împotriva măsurii lichidatorului judiciar constând în executarea antecontractelor de vânzare - cumpărare a apartamentelor din complexul River Tower, recurenta aduce, în esență, următoarele critici soluției judecătorului sindic: upă intrarea debitoarei în faliment, aceasta nu mai deține capacitatea de folosință necesară executării contractelor, ci exclusiv pentru realizarea operațiunilor de lichidare, motiv pentru care nu se mai putea face aplicarea art.93¹ din L. 8 Această critică este nefondată prin prisma unei corecte interpretări a dispozițiilor art.93¹, care impun lichidatorului judiciar să execute, la cererea promitenților - cumpărători, obligațiile rezultate din antecontracte cu dată certă anterioară deschiderii procedurii, dacă sunt îndeplinite câteva condiții. Prin urmare, L. 8., lege specială derogatorie de la regulile de drept comun, prevede expres că executarea acestui tip de antecontracte poate fi făcută inclusiv în cazul intrării debitoarei - promitentă - vânzătoare în faliment, executarea urmând a fi realizată de lichidatorul judiciar. Mai mult, aceste operațiuni nu pot fi asimilate, astfel cum indică recurenta, cu continuarea activității debitoarei. xistă o interdicție de înstrăinare și grevare a imobilului în litigiu, înscrisă în cartea funciară în favoarea recurentei, care se impune a fi respectată (art.969 C.civ. Si această critică este nefondată, având în vedere că, potrivit art.149 din L. 8., dispozițiile din această lege se completează cu dispozițiile C.ui civil numai în măsura compatibilității lor. Or, raportat la scopul urmărit prin introducerea art.93¹ (protecția socială a promitenților - cumpărători aflați, teoretic, pe o poziție inferioară prin raportare la un creditor care beneficiază de garanții) și scopul general al legii insolvenței, acela de a permite acoperirea pasivului debitorului prin participarea împreună la urmărirea și colectarea creanțelor tuturor creditorilor recunoscuți (deci inclusiv a promitenților - cumpărători și nu numai a creanței recurentei). Consecvența urmăririi acestui scop declarat al legii rezultă inclusiv din faptul că au fost instituite anumite condiții în care să fie executate antecontractele în aplicarea art.93¹, din care două se referă exclusiv la prețul contractual - să fi fost achitat integral sau să poată fi achitat la data cererii și să nu fie inferior valorii de piață a bunului. De reținut este că printre condițiile referitoare la bunul aflat în posesia promitentului - cumpărător nu se regăsește vreuna care să impună ca bunul să nu facă obiectul vreunei interdicții de grevare/înstrăinare, ci doar să nu aibă o importanță determinantă pentru reușita unui plan de reorganizare. R., deci, că, în concepția legii insolvenței, orice bun care nu este indispensabil reorganizării poate ieși din patrimoniul debitoarei prin aplicarea art.93¹. u i s-a acordat recurentei o protecție corespunzătoarconform art.39 din L. 8. C. achiesează la argumentele prezentate de judecătorul sindic în motivarea respingerii acestui capăt de cerere în sensul că protecția poate fi oferită numai în cazul în care propunerile de înstrăinare a bunurilor au loc în perioada de observație, ceea ce nu este cazul în speță. Este de necontestat că art.49 alin.3 este aplicabil numai în perioada de observație, aceasta rezultând inclusiv din denumirea marginală a textului legal și din ipoteza enunțată în prima teză a alin.1 (Pe perioada de observație,…) și, raportat la specificul procedurii insolvenței, nu poate fi aplicat ulterior intrării în faliment, cum s-a solicitat în speță. Fiecare etapă a procedurii insolvenței este reglementată distinct și este guvernată de regulile sale specifice, judecătorul sindic neputând dispune, cum a solicitat recurenta, vânzarea bunului afectat garanției conform art.115 și următoarele, întrucât, astfel cum rezultă din considerentele ce preced, s-a impus aplicarea cu prioritate a dispozițiilor art.93¹ cu privire la imobilul respectiv. espingerea cererii de obligare a lichidatorului judiciar a perfectării contractelor cu condiția menținerii dreptului de ipotecă al recurente Recurenta a susținut că, în lipsa unei protecții acordate creditorului garantat în condițiile art.39, măsura de aplicare concomitentă a art.93¹ și art.53 din lege este nelegală. Contrar acestor susțineri și în acord cu judecătorul sindic, curtea apreciază că numaiaplicarea coroborată a acestor texte fundamentează o soluție legală și în acord cu spiritul legii insolvenței. În analiza sa, recurenta urmărește cu prioritate respectarea principiile fundamentale de drept civil al „. cu preferință a creditorului garantat din întregul preț de vânzare a bunului"; și al relativității efectelor contractelor civile, însă acestea ar fi nesocotite în speță, întrucât, prin ipoteză, prețul apartamentelor ar fi fost deja achitat în întregime sau aproape integral anterior deschiderii procedurii, fapt care, împreună cu pierderea ipotecii, îi anihilează dreptul de preferință. Or, curtea constată că, în cazul de față, însăși legea instituie excepții de la principiile enunțate, iar instanțele nu pot denatura sensul clar al unui text legal special, derogatoriu de la normele de drept comun (astfel cum s-a argumentat anterior) - art.53, care prevede că bunurile înstrăinate (fără distincție în funcție de etapa procedurii sau de modul de înstrăinare) de administratorul judiciar/., în exercițiul atribuțiilor sale prevăzute de prezenta lege (deci inclusiv în exercițiul atribuției prevăzute de art.93¹), sunt dobândite libere de orice sarcini, ipoteca fiind enumerată exemplificativ. Prin urmare, judecătorul sindic ar fi procedat nelegal doar dacă ar fi înlăturat aplicarea art.53 și ar fi menținut dreptul de ipotecă în favoarea recurentei. Aceleași critici sunt aduse și soluției de admitere a contestației promitentului - cumpărător N. N., astfel că instanța le va înlătura cu aceeași motivare. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.1 C.proc.civ., curtea va respinge recursul declarat de creditoarea B. SA și, va admite cererile de intervenție accesorie formulate în favoarea debitoarei SC C. I. S. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de creditoarea B. SA împotriva sentinței civile nr. 2075 din 31 martie 2011, pronunțate în dosarul nr.(...) al T.ui C. C., pe care o menține în întregime. Admite cererile de intervenție accesorie formulate de intervenienții B. N., B. A., C. I., C. M. E., D. Z., G. R., P. A. I., P. M. D., P. L., P. T., P. M. S., V. A., P. G., G. D. și P. B., de intervenienta SC I. D. S. și de intervenienții C. C., C. D. M., G. M., G. P., G. F., J. A. D., J. A. T., K. A. L., K. E. K., M. C. D., T. H., M. I. A., M. I. M., N. C., N. E. F., P. A., P. I. C., P. R., P. L. și S. P. C., având ca obiect procedura insolvenței - contestație la măsurile lichidatorului judiciar. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. M. C. M. S. C. P. L. F. Red.C.P./Dact. GC 2 ex/(...) Jud. sindic: N. Koșa
| ← Decizia nr. 6694/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 6/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
