Decizia nr. 850/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 850/2012
Ședința de la 07 F. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I.
JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul M. M. împotriva sentinței comerciale nr. 2432 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C. în contradictoriu cu intimata SC M. G. S. - PRIN L. R. L. S. având ca obiect A. raspunderii conform art.138 din L. 85/2006 (...) dos.antr.rasp.- depus de R. L. in dos. (...).
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Babiciu D. în reprezentarea intereselor recurentului cu împuternicire avocațială aflată la fila 9 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
C.ea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind alte cereri de formulat, C.ea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, rejudecarea cauzei și respingerea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale. În susținere arată că lichidatorul judiciar își prezumă susținerile raportat la folosirea bunurilor societății de către recurent, afirmațiile acestuia în acest caz fiind neîntemeiate, respectiv că partea litigantă la data cesionării părților sociale și-ar fi însușit din bunurile societății. Mai arată că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a dispozițiilor art.138 din L. nr.85/2006 neputând fi reținută vreo culpă în sarcina recurentului; procesul verbal de predare primire încheiat la data de (...), arată că noul administrator este de acord să preia societatea cu activul și pasivul reflectate în actele contabile și s-a angajat să achite toate datoriile către bugetul de stat. C.ea reține cauza în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința comercială nr. 2432 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C. s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar R. L. S. al debitoarei S. M. G. S., în contradictoriu cu pârâtul M. M., pârâtul fiind obligat să plătească întregul pasiv al debitoarei S. M. G. S., J(...), în sumă de 318.033,63 lei. Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 138 din L. nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. N. juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului. În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr. 3. sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea. Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art. 3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora. R. la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art. 138 din L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi. Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni. Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din L. nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor. Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă. Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate deunde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i. După cum rezultă din extrasul din R. C. privind pe debitoarea S. M. G. S., depus în copie la dosar, pârâtul M. M. a fost administratorul societății debitoare începând cu (...) și până la (...), data cererii de înregistrare în R. C. a mențiunii privind retragerea pârâtului din funcția de administrator al societății debitoare, și numirea în această funcție a numitului K. T. A. La aceeași dată a fost înregistrată și mențiunea privind cesiunea părților sociale deținute de pârât în calitate de asociat unic, către doi cetățeni străini, numiții K. T. A. și T. D. A. În acest sens sunt și actul adițional la statului S. M. G. S. și contract de cesiune autentificat sub nr. 462/(...) de notarul public Jakab Etelka, și Rezoluția nr. 4872/(...) dată de O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj în dosarul nr. 21592/(...), depuse de pârât în copie certificată (filele 62-66). Pârâtul a mai depus în probațiune, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, „procesul verbal privind predarea-primirea arhivei și a actelor contabile ale S. M. G. S."; datat (...), încheiat între pârât și numitul K. T. A., din care rezultă că s-a procedat la primirea-predarea arhivei debitoarei între pârât, în calitate de fost administrator, și numitul K. T. A., în calitate de primitor, în urma inventarierii arhivei societății, a documentelor cu regim special și a tuturor actelor contabile ale societății. Din cuprinsul procesului verbal arătat, reiese că numitul K. T. A. a luat cunoștință despre ce reprezintă sumele din conturile contabile reflectate în bilanțul contabil la (...) și balanța aferentă lunii februarie 2010, precum și în conturile contabile aferente lunii decembrie, fiind de acord cu acestea, și a preluat societatea cu activul și pasivul acesteia reflectate în aceste acte până la (...), angajându-se să achite toate datoriile pe care le are debitoarea către diverse societăți și bugetul de stat și să respecte toate contractele în derulare pe care le are societatea. Nu reiese însă din cuprinsul acestui proces verbal care au fost bunurile si valorile efectiv predate de către pârât noului administrator, raportat la cele evidențiate în ultimul bilanț contabil al debitoarei publicat pe siteul M. F. P. A. noului administrator cu privire la achitarea datoriilor debitoarei nu probează prin sine faptul că acestuia i-au fost efectiv predate activele societății si nici faptul că activele efectiv predate erau corespunzătoare celor din evidentele contabile ale debitoarei, nefiind în măsură să înlăture răspunderea pârâtului pentru modul de îndeplinire a atributiilor de administrator al debitoarei. Din declarațiile de creanță formulate în cauză și înscrise în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei, în cuantum total de 318.033,63 lei, reiese că datoriile debitoarei s-au născut înaintea încetării mandatului de administrator al pârâtului, crearea stării de insolvență a acesteia fiind datorată activității pârâtului. A., debitoare, în calitate de împrumutată a încheiat contractul de credit nr. 17424 la (...) cu creditoarea P. B. R. S., si un contract de credit nr. 2. cu creditoarea B. T. S. În informațiile economice rezultate din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere afișat pe site-ul M. încheiat la (...), sunt reflectate active circulante în sumă de 600.914 lei, constând din stocuri în sumă de 4. lei, casa și cont în bancă în sumă de 20.825 lei și creanțe în sumă de 93.898 lei, datoriile fiind de 522.060 lei. Prin urmare, raportat la cuantumul activelor circulante din patrimoniul debitoarei anterior încetării mandatului de administrator al pârâtului, judecătorul sindic retine că se putea realiza la acea dată plata datoriilor societății, preîntâmpinându-se astfel apariția stării de insolvență a acesteia. Creditoarea AFP prin D. C. a fost înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei cu creanța garantată de 4000 lei si cu creanța bugetara de 220.803 lei, neachitarea creanțelor bugetare aferente perioadei în care pârâtul a ocupat funcția de administrator al debitoarei ducând la apariția stării de insolvență a acesteia. În urma datelor obținute de către lichidatorul judiciar al debitoarei din evidentele oficiale, nu a rezultat desfășurarea în fapt a vreunei activități de administrare a debitoarei de către administratorul cesionar. De altfel, ultimul stat de plată al debitoarei S. M. G. S., conform adresei emise de creditorul ITM C. este corespunzător lunii martie 2010. Judecătorul sindic a apreciat că fapta pârâtului întrunește condițiile art. 138 lit. a si e din L. nr. 85/2006, în sensul că acesta a folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu si a deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice, raportat la faptul că societatea debitoare deține diverse bunuri în patrimoniu, care nu au fost predate lichidatorului judiciar si cu privire la care nu s-a probat predarea către noul administrator. Asumarea de către noul administrator al debitoarei a răspunderii pentru achitarea pasivului societății nu este in măsură să înlăture contribuția pârâtului la crearea stării de insolvență a debitoarei, cu atât mai mult cu cât în cauză nu s-a probat predarea efectivă a bunurilor evidențiate în patrimoniul debitoarei în ultimul bilanț contabil publicat pe site-ul M., către noul administrator, sarcina probei sub acest aspect revenindu-i pârâtului. P.rea de către pârât a actelor contabile ale debitoare către noul administrator nu este în măsură să înlăture răspunderea pârâtului pentru activitatea Așadar, față de situația relevată de actele depuse la dosarul cauzei de către lichidator, judecătorul sindic a apreciat că atâta timp cât au existat bunuri în patrimoniul debitoarei, iar la momentul deschiderii procedurii aceste bunuri nu mai existau în fapt, prezumția că acestea au fost folosite în folosul personal sau al altei persoane este pe deplin justificată, iar fapta se circumscrie dispozițiilor art. 138 lit. a din L. nr. 85/2006. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. M. solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei și respingerea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulate. În motivarea recursului a arătat că sentința atacata este nelegala, aceasta fiind pronunțata printr-o interpretare greșita a prevederilor art. 138 din L. nr. 85/2006, judecătorul sindic apreciind eronat ca în cauza sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii patrimoniale aparatului. Prin cererea formulata de S. de R. L. S. C.-N., in cauza privind procedura de insolventa a SC M. G. S. , s-a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a numitului M. M., fost administrator al societății aflata în insolventa până la data de (...) și obligarea acestuia la plata întregului pasiv al debitoarei, în suma de 318.033,63 lei. In cerere se arata ca starea de insolvența a SC M. G. S. s-ar datora managementului deficitar exercitat de administratorul antecesor al debitoarei care a refuzat să se prezinte la lichidatorul judiciar deși a fost contactat de către acesta și să dea explicațiile necesare de unde lichidatorul prezuma si deduce ca paratul M. M. ar fi folosit bunurile societății debitoare în folosul sau propriu și ca ar fi ascuns o parte din activul persoanei juridice pe care considera lichidatorul ca fostul administrator l-ar fi folosit in interes propriu. Arată că la data de (...) conform Actului adițional la S. SC M. G. S. și a R. ORC C. nr. 4874/(...), s-a retras din societate și a cesionat toate părțile sociale în valoare de 200 lei, în părți egale, numiților K. T. A. si T. D. A. A fost depus la dosarul cauzei procesul-verbal întocmit la data de (...) din care rezulta ca noul administrator K. T. A., a preluat arhiva și actele contabile ale societății. In același proces-verbal, noul administrator arata că este de acord să preia societatea cu activul și pasivul reflectate în actele contabile pana la data de (...) și de asemenea, s-a angajat să achite toate datoriile pe care SC M. G. S., le avea către diverse societăți și bugetul de stat. In mod eronat se apreciază ca atitudinea paratului in calitate de fost administrator statutar ar fi una culpabila care ar fi condus la prejudicierea creditorilor, că ar fi folosit în interes personal bunurile societății. Nu exista nici o dovada în acest sens, aceasta concluzie fiind doar o prezumție a lichidatorului judiciar. Cererea de atragere a răspunderii personale trebuie să se bazeze pe dovezi, simplele prezumții nefiind suficiente. In cazul în speța, sunt invocate doar aspecte teoretice, bazate pe prezumții, acestea nefiind suficiente pentru antrenarea răspunderii personale a pârâtului. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având învedere prevederile art.3041C.proc.civ. C.ea de A. constată următoarele: Dispozițiile art.138 se referă la membrii organelor de supraveghere sau de conducere din cadrul societății și la orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență prin faptele expres și limitativ prevăzute la lit. a și g ale textului susmenționat, aceste persoane putând fi obligate de judecătorul sindic la suportarea unei părți din pasivul debitorului persoană juridică aflată în insolvență. L. are în vedere pe membrii organelor de conducere și de supraveghere al societăților comerciale. În ceea ce privește persoanele care sunt ținute in concreto să răspundă patrimonial pentru pasivul debitorului, persoană juridică insolventă, acestea sunt, de regulă administratorii sociali, directorii precum și orice altă persoană care a contribuit prin faptele expres și limitativ prevăzute de lege la ajungerea în insolvență a debitorului. R. la noțiunea de „. persoană"; care a cauzat starea de insolvență a debitorului, în practica judiciară s-a statuat că au calitate procesuală pasivă și asociații debitoarei dacă s-a dovedit că aceasta a funcționat fără administrator iar asociații au fost aceia care au exercitat efectiv atribuțiile de conducere (Decizia nr.200/2003 a Curții de A. B., practică judiciară comercială 2003-2004). Întrucât din toate probele administrate de judecătorul sindic rezultă că începând cu data de (...) și până la data de (...) pârâtul recurent M. M. a deținut calitatea de administrator al societății debitoare, cu această dată fiind înregistrată mențiunea privind retragerea sa din funcția de administrator și numirea în această funcție a numitului K. T. A. La aceeași dată a fost înregistrată și mențiunea privind cesiunea părților sociale deținute de recurent în calitate de asociat unic către doi cetățeni străini K. T. A. și T. Darwis Agid, în mod întemeiat lichidatorul judiciar a solicitat obligarea acestuia în calitatea sa de fost administrator judiciar, starea de insolvență producându-se în perioada în care acesta a exercitat atribuțiile de administrator. Se contestă existența faptei prevăzute la art.138 alin.1 lit.a din perspectiva faptului că la data cesiunii părților sociale și a retragerii recurentului din calitatea sa de administrator, a predat întreaga arhivă și actele contabile ale societății noului administrator care de altfel s-a angajat să achite toate datoriile pe care debitoarea le avea către diverse societăți și bugetul de stat. Cu alte cuvinte din însăși susținerile recurentului rezultăfaptul că starea de insolvență a debitoarei a apărut încă din perioada în care acesta deținea calitatea de administrator al societății. Prin urmare, chiar dacă din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 19 martie 2010 rezultă că s-a procedat la primirea-predarea arhivei debitoarei și a tuturor actelor contabile, noul administrator având cunoștință de conturile contabile și bilanțul contabil la data de (...), fiind de acord cu acestea și angajându-se să achite toate datoriile, nu reiese însă faptul că au fost predate către noul administrator bunurile și valorile existente și înscrise în contabilitate care au fost reflectate în bilanțul contabile publicat pe site-ul M. F. P. Așa fiind, acordul noului administrator cu privire la achitarea datoriilor debitoarei nu probează prin sine faptul că acestuia i-au fost efectiv predate activele societății, nefiind astfel în măsură să se înlăture răspunderea recurentului pentru modul de îndeplinire a atribuțiilor ce-i reveneau în calitate de administrator. D. din informațiile economice rezultate din bilanțul contabil încheiat la data de (...) sunt reflectate active circulante în sumă de 600.914 lei constând în stocuri de marfă în sumă de 486.191 lei, casă și cont în bancă în sumă de 20.825 lei și creanțe în sumă de 93.898 lei, iar datoriile fiind în sumă de 522.060 lei, se poate concluziona că în raport de cuantumul activelor circulante din patrimoniul debitoarei anterior încetării mandatului de administrator al pârâtului se putea realiza plata datoriilor societății preîntâmpinându-se starea de insolvență. În concluzie, întrucât recurentul nu a făcut dovada predării efective a activelor circulante, a stocurilor de marfă și a sumelor existente în cont în bancă și casierie, în mod întemeiat judecătorul sindic a apreciat că fapta acestuia întrunește condițiile art.138 lit.a și e din L. nr.85/2006 în sensul că acesta a folosit bunurile persoanei juridice în folos propriu și a deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice atâta timp cât debitoarea deținea diverse bunuri în patrimoniu care nu au fost predate lichidatorului judiciar și cu privire la care nu s-a probat predarea către noul administrator. Simpla predare a actelor contabile ale debitoarei realizată de către recurent către noul administrator nu înlătură răspunderea acestuia pentru activitatea de administrator pe care a desfășurat-o în perioada anterioară în care debitoarea a intrat în insolvență. Prin urmare, atâta timp cât au existat în patrimoniul debitoarei, iar la momentul deschiderii procedurii acestea nu mai existau în fapt există prezumția că bunurile au fost folosite de către recurent în interes personal sau al altei persoane, iar fapta se circumscrie dispozițiilor art.138 lit.a din L. nr.85/2006. Față de considerentele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.proc.civ. raportat la art. 8 din L. nr.85/2006 recursul declarat de pârâtul M. M. urmează a fi respins ca neîntemeiat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : Respinge recursul declarat de pârâtul M. M. împotriva sentinței comerciale nr. 2432 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A. I. I. C. P. D. GREFIER ȚÂR M. N. Red.IC Dact.SzM/2ex. (...)
| ← Decizia nr. 6921/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9049/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
